Page 79 - 1964-01
P. 79
Pag. 3
Drumul socialismului
Nr. 2823
L a H u n e d o a r a : Răsţp&mdere fa fă d e r e z o lv a r e a
Transportul în comun poate fi îmbunătăţii c e re rs lo r şâ s e s iz ă rilo r
o a m e n ilo r m u n cii
Sarcina (Ic a asigura transportul în reparaţii curente, iar In ce priveşte alţii. De multe ori, oulobuzele nu
comun al locuitorilor oraşului regio foita dc muncă calificată pentru ate pleacă pe trasee şi din cauza unor O formă importantă de consolidare j.ildca Valeria $i Buzdugan Marin a
nal Hunedoara ;; fost Încredin lierul mecanic, nu s-a Întreprins a- astfel de şoferi. â legăturilor sfaturilor populare cu fost cercetată cu multă atentie. Con-
ţată intrpprindorii dc gospodărie pronpe nimic. De 'asemenea, la lo Cele relatate dovedesc că preocu masele de cetăţeni o constituie şi slolinriu-se jusletea celor sesizate, to
orăşenească. In cadrul căreia funcuo- cul de garare a autobuzelor abia tn parea conducerii l.G.O. fală de asi rezolvarea la timp a cererilor şi se varăşele in cauză au fost invitale la
nează o sodic de transport condusă timpul iernii s-au luat măsuri pentru gurarea transportului In comun, mai sizărilor. Ţinînd seama de aceasta, sfatul popular unde membrii comite
de tov. Ion Crislea. Aici, numărul amenajarea bazinului dc apă ooldă cu seamă pe timp de iarnă, a fost Comitetul executiv al Sfatului popu tului executiv nu discutat ou ele f«i-
celor care solicita zilnic transportul si a unor punele de încălzire. slabă. Posibilităţi de îmbunătăţire a lar al oraşului Orăştîe, acorda o :i- cindu-le cunoscute regulile care se
dintr-o parte intr alta a oraşului este Din vreme se puteau face şl v e rifi transportului există şi ele trebuie fo leulie deosebită cercetării cu răspun cor respectate de locuitorii urnii oraş.
losite cu toată priceperea. Lipsa de
foarte mare. In deosebi dimineaţa, carea stării tehnice a autobuzelor, dere a fiecărui oaz în parte. Orga- Au fost ce-i drept si cazuri cind
spre staţiile de autobuz l.G.O. se în predarea lor pe conducătorii auto. A - piese de schimb trebuie acoperită toc nizind bine munca, prin tinerea unei nu s-au respectat întocmai dispozi
dreaptă mii de muncitori, salariaţi ceaslă măsură insă s-a luat abia cu mai prin înlăturarea tuturor -neajun evidente clare si repartizarea scriso ţiile cu privire la rezolvarea sesi
a; marelui combinat siderurgic sau ai c săptămină in urmă, si alunei nu surilor de ordin subiectiv, prin folo rilor spre rezolvare zărilor. Bunăoară,
sirea resurselor interne. In acest
altor întreprinderi din oraş. Pentru mai forţali de îm prejurările care au Din activitatea stalurilor sesizarea cetăţea
scop, conducerea întreprinderii a si acelor tovarăşi ca
a cunoaşte felul In care se face tran dus la oprirea din circulaţie a peste populare nului Emil Borza,
sportul în comun, oum sint satisfăcute 80 de autobuze. făcut primul pas, Inceplnd cu veri re răspund de pro înregistrată la 16
cerinţele călătorilor, am cerut păre In timpul acesta, tov. Ion Crislea ficarea stării tehnice. Acest început blemele sesizate februarie 1963, a fost rezolvată abia
rea mai multor tovarăşi- se află In Braşov, in căutare de trebuie continuat şi cu alte măsuri s a reuşit ca în anul 19C3 şi în p ri In 28 martie, depăs'tndu-se termenul
A llt muncitorii care călătoresc cu piese de schimb, deşi Ştia ră nu se eficace cum s in t: urgentarea trim i mele zile din acest an să nu rămiuă stabilit. De asemenea, in cercetarea
autobuzele cc merg pe rula O. M.- mai livrează decît pe bază de repar terii In reparaţie capitală a celor 7 nici o cerere sau sesizare nesolutio- sesizării cu privire la comportarea
Blumîng, sau Ccntru-Peslis-Stufih cit tiţie. Abia cînd s-au văzut In* impo autobuze, planificarea reparaţiilor nală. unor medici de la spitalul din Orăs-
sibilitatea de a proonra piese de curente şi asigurarea atelierului me Dacă este vorba de solicitarea dife ri
si cei care solicită autobuzele de pe tie, s-a procedat greşit, cerindu-se
traseele Ccntru-Hăsdat sau dc pc alte schimb, tovarăşii de la IG O. s-au canic cu forţă de muncă calificată. telor acte. cetăţenii sînt îndrumaţi la relaţii de la directorul spitalului, prin
gîndit să folosească mai bine posibi Un mare accent trebuie pus pe mo tovarăşii in măsură să le elibereze
rute din oraş. au dat răspunsuri a- dul cum şoferii isl întreţin maşinile aceasta, nerespcotîudu-se dispoziţia
semănăloare : lităţile locale. Desigur după măsu si în aceeaşi zî cererile lor sînt sa- p otrivit căreia cercetarea trebuia să
rile luate in vederea verificării stării precum şi pc educarea lor. In aceas lisfăculp. In felul tcesla s-an rezol
— Dacă In timpul verii, spuneau tehnice a 'autobuzelor, situaţia s-a se facă la nivelul organelor de oare
ei, autobuzele circulau cu mai multă tă direcţie organizaţia de partid tre vai in anul 1963 peste 2.000 de ce aparţine instituita reclamată.
mai îmbunătăţit, liste o dovadă că buie să aibă o mai mare preocupare, reri. iar In primele 20 de zile din n-
regularitate, respecllnd in bună mă dacă se lucra tot timpul eu mai mul La fel. comitelui sindicalului poate Aceste nea|unsuri însă au fost tn-
sură programul, în perio wla de iarnă cest an 149. De exemplu, comitelui lăturale din vreme, lucru ce a per
tă răspundere, dacă se fii cea o judi contribui la educarea şoferilor si creş
transportul In comun lasă de dorit. executiv a fost sesizai de redacţia mis Comitetului executiv al Sfatului
De multe ori trebuie să aştepli in cioasă planificare a Întreţinerii au terea nivelului lor profesional prin ziarului ..Scînteia" despre starea ho popular din Orăstie, ca in perioada
tobuzelor, puteau fi evitate o 'mare organizarea do schimburi de expe telului din Orăşlie care nu era bine
statie cile o oră. iar dimineaţa cind parte din neajunsurile care au făcut rienţă, prin popularizarea conducăto următoare să rezolve sesizările p ri
fiecare se grăbeşte să ajungă la le ca Iransportul in comun să fie sub rilor auto fruntaşi ca Vasile Vas!- încălzit sl amenajat. Cercetările la mite ia timp şl conform dispoziţiilor.
cui de muncă, din cauza numărului fata Jocului au confirmat justeţea Trin rezolvarea a lentă a tuturor ce
nivelul cerinţelor şi al posibilităţi larlie. Constantin Gheju, Nicolae
mic de autobuze care circulă. se celor semnalate In acest oaz comi rerilor si sesizărilor oamenilor mun
lor. Gheorghe si alţii.
produce îmbulzeală, călălorindu-se I ii tetul executiv a dispus luarea unor cii, a crescut încrederea cetăţenilor
Buna desfăşurare a transportului In Să se folosească deci toate posi
rondiIii necorespunzăloare măsuri eficace. Astfel, s-a făcut o In organul loonl a! puterii de stat
comun, respectarea orarului de cir b ilităţile si resursele interne pentru
Cum aoelaşi lucru se Inllm plă pe culaţie. depind în mare măsură $i de aprovizionare mai bună cu lemne si fapt care are drept rezultat partici
toate traseele, um căutat sa aflăm conducătorii auto Or. la l.G.O. Hu îmbunătăţirea transportului în co s-n dotat hotelul cu mobilier nou, parea tot mal activă a locuitorilor
cauzele nerespedării programului de mun. oenlru satisfacerea deplină a confortabil. La fel. reclamalio loca- oraşului la acţiunile patriotico orga
nedoara sini încă şoferi care nu-şi cerinţelor călătorilor din oraş. tariîor de pe strada Aurel Vlaicu nr.
circulaţie. A reieşit că din cele 48 fac in mod conştiincios datoria. Par nizate de comitelui executiv
autobuze de care dispune 1 G.O. Hu R. BUDIN | 2 oare se referea la comportarea Iov. BARBU FLOREA
te din piesele de schimb de care este
nedoara sint tn stare de funcţionare nevoie lipsesc tocmai datorită negli
numai 30. Dar în această iarnă, dato jentei acestora, lată cîleva exemple: Combinai! siderurgic Hunedoara i
rită faptului că ru s-au luat din timp Conducătorul auto Grîgore Popa ln-
măsuri pregătitoare, abia dacă se fo tirzie ru regularitate Iprilej de ne a n g a j e a z ă I m e d i a t
losesc zilnic 2U de autobuze si une mulţumire pentru călătorii care aş Maiştri, tehnicieni, economişti principali şi şefi contabili, în ţ
ori nici util. vTonducerca l.G.O. dă teaptă in slotii), refuză deseori tra condiţiile legale de pregătire, vechime şi salarizare, după cum ţ
vina pe lipsei de piese dc schimb şi seele si nici nu-si Inlrcline bine ma urmează :
pe oile cauze obiective. şina. Din cauza neglijentei lui mo — ingineri mctalurgişti
E drept că se simte lipsa unor torul autobuzului 52335 a fost g ri — ingineri siderurglşii
piese dc schimb, dar cu toate acestea pal Gheorghc Vovea vine uneori la Atelierele de res — ingineri mecanici
transportul in comun putea fi -asigu serviciu In stare de ebrietate si nu-şl taurare a picturi- — ingineri electromecanici
Îngrijeşte maşina, lucru oe a dus la
rat în condilii mult mai bune Io. de fa Muzeul — ingineri oţelari
distrugerea vilbrochenului (Ic la au
decit in prezent, dacă conducerea RP.R. — ingineri furnalişt)
tobuzul 50.114. Acum. acest autobuz — ingineri diriginţl de şantiere
întreprinderii şi in special tov.
nu circulă. M otivul : lipsă de piese IN PRIM PLAN: — ingineri proiectanţi
Ion Cristca şeful soclici transport, de schimb. Toader Gheorghe, In storc Constanta Crişan, — ingineri în exploat. căi ferate
se ocupa de înlăturarea propriilor lip de ebrietate, a răsturnat autobuzul Elena Urdărescu si — maiştri mecanici
suri. Se cunoşteau, de exemplu, ca pe rula Hunedoara—Măsdat (dc ce li Mircea Mureşan lu — maiştri lăcătuşi
pacitatea mică a atelierului mecanic se dă voie conducătorilor auto să crează la reslura- — maiştri electricieni
si lipsa dc forlă de muncă califi plece în cursă in stare de ebrietate ?) rea unor tablouri. — maiştri strungari \
cată — lucru ce Îngreuna si In lir- lată o Întrebare la caro iov. Ghcor- — maiştri apaducteri j
zio reviziile tehnice si reparaţiile ghe Gavena, şef dc exploatare, i-or — maiştri oţelari >
curente — ea si condiţiile necorcs- veni greu să răspundă. In rindul — maiştri furnalişti tţ
punzâlodre dc garare a autobuzelor conducătorilor auto care nu-si îngri — maiştri repararea vag.
care. pentru perioada de iarnă, so jesc mas'giu.', In tim e san lipsesc nc- — telinicienl I
licitau pregătiri speciale. Cu toate mettvat ae numără şi Crislofor Var — tehnicieni II
aceastea nu s a făcut o ^hvii.ltfo.v ga, Valentin Ţărnmre. Mircea Gher- — tehnicieni proiectanţi I
riguroasă o «"tcbuzuior' ce necesitau man, Ioan Chira, Nicu Dumitru şi — tehnicieni proleclanţi II
— şefi de staţie
— sub şefi dc staţie
(Rn linqui anotimp ti? SE j D A --------- — şefi serv. exploatare c a i___
— picheri
p ii; 9,30 M elodii de estradă ? 10,00 — contabili şefi cu studii superioare sau medii, ,
@ in e m a „C iclul de emisiuni de iniţiere mu — economişti principali
fU/ma/e din pag. I-a) trumoasă, mobilă combinată, covor, bune. fn anul ]963, primul an de zicală" ; 11,30 Vorbeşte M oscova; — merceologi principali
condiţii conlorlubile. Dur ducă Scor muncă al acestei tinere brigăzi, u- 26 IANUARIE 1964 — electricieni
pie se deprindea să lie un bun gos dincurlle au adus rod bogat brigăzii. 12,00 Interpreţi de muzică uşoară;
Dătere prea bună. Lucra dc minut• D E V A : Agata lasă-ie de crime 13,10 De toate pentru to ti; 14.00 — lăcătuşi
ib/ă, «şa ca să treacă ziua. Pe dea podar la mină, să iubească ordinea Anul 1963 — un singur anotimp — — cinematograful „Patria"; Raze — strungari
supra mai era si „abonat" la cite-o In abQlaj. nu făcea acelaşi lucru $i In care s-au cules roadele multor M elodii populire cerute de ascul — sudori
absentă pe lună. Cc s-a gîndil citul acasă. Cutiile dc conserve erau a- cimpuri subterane. pe gheată — cinemotogralul „A r tători 1 14,47 Muzică uşoară inter — frezori
a cerul să fie primit In brigada lui tuncafe care incotro. Si erau atiica La începutul anului, brigada şl-o ta"; P E T R O Ş A N I: Nu eşti sin pretată de Connie Francis; 15.00 — macaragişti
Rudic, nimeni nu ştie nici pină as cile fn rafturile unul magazin ali- propus să extragă peste prevederile gur — cinemotogralul „Rcpubli- Din viala 6atclor patriei? 15,20 — şoferi
tăzi. Destul că omul ţinea morţiş, mentor. Bucătăria era de asemenea sarcinilor de plan anuole 600 tone ca’ ■, N u -i loc pentru al treilea —
una şl bună t vrea să lucreze In bri întoarsă pc dos. Rudic cumpăni. Lip de cărbune. încă nu se ridicaseră cinemotogralul „7 Noiem brie’ , AL-> Program muzical dedicat frunta — muncitori necalificaţi
gada evidenţiată. SI n-o să lie o po seşte ordinea nu numai In cameră cupele cu vin pentru sărbătorirea BA IU L IA : Printre oameni buni — şilor de pe ogoare; 15,50 Muzică — paznici
vară pentru nimeni. dar si fn felul lui dc-a se infre noului venit la Urioani — anul \96i cinematograful „V ictoria" j Cava- corală rominească; 17,00 Muzică Informaţii suplimentare se primesc de Ia C.S.H. — serviciul
Rudic si-a întrebat ortacii. Vroia tine curul, de-a se qospodărl si-n — si brigada lui Rudic a dat peste lerti teutoni — cinematogra uşoară ; 18,30 Cărţi care vă aş personal, telefon interior 42. Tot aici se vor adresa cererile /
sâ le alic părerea. Unii dintre vi (tăi ordonai după cum ii sini create prevederile planului, aproape 4 600 ful „23 August"/ SEB ES* Idiotul — teaptă ; 18.4J Dansuri instrumen autobiografiile solicitanţilor.
dădeau din colt In colt. „Su nu ne condiţii. tone de cărbune, Vorbind despre cinematograiul „Progresul" ; O per
încurcăm"... a lost părerea acesto — Am venit să-ţi ununţ pentru minerii iul Rudic, despre realizările lă de mamă — cinemotogralul „Sebe tale.; 19,00 „Am îndrăgit o melo
ra. A lţii insă ou lost dc părere că miine o vizită. Către prim voi tre lor, se spune că ei au „reco/lar, şul"; O R A S T IE : Jurămfnlul solda die" — emisiune de muzică uşoară
nu se găsesc oameni răi, tară tra ce pc aici cu două, iţei iele, cunoş acolo, In străfundurile pămintuluî, tului Poo/ey — cinematograful „Pa
gere dc inimă Io muncă. Trebuie tinţe bune. cele mai multe cimpuri dc cărbune. tria"; A lost chemată şl clasa a V-a rominească ; 19,35 Program dc ro
să munceşti cu liecarc de Iu caz Scorpie tresări. — ririemalonratul „Flacăra"; H A manţe ; 20,00 Teatru la m icrofon:
la coz. — Şi-fi vom da o mină de ajutor A trecut mai bine de un an de ŢEG : La virsta dragostei — cine „O scrisoare pierdută"; 21,52 Pot OFICIUL REGIONAL I. S. A. A. R. j
muncă. Metodele brigăzii lui Rudic
Dc Scorpie si-a propus să se o- la orînduirea camerei. N u-i dc ajuns sini larg aplicate şi de alte brigăzi
cupc chiar solul de brigadă. Au în să ai ordine numai acolo unde mun de ia Uricani. Două cimpuri dc căr matograful „Popular”; BRAD: Ce- puriuri de muzică uşoară romîneas-
ceput să muncească alături, cot la ceşti ci şi acolo unde le odihneşti, bune scot din iiecare aripă şi în rcomuski — cinematograful „St. ro că ,* 22,20 Muzică uşoară interpre HUNEDOARA - DEVA !
cot. Scorpie nu mai era pus ca in măninci, înveţi, fiecare schimb şi alic brigăzi din şie"; IL IA : Lanterna cu amintiri tată de Elvis Presley , 22,35 M u
alte locuri să Iacă lucruti „mă — Numai asia să n-o iacei il — se Valeu Jiului — de la Vulcan. Ani- — cinematograiul „Lumina"; S I
runte". cum spunea ct cind trebuia sperie Scorpie. Apoi îşi reveni fn noasa, Pelrila... S-a îmbogăţit şi bio M B R IA : Tudor — seria I si It — zică de dans. A N U NŢ Â s
să prepare pămînt pentru burarea lire. Adică, puieti veni. Vă uşlcpt. grafia brigăzii lui Rudic. cinematograful „Muncitorul" ;
găurilor, să transporte material lem M iine va li curată... bec. Cu si lui Rudic cu un an in urmă, ZL A T N A : Căpitanii lagunei albas Pentru buna aprovizionare
nos pentru arm arc, să încarce căr De aproape un an lucrează in bri minerului Slelan Rusu i-a lost fn- tre — cinematograiul „Muncito (.'Bufet ia
bune In yagonefj. Rudic If punea gadă. La început a lost muncilor credinfalâ conducerea unei brigăzi rul"; LO N EA : Kasmirul — cine- produse farmaceutice, chimicaU
din cind In cind să lucreze cu cio încărcător. In răstimpul de cind e noi. Jcnică Nâslase, loan Biro, V a maloqralul „M inerul"; T E IU S '
canul lui dc abataj, cu perloratorul sub ochii lui Rudic a primit o clasă sile Dan au lost promovaţi In cate Valsul nemurilor — cinematograiul meleo-e&Loqie instrumentar şi utila de uz zooveteri-
lui. Măsurau şi pregăteau împreu de catilicarc. Acum e ajutor miner. gorii superioQte dc caliticore. M un
nă lemnul pentru armare. Ungă se- Se bucură dc încrederea ortacilor ca in brigadă le-a lost o bună scoa „Victoria"; APOLDUL DE S U S: PENTRU 24 DE ORE
lul de brigadă. Scorpie a invătnl săi. Nim eni nu mai vorbeşte despre lă Brigada a sărbătorit ca un sin Virsta dragostei — cinematograiul nar—atît a sectorului socialist cit si ;
nu numai să iubească munca, d-.ir Scorpie de acum un an. Cind omul „23 A u g u s t C Ă L A N : Fata cu Vreme schimbătoare cu cerul
să si cunoască multe din tainele simte incredctea colectivului, a to gur om mai multe evenimente prin aoros ziua, V înlul va sufla potri a sectorului individual al agriculturii, i
meseriei. varăşilor săi de muncă, vrea să le tre cate căsătoria lui Dmcă Con care am (ost prieten — cinemato
tăspundă cu lapte demne. Sl reu stantin. graful „Tabăra IC .S H ". vit din nord-vest $i vest. Tempe
Intr-una din zile, Rudic a lăcut şeşte. ...Ne-am despărţit de orlocii Iul au luat fiinţă depozite raionale in j
o vizită In camera unde Scorpie lo ratura va ria b ili, ziua va fi cu
cuia. Gazda părea să fie găsită pe Zilnic, In fiecare schimb de lucru, Rudic. Era Intr-o simbălă si un au prinsă Intre —5 şi 0 grade iar următoarele oraşe:
picior... greşit. încercă să mai de In abataj se aude de două şi une tocar al O llciului National de Tu C R frdifl
ori chiar de trei ori detunătura pu rism Ii Qstepta în centrul noului noaptea între — 12 şi —7 grade.
retice cile ceva prin cameră, dat ternică a exploziilor. Ceea cc în oraş Urioani. Aveau să-si petreacă — Albe* — sar. 1 M m rup. 3 o
degeaba. O chii lui Rudic măsurară seamnă că in fiecare schimb se scol ziua de odihnă In frumoasele Jocuri 26 IANUARIE 1964 Dimineaţa $i seara ceată. | — s 8r . E m s n e s c u n r . <S©
dintr-o privire încăperea. Cameră două sau chiar trei cimpuri de căr ale patriei. PROGRAMUL j : 7 1 0 „Frumoa
să eşti patria mea“ — emisiune de PENTRU URMĂTOARELE I G. A.S.,— G.A.C, şi crescătorii Individuali de H
3 ZILE
cîntece? 8 06 Cîntcce si jocuri j animale se pot adresa cu încredere celor două
populare din regiunile patriei ,* Vreme ncslabilă cu cerul varia | depozite pentru a obţine produsele veterinare.
8,30 Teatru la microfon pentru co- bil şi temperatura staţionară.
M aşini se utilizează la confec
ţionarea articolelor de îmbrăcă- |
SIDEBUROIC HUNEDOARA qroase din bumbac, mătase sau •
minte din ţesături subţiri si semi-
j
lină. articole de artizanat si bro
derie. ,
o f e r ă :
Prin utilizarea 'iccesoriilor ce se
din stocuri supranormative, livrează împreună cu maşina sc
pot executa cusături speciale cum
următoarele produse şî materiale: ur fi :
— creuzet — cusut nasturi si copci, cusut
butoniere, tivit, cusut şnur sutasat
— s m o a t ă
cu 2 ace. încrclit, cusut în cerc ele.
— n a f t a l i n ă
Maşina de cusut „R od ie i” se li
— f c e n z e n
vrează în 2 v a ria ite :
— p  e s e s c l f r f m b a>in3o — ca maşină portativă în valiză,
— rulm en|i cu acţionare electrică de Ia un mo
— i i t h i g u r i toraş Iu care pornirea, rcglojul
— i’eacîfVî dîe laborator vitezei si oprirea se realizează cu
un rc-ert cu pedale si comutator
Informaţii suplimentare se pot obţine Ia te
special cu trei clape:
lefon 2745, 2531, interior 37 Hnnedo in, — ca maşină stabilă, montata
execută cusături simple. în zig
Lista completa se găseşte la biroul aprovi zag si If modele decorative cu pe masă tip mohilă la care acţio
zionării din combinat. tighel din două (ire. de la ao si narea se realizează prin mecanis
de la suveică. mul cu pedală $i roată de curea.