Page 77 - 1964-01

PROLETAiU DIN lO A T E TARILE, U N IŢI-VA !

AMUL XVI nr. 2823 SIMBATA 25 IANUARIE 1964 4 pagini 20 bani

In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei

Noi angajamente în întrecerea socialistă

— DEPĂŞIREA VITEZEI MEDII DE AVANSARE lN ABATAJ CU
E. M. A n in o a s a I M.L. PE L U N A ;
Şclul (/t
Ânalizînd cu simţ de răspundere posibilitate îndeplinirii sarcini­ — REALIZAREA a 300.000 LEI ECONOMII LA PREŢUL DE COST. peanu dc l
lor de plan pe anul 1964, colectivul de muncitori, ingineri $i tehnicieni Pentru îndeplinirea angajamentelor luate, colectivul de la E. M. ptcună cu >
de la E. M. Aninoasa s-a angajat : Vulcan a hotârît să-şi intensifice eforturile în scopul folosirii utilajelor nul anul Ir
la întreaga lor capacitate, organizarea mai bună a muncii, eliminarea moaşe In In
— SA DEA PESTE SARCINILE PLANIFICATE 15.000 TONE CĂR­
timpilor neproductivi. Muncind cu
BUNE ;
Conducerea exploatării, îndrumată de organizaţia de partid, a nuu şi tn 19
— SA ÎMBUNĂTĂŢEASCĂ INDICELE PLANIFICAT LA CALITATE
întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice care prevede impor­ Tcius va avea toc in primele zile ale lor.
CU 0,2 PUNCTE ; Noi formaţii artistice
tante obiective. lunii februarie.
— SA REALIZEZE 100 M.L. LUCRĂRI DE PREGĂTIRE PESTE PLAN; VALER PARASCH1V
— SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA M UNCII CU 5 KG. PE I. M. f e b e a O data cu primele zile ale noului corespondent ^ p r im e l e
POST ; an. 1j Tciuş au luat liinlă noi
form aţii arlislice dc amatori. Aces­ Premieră hunedoreană
— SA REALIZEZE 425.000 LEI ECONOMII LA PREŢUL DE COST; Minerii c!e la întreprinderea minieră Ţebea, analizînd temeinic re­ tea au tosl organizate 1j G.A.C. Tc- U i u t v a L k C
Pînă la 23 August se angajează : zervele interne de care dispun, şi-au luat cu prilejul dezbaterilor ci­ iuş, din iniţiativa consiliului de con­ In urmă cu cîteva zile spectatorii
frelor de plan pe anul 1964 următoarele angajamente în întrecerea so­ ducere al oospodăriei Deşi a trocul huucdor-ni au avut prilejul să \ l - u trecut nici o tuni
— SA ŞI DEPĂŞEASCĂ PLANUL DE PRODUCŢIE CU 8 000 TONE * * începutul anului şi
cialistă : puţin timp dc la organizarea acesto­ asiste la un spectacol. Pentru aceas­
CĂRBUNE
— DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIEI GLOBALE PE ANUL 1901 ra, stadiul repetiţiilor e avansat. For­ tă zi festivă colectivul teatrului a dresa comitetului sindi
— SA ÎMBUNĂTĂŢEASCĂ INDICELE DE CALITATE CU 0,1 PUNCTE; de la C. S. Hunedoara co
CU 140.000 LEI, DIN CARE PÎN A LA 23 AUGUST SA REALIZEZE maţia corală a pregătit deja cînlece- pregătit piesa ,,Mi se parc romantic"
In \ederoa realizării angajamentului luat s-a întocmit un plan 50.000 LEI ; le ..Republică măreaţa vatră", „Foaie de Radu Cosaşii. Premiera u avut loc să sosească ilustrare cu ţP
M.T.O. în care au fost prevăzute măsuri concrete. Aplicarea lor va — DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIEI MARFA CU 210.000 LEI, vcide, foaie rară" si ,,IIorc colecti­ la clubul „S id cm rg islu r, bucurîn- dc hine dc la cei care h
duce la folosirea din plin n utilajelor, la extinderea celor mai bune DIN CARE PÎN A LA 23 AUGUST SE V A REALIZA 70.000 LEI ; viştilor" Echipa dc (hnsurî. condusă du-sc dc un succes deosebit. S-au trec concediul dc ndilu.
metode de exploatare a cărbunelui, Ia organizarea mai judicioasă a lo­ — SA EXTRAGĂ PESTE PLAN 1 000 TONE CĂRBUNE, DIN CARE dc învăţătoarea O lilia Sălăjan, a in­ remarcat interpreţii Maria Stoica. frumoasele staţiuni balnco-c.e
Ditta Slăncscu, Aurel Busuioc. Horea
trodus î i repertoriu jocuri romîneşti
cului de muncă. PÎN A LA 23 AUGUST 300 TONE ; si maghiare la care repetiţiile se tin Slănescu, Olga Costa, Amos Stoica s» malcrice -, Govora, Sinaia, Cu-
— DEPĂŞIREA RANDAMENTULUI PE POST FAŢA DE SARCINA cu regularitate în zilele programate. alţii. Regia spectacolului aparţine to­ limăncşli. Tuşnad, Slânic, Hcr-
E. M. V u lc a n PLANIFICATĂ CU 0,025 TONE ; Pc lîngă formaţiile de cor si dansuri, varăşului Pavcl Crişau, Iar scenogra­ culane ele.
— REDUCEREA CONŢINUTULUI DE CENUŞA CU 0,5 LA SUTA. a luat fiinţă si o echipă de teatru, fia c semnată de Norbert Taugncr. Numai in primele 25 dc zile
Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1964, colectivul de — REALIZAREA DE ECONOMII LA PREŢUL DE COST PESTE SAR­ din oare lac parte brigadieri, şefi dc ANGELA UNGHEREA ale lunii ianuarie mai bine dc
muncă al Ii. M. Vulcan, bazîndu-se pe valorificarea tuturor rezervelor CINA PLANIFICATA ÎN VALOARE DE 50.000 LEI, DIN CARE PÎN A echipe, colec’ivişli. Chiar preşediiţe­ corespondentă 150 de lurnulişli, oţeluri, lami-
interne şi-a luat următoarele angajamente: le colectivei, tov. Gzigorie Timiş, sc notorişli ele. au plecat h odih­
I A 23 AUGUST 15 000 LEI.
— DEPĂŞIREA PLANULUI DE PRODUCŢIE CU 15.000 TONE CAR numără printre artiştii formaţiei dra­ Prietenii filmului nă şi tratament In cuvinte cal­
— REALIZAREA A 100.000 LEI BENEFICII PESTE PLAN, DIN CARE, matice. Ei pregătesc piesa „S-a furat
BUNE; de, pline de recunoştinţă, au­
PÎN A LA 23 AUGUST 30.000 LEI. un mire". Viata nouă a satului a Cea de <j ll-a etapă a Festivalului
— EXTRAGEREA PE CALE M ECANICA .A 10 000 TONE CĂRBUNE Pentru îndeplinirea acestor angajamente au fost stabilite măsuri sugerat titlu l si tematica programu­ film ului pentru sate atrage tot torii ilustratelor vorbesc cu re­
PESTE SARCINA PLANIFICATA ; mai m ulţi locuitori la spectacolele cunoştinţă despre minunatele
tehnico-organizatorice, care pTevac! darea în exploatare a noi zăcămin­ lui brigăzii artistice de agitaţie. condiţii ce le sint create, des-
— DEPĂŞIREA PRODUCTIVITĂŢII M UNCII CU 17 KG. CĂRBUNE PE te, folosirea raţională a maşinilor şî utilajelor, îmbunătăţirea asistentei Primul spectacol a form aţiilor ar­ care au loc I j cinematograful să­ pre gtija şi atenţia cu care
tesc din Sălaşul Superior — raionul
POST ; tehnice şi altele. lislice de amatori dc la G, A. C. Haţeg. Dc cînd a început etapa a Il-a sini înconjuraţi in staţiunile
a ace*tui Festival, sala cinematogra­ respective.
fului e merer ncîucopătoarc pentru De asemenea binclace.ti nf**
locuitorii care au devenit prieteni ne­
O condiţie a succesului: oameni Noi inovaţii la E.M. Uricani zile de la deşchidero* festivalului, ci­ ra anul acesta 4.000 de munci-
regimului nostru se vor bucu­
despărţiţi aî film ului. După numai )8
De curind la E.M, Urioan i au fost înregistrate încă două iito- nematograful sătesc din Săi asii I Su­ toii, tehnicieni, ingineri şi
funcţionari
din combinat cu
cît mai bine pregătiţi profesional vaţli ale maistrului mecanic Florian Blaj, Prima inovaţie constă perior şi-a dopasît planul dc înca­ 1.000 mai mulţi decit in anul
sări cu 30 la sută.
dintr-un aparat cu ajutorul căru;a se uşurează operaţia de desşu-
VASILE MIRON frccuf care işi vor petre­
rubare şi înşurubare a lăm pilor electrice dc lumină de lip W oll. ce concediul în noţiunile dc
Uzinele metalurgice din Cugir sini sculănie, electricianul losif Bucnaru tn care lucrează se înscriu realizări Aplicarea acestei inovaţii contribuie Ia reducerea lim pului nc- corespondent la munte si marc
dotate cu maşini şi utilaje de înaltă de la mecanic-sef şi mult! alţii au lot mai frumoase, la toti indicatorii, cesar reparării ]or şi la pre lungirea duratei de funcţionare. Spectacol reuşit PlJum ărul celor care îşi refac
tc h n ic iti’*». M uncitorii c jrc le deser­ Pentru .-nul 1964, în fila colecti­ A doua inovaţie constă dintr-o maşină de tăiat tablă care forţele şi sănătatea in
vesc trebuie 65 execute cu ele la absolvit cursurile cu note foarte bu­ Savuroasa comedie u lui Al. Clu- frumoasele moţiuni dc odih J
nivelul tehnicii mondiale, produse ne, iar in producţie îşi depăşesc de vului de muncă al uzinelor noastre ajută la uşurarea muncii Hz ice şi reduce la jumătate timpul de rilcscu, „Gaiţele", a lost dc cu- Si tratament ale tării, cslc
pretenţioase cum sini maşini unelte si liecare dală norma, cxccutînd lucrări stau sarcini noi. El s-a angajat ca lucru. rînd pusă in scenă dc către forma­
maşini de cusut, De accca, li se ce­ dc cca mai bună calitate. -M eritul,* în cinstea celei de a XX-a aniversări ţii dc teatru a cadrelor didactice de continuă creştere şi ta Ini
re un bagaj cit mai bogat de cu­ s eliberării patriei să depăşească pla­ Se extinde reţeaua de radioficare la Şcoala de 8 ani din oraşul Hune­ printieu:a de cAfcdnu'lii St ,J -‘
noştinţe profesionale. este des: ur şi a! lectorilor1: inginerii doara. Inilia tiv. cadrelor didactice de rurgicc din Hunedoara. tn
Teodor Josan, Petru Popi, loan Bota nul anual al producţiei globale cu cursul acestui an, circa 2.000
îndrumată de comitetul de partid, In comuna Oaia rii centrului de ra* a holărit ca pinâ la această rcojlă da a pregăti şi pre­
conducerea uzinelor, s-a preocupat II si al celorlal’ î care au reuşit să 3.800.000 lei, cel al producţiei marfă clin raionul .Sebeş, d io licăre de aici la 1 februarie sd zenta comedia lui Chiritescu a fost dc constructori îşi vor petrece
îndeaproape dc satisfacerea acestei predea ecţii vii, interesante sl pc în­ cu 3 100000 lei, să producă peste plan I I refeauu de radioli- au mai primit încă rezolve toate cere­ primită cu bucurie de localnici. A- concediul in staţiunile balneo­
necesităţi. Anul trecut, 6ore exemplu, ţelesul m uncitorilor 500 maşini de cusut „Ileana", 100 ma­ ecasta l fost confirmată şi prin nu­ climaterice din Iară. ceea cc
au Iost org.mizale cinci cursuri de şini dc cusut „Rodica". 13 maşini de care se extinde 130 dc cereri prin rile dc instalaţii, mărul mare de spectatori care ju înseamnă o creştere de 20 la
In ultimul timp sec*ia maşini uncl- continuu. In de­ care noii abonaţi astfel ca, la aceas­
ridicarea calificării pentru muncitorii frezai universjle pentru export curs de numai 20 ai radiolicării so­ tă dată, stat ia sd ţinut să vizioneze piesa cît .şi pri.n sută faţă de anul trecui
calificaţi si 4 de specializare. Cursu- ş.a.m d. îndeplinirea cu succes o aces­ zile, in casele lo­ licită montarea di- poată desctvj încă aplauzele îndelungate la scenă des­ Pinâ acum dc aici au şi lost
trimişi la odihnă şi tratament
TiIc dc ridicarea calificării au fost or­ tor angajamente necesită îmbogăţi­ calnicilor ou fost luzoarelor. Colec­ 300 noi abonaţi. chisă şi în finail. 70 de muncitori.
GHEORGHE COSTACHE
ganizate In cadrul secţiilor pe me­ C alificarea la nivelul rea continuă a bagajului de cuno­ inslalale 150 de tivul tehnic al sta­ I. OPINCARU corespondent
s e rii: frezori, strungari, lăcătuşi ele. tehnicii înaintate ştinţe profesionale al oamenilor, es^ difuzoare. Lucrăto­ ţiei dc radiolicure corespondent
In ca d ril lor, m uncitorii şi-au îmbo­ incit la fiecare loc de muncă, să
găţit cunoştinţele despre tehnologia putem avea muncitori cît mai bine Alocaţii pentru Sesiune de examene Filmul d o cu m en tar în sprijinul
meseriei, citirea desenelor tehnice, te a fost dotată cu noi rm şinî sl u ti­
pregătiji. De aceea, pe lingă cursu­ protecţia muncii la I. M. Pefroşani eolecSivişâiflor
folosirea raţională a maşinilor şi u- laje. dintre cele mai moderne. Peitru
rile de calificare pentru electricieni, Pentru a veni in ajutorul colecti­ tratate in filme, solicitînd c o le 1'
tilajelor din dotare s a m d Pentru muncitorii care au trecut să lucreze La preparifio de căr­ In aceste zile, studenţii Institu­ viştilor care urmează invălăm îulul
frezori si lăcătuşi, vor funcţiona noi vislilor să-şi spună părerea dc
ca ele să dea rezultatele cele mai cu e.c s-au oroanizat instructaje îa buni din Pctrila s au alo­ tului de mine din Petroşani îşi sus­ agrozootehnic dc masă, sec|ij cine­ metodei- folosite de ei s» cele
cursuri de ridicarea calificării pentru cat şi cheltuit an dc an
bune, dc lo început s-a pus accentul locul de muncă. In felul -acesta, ei au 336 muncitori calificaţi în m eseriile: importante sume pentru ţin examenele din sesiunea de iar­ matografică a raionului Alba. cu spri­ filme. Pc marginea acestor prob
pe întocmirea unor programe tema­ reu$ît să le stăpinească intr-un timp nă. Pe coridoare, în sălile de cursuri jinul Întreprinderii regionale cinema­ au luat cuvîntul preşedintele go
frezori, rectificatori, lăcătuşi, liin- proourarea echipamentu­ tografice, a organizat în 2 iua de 23 dăriei agricole colective, tov. o
tice judicioase, lenali de specificul scurt şi să execute cu ele produse de lui de protecţie, u ma­ şi predare, peste tot se tac confrun­
plari modelori. Acestea, vor fi orga­ tări şi verificări de cunoştinţe, în im uarie a,c. la cinematograful să­ reanu Toan, brigadierii Trăscăi
meseriei, pe stabilirea ca lectori a ce­ bună calitate terialelor igienico-sani- tesc din V inlu l de Jos o interesantă loan $î Silvestru llie, în g rijitorul
nizate de asemenea pe secţii. Pro­ grup şi individual.
lor mai bun: ingineri si tehnicieni. Cursurile de specializare au cu­ tare şi alimentelor an­ acţiune cu filmul documentar. Cu animale Otopei Gheorjhe, şi alţii'
gramele lor tematice au fost deja tidot Astfel, numai în Pentru cei care au studiat cu rîv-
Din partea conducerii administrative prins mareo majoritate a tehnicieni­ acest prilej colectiviştii au vizionai cuvîntul lor ei au v >zb11 despre d
stabilite şi cuprind cele mai nece­ anul 1063, pentru pro­ nâ în timpul anului, îmbinînd armo­ filmele documentare: „C ulturi inter­
a fost numit un responsabil căruia i lor şi m 115 1ri 1 oi din uzină Ele au tecţia muncii la prepa- vollarea gospodăriei colective, desp
sare cunostin*e ce trebuie însuşite ie nios cunoştinţele teoretice cu acti­ calate". „Creşterea animalelor în succesele ob|in.ile. subliniind învă*
s-o Încredinţai sarcina să urmărească fost organizate c»* scopul de a-i ajuta ratia P e lrilj s-au chel­ vitatea practică, în minele Văii Iiu- G.A.C.". „Creşterea păsărilor" şi rulotele culese din filme si dorii
cursanţi. Ingrijindu-ne ca ele să func­
felul In care se desfăşoară lecţiile, să-şi îmbogăţească şî să aprofundeze tuit 516.900 Iei. lui, examenele nu constituie un im­ „îngrijirea păşunilor". de 'i aplica în practică cele învăţate
ţioneze în conditiunile cele mai bune.
conţinutul lor şl modul în care cunoştinţele profesionale in m jte- ei In acelaşi timp s-a dat pediment de netrecut. In actuala In.iinlea prezentării filmelor, ingi­ La desfăşurarea acţiunii au mai
luind din timp măsuri bine chibzuite, o atenţie deosebită asi­
cursanţii îşi Însuşesc cu noştinleic riilc : planificare, tehnologia mese­ sesiune de examene studenţii anu­ nerul agronom a! gospodăriei agri­ luat parte şefii secţiilor de cinefîcjre
pentru a-i sprijini pe oameni să-şi gurării unor condiţii op­ cole colective din localitate, Iov. Dicu Si lucrătorii acestor secţii din raioa­
predate Cu sprijinul organizaţiilor rie, rezistenta materialelor şi desen time de muncă sl res­ lui V au făcut din nou dovada unei
însuşească temeinic cunoştinţele pre- temeinice pregătiri. Astfel, studenţii Ponipiliu. si directoarea căminului nele Orăstic şi Scbc$. Ei au fost in­
de bazf fin secţii $î j comitetelor tehnic. Dur.ita lor a lost de 6 luni. pectării normelor de teh­ vitat! pentru a-si însusi din metodele
dite. să le aolicc în practică, vom s Mihai Ciocîrlie, Albescu Dumitru, cultural, tov. Repede Sabina, ou ex­
sindicale rl secţie, s-a urm ării să se Ca lectori ou fost destinaţii dc ase­ nica securităţii. Printre folosite în organizarea şi desfăşura­
face ca realizările din secţii si sec­ plicat pe scurt colectiviştilor scopul
jsigurc o mobilizare cil mai bună o menea. cei mai pricepuţi ingineri, altele s-a intiodus ilu m i­ Vasile Dragan. loan Ekart şi alţii, au rea acestei manifestări culturale.
toare să fie din ce in ce mai fru­ natul fluorescent în toate acţiunii si conţinutul film elor docu­ ARITON BUCUR
oamenilor, să li se trezească intere cu mnl'o experienţă in producţie si luat examenul „Explorări miniere"
moase. secţiile piepjratiei. s-au mentare. şelul s e rv ic iu lu i^
sul pentru a Inv-lta ci* mai mult A$a bine pregătit' din punct de vedere asigurat condiţii pentru numai cu note de 9 şi 10, După rulurea "Urnelor, medicul ve­ reţeaua sătească din cadrul
se fjcc că chiar dc la început am teoretic Despre eficientă, ne vor­ ANTON BARABAŞ desfăşurarea instructaju­ I. b A d u l e s c ij terinar si inginerul agronom al gos­ întreprinderii rcqionale
ovul la cursuri o frecventă cit se poa­ besc cu prisosinţă rezultatele cc Ic dircclor dc cadre la D M. Cugir lui periodic ctc. corespondent podăriei au lămurit unele aspecte cinematografice
te dc bună, iar ingin .rii s' tehnicie­ o t|in lehni-icnii Sabi-i Albii, T ra ijn
nii din secii5 şi soclotre s--u în g ri­ Cazan $i loan loaneş dc la senlărie,
jit îndeaproape de felul în car? cu­ loan Skhei de la turnătorie, losif Ju-
noştinţele predate aici sini aplicate nie de la timpiănc, Nicolae Stereo Un s i n g u r a n o t i m p
în prjctieă. de lj prototip s: toii ceilalţi Aportul
Proccdlnd astfel, s-a ajuns la o lor Ia îmbunătăţirea tehnologiei de
V ăii Jiului — principalul bazin stantin Rudic ,* miner lină/, cu ex­ — Ne-am obişnuit in brigadă co. se lasă aşteptată. Rudic se tra.se mai
crcst&re simliloare a eficientei cursu fabricaţie, organizare* procesului dc carbonilcr al larii i ze mui spune perienţă In aila mineritului, care alîlea ori convoaiele dc vaqonete periodic, să ne analizăm munca. Ne aproape de mezinul brigăzii, ajuto­
Tilor. Lăcătuşii Constanţi: Băla si prodnelie şi rezolvarea operativă o şi Valeu „diamantelor negre". Zi şi pentru meritele deosebite de cure încărcate cu cărbune îşi luau dru­ oprim pentru un scurt răgaz, privim rul de miner Radu Sava
mul spre „ziuă”. $i dm aceste con­
Gheorqhe Pcpenaru dc . masini- problemelor pe care accsl.i le rid i­ noapte, adincurile subpuminlenc de a dai dovadă, a losi primii dc co­ voaie cam î l — 12 vagoneţi cu căr­ in urmă şi ne măsurăm lodnicia pa­ — Cind Hi serbezi 2iua dc naş­
ur.ellc. loan Ciobanii de u mermiefl că a crescut sim lilor. Pe graficul în­ aici Ireumulu. M inerii duc o luptă muniştii din sectorul II în tindul bune aparţineau cile unui singur şilor. Rezultatele bune ne dau pu­ tere? l-a întrebat pe .acesta din
2, slm nqa’ iil Aurel Ewcacin de la trecerii socialiste in compartimentele încleştată cu nalutu smutgîndu-i u- membrilor de partid. Iară stagiu de om dm o b ala i; productivitalcu pc teri noi. Noi dorim ca in acest drum urmă.
ccsieia bogăţia dc pre/ : cărbunele. candidai. „Certificatul dc naştere” post se ridicase pînă la 10 tone. lung să simţim cil mai aproape u- Sava făcuse ochi; mari Nu se aş­
In anii puterii populare, atit in al brigăzii purta duiu de 1 iunuarie Privind convoaiele lungi de vu(/o- mărul hilutni brigăzilor dc In mină. tepta ia o asemenea întrebare. Vroia
Valea Jiului cure sc vede ,,la zi”, Wfi3. la dreptul lunilor ianuarie, fe­ nete Cc se urneau cu srrişnct din Dl* aceea ne-am hoiăril sa vu che­
cîl şi în cea ascunsă privirilor, in bruarie şi martie erau trecute cilrc loc, (tindindu-se la producţia bri­ măm la întrecere... nare Rudic sa-i prertătească o sur­
vubreron — s-au produs profunde rare reprezentau recordurile in creş- găzii in continua creştere, un mais­ priză ? Dacu-i aşa. putea să al le Ş>
An trecui lunile. Pe (irolicul In-
transformări: un /os/ deschise sau tetea productivităţii muncii pc posl. tru miner arată n dală cu canul 1icceiii sporea producţia de căr­ pe altă calc cînd Işi serbează zi-'.in
redeschise mine noi, procesele dc Recordurile n-au venit de Iu sine spre abatajul unde lucrau ortacii bune extrasa peste plan dc brigăzi; de naştere... \
— Peste citcva săptămini — râs-
muncă r/rc/e au lost mecanizate, nu Drumul pi na la ele n-a lost neted Iu, Rudic. ..Flăcăii şi-au luat /.bo­ săgeata care cuăta creşterea pro­
apărui oraşe noi. aşezările vechi au ca în palmă Cheia succesului a ul/" /isc el. ductivităţii muncii urca mereu mai ounse in doi peri, Sava. I
tosl împodobite cu cartiere moder­ constal in organizarea înlr-un mod Brigada s a dovedit un colectiv sus Rrigndo iui Rudic continua să — Foarte bine, ne-am qindil să-ţi
ne In care minerii trăiesc o viaţă nou, inainlal a procesului de pro­ und. omogen, puternic sudul R :• fie, cum se spune la Uricani „vioa­ facem un cadou. Ciocanul tău de a*
demna, îndestulată. duci ie A Inşi analizata dc inlrea- ruitatele obţinute lună de lună. au ra Intiia" tn confruntarea pateri­ t'utaj e cam neuns. Geme, scîrliie .
in coi aproape 20 de ani care au ria brigada fiecare operaţie in parte, udus-o in atentia celorlulţi mineri lor si a pric.cnerii în ario mineritu­ Uite ce-om Lotăril : punem mină de
trecut dc la eliberarea (arii noastre liecare lucrare, timpul afectai exe­ dc la Uricani. Si intr-o zi. Rudic u lui ea avea de lăcnt tată unor oa­ la mină şi-ti cumpăram o când cu
ulei. De cana cu care ne ungem noi
s-au născul Qici nu numai oraşe Ş< cutării ei Au lost luule măsuri pen­ primii o invitaţie II chemau brigă­ meni care mult timp n-ou ştiut t.c maşinile nu vrei să te toloseşh...
mine noi. ci şi oameni minunaţi, al tru o mai bună aprovizionare a lo­ zile de la mină să Ic împărtăşească • nseamna a năşi tn jin d u l al doi­
căror nume a trecui de multe on cului de muncă cu mnterialc. pen­ din metodele muncii. Pentru mo­ lea. Am consemnat din cronica bri­ Ortacii izbucniră in hoholc dc ris.
graniţa bazinului carbonilcr s ci fund tru folosirea deplină a mecanisme­ ment. Rudic s-a simţit oarecum ne­ găzii cilevo lapte care deşi sini o- Pînă la urmă cadoul promis o ră
bi/iecunosct/f/ şi stimaţi in întreaga lor aliate in abataj. pregătit Pina la urmă a prezentat b:snuile. au iiecarc o anume sem- mas nedarui1. S>,vc f$i îruiriicslc >’
ţara. fn.’r-o buna zi, pe la începutul ri­ un scurt referat. Oamenii ar li vrut ni lira fie. întreţine utilajele cu care lucrează
De la Uricani, oraş Şi mină si­ nului trecut, după lungi şi aprige sd alic muII mai multe amănunte ..Răpăitul ciocanelor pneumatice ca nimeni a Rut. Nu vrea să mai
tuate aproape dc izvoarele Jiului. discuţii s-a ajuns ta ideea cu bri­ din munca brigăzii. Si ou pus în­ din ahniai se aude pînă departe in
In extremitatea vestică a bazinului gada urc condiţii sa exttagd din a- trebări. lie întrebat „cind Işi serbează ziua
carboniler, a pornit la începutul a- bataiul cameră f/i fiecare schimb Rudic mai păstrează şi astăzi cor­ labirintul galeriilor Capelele ascu- de naştere\
ceslui an — şi a lacul repede oco­ de lucru din zi cile două cimpuH nelul de însemnări de la acea con- lilc alo „ picurilor“ sc împliniri ne­ .. Cine nu-l cunoaşte Io Uricani pe
lul tuturor minelor — vesrcu cu o le cărbune. săţioase în peretele negru, slrălu- Constantin Scorpie? Trecu se rind
brigadă ţinură, de cuiînd intiinfalri Intre cuvintele şi laptele brigăzii slăhiire l-au lost puse atunci 97 (ilnr dc cărbune Şi .muscă" din d pc tind pnn aproape toate brJr/ozn'c.
a o bl mur cea mai mare producti­ nu e deosebire. In timp cc in alic de întrebări, la oare el a dat toi IniUjăre cu bulgăre Citul operaţia
vitate a muncii din cile au lost pînă abataie. unele brU/ăzi scolcou tn alilea răspunsuri. <n nici un Inc n-a lăstd in urnui-i o
a/unc/ cunoscute la Uneam liecare schimb doar cîfe un ci mp Din carneţelul^ lui cu însemnări de tăiere s a slîrşil. 'schimbul de lu­ C. M.
Hingraha brigăzii consemna doar dc cărbune, brigada condusă de lipsesc fnsă ultimele Irazc pe care ciu şi-a luuf pauza de masă. Lo mc-
citcva date : şet de brigadă Con­ Rudic puşca de două ori şi toi de le-a rostit la acea consfătuire: rindea bogahi, nof/a de mincurc nu iCnnl.wuare in {>ag. 3-aj
Aspect din hala laminorului Bl uming al C. 5. Hunedoara.