Page 81 - 1964-01
P. 81
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-VA 1
T E L E G R A M E
Tovarăşului WLADYSLAW
• Zile dc iarnă la unităţile
Prim secretar al ComileLuluj Central
culturale
al Partidului Muncitoresc Unit Polonez
• Invăţămîntul agrozooteh
U nic de masă la nivelul cerin
ţelor Tovarăşului ALEKSANDER
(pag. 2-a) Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone
• Prin valorificarea superioa
ră a masei lemnoase Tovarăşului JOZEF
(pag. 3-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone
• De peste hotare
VARŞOVIA
(pag. 4-a)
ANUL XVI nr. 2824 DUMINICA 26 IANUARIE 1964 4 pagini 20 bani Dragi tovarăşi,
Cu prileju l îm p lin irii a 15 ani de la semnarea Tratatului de prie
■u tenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Romînă sl
Republica Populară Polonă. în numele Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Romîn. al Consiliului de Stat. al Consiliului de M iniştri al
In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei Peste indicele Republicii Populare Romîne, al nostru personal si al întregului popor ro
al
Partidului
Central
mîn vă transmitem dumeavoaslră, Comitetului
de calita te Muncitoresc Unit Polonez. Consiliului fie Stat, Consiliului de M iniştri ol
Republicii Populare Polone si poporului frate polonez un cald salut to
Colectivul fabricii „V idra" din Oră- vărăşesc si cele mai bune urări.
A. A ştie s-a angajat 6ă Îmbunătăţească în In cei 15 ani caro s au 6curs fie la semnarea Tratatului a cărui ani
cursul acestui an indicele de cali versare o sărbătorim astăzi, intre Republica Populară Romtnă $i Repu
blica Populară Polonă s-au statornicit relaţii dc prietenie trainică şi co
tate plunificat. Pentru aceasta, con laborare multilaterală. Sîntem convinşi că acest Tralat va constitui şi în
'.N N M ducerea fabricii, îndrumată de orga viilo r o bază trainică pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie sl cola
nizaţia de partid, a luat o 6erie de
borare rodnică dintre cele două ţări. spre binele popoarelor romîn şi po
m ’ suri tehnico-organizatoricc. De lonez, al în tă ririi unităţii ţărilor socialiste si al consolidării păcii tn lume.
Cu ocazia acestei aniversări vă dorim din lootă inima, dragi tova
E. M. Petrila bune, şi să realizeze o economie suplimentară la prelul de cost în pildă, la secţia înnobilări, u tiljjele răşi, dumneavoastră şi poporului frate polonez noi succese in construi
au fost amplasate mai judicios, s-a
valoare de 750.000 lei.
In scopul realizării cu succes a angajamentelor au fost întocmite făcut o redistribuire mai bună a spa rea socialismului în Republica Populară Polonă prietenă.
Cu ocazia discutării cifrelor de plan pe anul 1964 colectivul de planuri de măsuri tehnico-organizatorice la nivelul sectoarelor şi ex tiilo r productive din fabrică, s-a ex
mineri de la E. M. Petrila a descoperit noi rezerve interne la locurile ploatării. v tins controlul inlerfazic, materia p ri GHEORGHE GHEORCHIU-DEJ IO N GHEORGHE MAURER
de muncă, care, folosite deplin, vor putea conduce la îmbunătăţirea mă 6e recepţionează cu mai mult
realizărilor. In baza acestora, minerii de aici şi-au luat următoarele an simţ de răspundere etc. M uncitorii Pilm-secrelar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului dc M iniştri
gajamente în întrecerea socialistă pe anul 1964 : C.T.E. Gurabarza Tomescu Nistor, loan Nepcea, V il- al Partidului Muncitoresc Romîn, al Republicii Populare Romîne
— SA DEPĂŞEASCĂ PLANUL CU 15 000 TONE CĂRBUNE; moş Borbe’y şi alţii, au executat la Preşedintele Consiliului dc Stat
— SA REDUCĂ c o n ţ in u t u l DE CENUŞA IN CĂRBUNELE LI Dezbătînd cifrele de plan pe anul 1964, muncitorii, inginerii şi al Republicii Populare Romîne
VRAT DE LA 30.5 CIT REPREZINTĂ COEFICIENTUL ADMIS, LA 30.4; tehnicienii uzinei electrice din Gurabarza §i-au luat următoarele an maşini numai reparaţii de bună cali
— SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA M UNCII DE LA 1.305 LA gajamente în întrecerea socialistă : tate.
1,310 TONE CĂRBUNE PE POST; — SA DEPĂŞEASCĂ PLANUL ANU AL DE PRODUCŢIE AL ENER Pe lingă aceste măsuri, la îmbună Tovarăşului GHEORGHE GHEORQHIU-DEJ
— SA ECONOMISEASCĂ, PESTE PLAN, 430.000 LEI LA PREŢUL GIEI ELECTRICE CU 6 M ILIO ANE KW h : tăţirea calităţii produselor a contri
DE COST; — SA REDUCĂ CONSUMUL DE COMBUSTIBIL CU 132 TONE buit şi ridicarea continuă a califi prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, 1
Pină la 23 August sa realizeze-’ COMBUSTIBIL CONVENŢIONAL ; cării profesionale a lucrătorilor. Tn preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R.
— 6.000 TONE CĂRBUNE PESTE PLAN ; — SA REDUCĂ CONSUMUL PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI anul 1963, circa 80 de muncitori din
— 200.000 LEI ECONOMII SUPLIMENTARE LA PREŢUL DE COST. TERMICE LIVRATE CU 84 TONE COMBUSTIBIL CONVENŢIONAL; fabrică »au urmat cursurile de ridicare Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER
Pe baza propunerilor făcute, a fost întocmit un plan de măsuri teh- — SA REDUCĂ CONSUMUL PROPRIU DE ENERGIE ELECTRICA CU a calificării profesionale, ^a urmare,
nico-organîzatorice care prevede : extinderea susţinerii metalice în aba 2G4.000 KW h. ; m uncitorii; Florica Munteanu, Gheor- preşedintele Consiliului de Miniştri al RP.R.
taje, Introducerea unor tehnologii moderne în funcţie de configuraţia — SA REDUCĂ PROCENTUL DE PIERDERI IN REŢELELE PROPRII ghe Mafiei, Augustin Micu, Mircea Dragi tovarăşi,
şi condiţiile geologice de zăcămînt etc. CU 0,13 LA SUTA; Tută, Petru Meteşan si alţii, execută
— PE SEAMA REDUCERII CONSUMURILOR ŞI PIERDERILOR IN acum operaţii c ire cer o calificare Cu ocazia celei de-a 15 a aniversări a Încheierii Tratatului de prie
tenie. colaborare şî asistentă mutuală dintre Republica Populară Polonă sf
mai înaltă. Dacă înainte de a urma
REŢELE SA REALIZEZE O ECONOMIE ANU ALA LA PREŢUL DE COST
E. M. Lonea DE 178.168 LEI. cursu-rile de ridicare a calificării pro Republica Populară Romînă trim item Comitetului Central al P.M.R., Con
siliului de Stat, guvernului Republicii Populare Romîne, poporului frate ro-
Pînă la 23 August va realiza : fesionale Mircea Tută şi Petru M e min si dv, personal felicitărde noastre cordiale.
Muncitorii, Inginerii şi tehnicienii de la E. M. Lonea au analizat cu — O DEPĂŞIRE A PLANULUI DE PRODUCŢIE AL ENERGIEI ELEC teşan executau operaţia de bătut piei
Acest tratat joacă un rol deosebit în întărirea permanentă a priete
mult simt de răspundere posibilităţile ce le au pentru sporirea produc TRICE CU 3 M ILIO ANE K W h .; i pe rame, după terminarea cursului, niei si a relaţiilor frăţeşti care leagă popoarele noastre. Colaborarea din
ţiei de cărbune, îmbunătăţirea calităţii producţiei şi reducerea preţului — O ECONOMIE DE COMBUSTIBIL CONVENŢIONAL PENTRU PRO- ca urmare a Îm bogăţirii cunoştinţe tre popoarele noastre, care se adînceşte permanent, slujeslc necesităţilor
de cost. Ei s-au angajat ca în întrecerea socialistă ce o desfăşoară în DUCERFA ENERGIEI ELECTRICE DE 65 TO NE; lor profesionale, ei lucrează la fin i şi sarcinilor construcţiei socialîsle In ţările noastre.
anul 1964 sa realizeze : — O ECONOMIE DE COMBUSTIBIL CONVENŢIONAL PENTRU PRO sarea tunsului picilor. Vă transmitem, dragi tovarăşi, dv. si Întregului popor romin urări cor
— 6.000 TONE CĂRBUNE PESTE PLAN ; DUCEREA ENERGIEI TERMICE LIVRATE DE 35 TO NE;
Măsurii-» aplicate ‘au si Început râ diale de dezvoltare multilaterală a Republicii Populare Romîne si de în
— DEPĂŞIREA RANDAMENTULUI PLANIPICAT CU 5 KG PE POST; — O ECONOMIE LA CONSUMUL PROPRIU DE ENERGIE ELECTRI dea roade. După două decade, colec- tărire conlinuă a colaborării noastre rodnice, frăţeşti spre binele popoa
— O ECONOMIE SUPLIMENTARA LA PREŢUL DE COST IN V A CA DE 125.000 KW h : livu l de muncă al fabricii „V idra" a relor noaslre, pentru unîlalea măreţei comunităţi a ţârilor socialiste sl
LOARE DE 375.000 L E I; — O ECONOMIE LA PREŢUL DE COST PRIN REDUCEREA CONSU îmbunătăţii Indicele de calitate ou pentru cauza comună a socialismului şi păcii.
Pînă la 23 August şî-a prevăzut să dea peste plan 3.000 tone căr MURILOR ŞI PIERDERILOR IN REŢELE DE 60.550 LEI. 1.5 la -ut* fată de plan. Din partea
beneficiarilor nu s-a prim it pină în W LADYSLAW GOMULKA ALEKSANDER ZAW ADZKI
prezent nici o roclamatie.
prim secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Stat
La reilizarea acestui succes au
al Partidului Muncitoresc U nii Polonez al Republicii Populare Polone
Brigada de mineri condusă c o n trib u i m uncitorii loan Ocolişan,
de Dionisie Bartha de la E. Maria Lotnar, Lidia Tomescu. Elena
D. M. DII ia este vestită pen C indej de la secţia vînat-confcctil. ÎOZEF CYRANKYEVICZ
tru realizările frumoase ob Petru Ciolac. Nicolae Dubles. Augus preşedintele Consiliului dc M iniştri
ţinute la săpări de puţuri. tin Achim, Viorica Tudoraşcu, Ana al Republicii Populare Polone
lată-i, în timpul liber pe Vinleler, Emil Oprea de la secţia
cîţiva din membrii brigăzii, piei de ovine şi alţii, care au dat nu
împreună cu şeful lor, discu- mai produse de calitate. Excelentei Sale
tînd despre posibilităţile vi P. ARGINT Dr. SARVAPALU RADHAKR1SHNAN
itoarelor succese. conlrolor dc calitate la fabrica
Preşedintele Republicii India
„V id ra " -din Orăşlle
NEW DELIII
Gu prilejul sărbătoririi ,,Zilei Republicii" permiteti-mi, Excelentă, să
Pe seama creşterii productivităţii vă transmit din partea mea personal, a Consiliului do Stat al Republicii
Populare Romîne si a poporului rom in, călduroase felicitări şi cele mal
Contlnuînd şirul succeselor obţinute anul trecut, m inerii de la bune urări pentru fericirea dv. personală şi pentru prosperitatea poporu
Ş Aninoasa înscriu pe grailcelc de producţie noi şi Importante suc lui indian.
cese fn realizarea ritmică a sarcinilor de plan pc luna aceasta. Cele
T mal ‘iulie rezultate, fn prim ele 25 de zile ate lunii ianuarie au GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
fost obţinute de minerii sectorului I I care au dat peste plan mal Preşedintele Consiliului de Stat
I mult de 2G0 tone cărbune de benă calitate. a( Republicii Populare Romîne
Sporul dc producţie amintit, s a făcut pe seama creşterii produc
R tiv ită ţii muncii cu 180 kg cărbune pe post, faţă de randamentul
planificat. S-au evidenţiat brigăzile coi.duse de m inerii Dănilă He- Excelentei Sale
I gheduş, Augustin Asmarandci, loan Polka, care sc menţin mereu Domnului JAWAHARLAL NEHRU
In fruntea întrecerii socialiste pe exploatare,
Piimul ministru al Republicii India
© N. CONSTANTIN
corespondent NEW DELIII
Pe graficul constructorilor Ş La şantierul 2 Prin muncă patriotică a mea personal, cu prilejul sărbătorii naţionale a Indiei. Urez poporului
Primiţi, Excelenlă. cordiale felicitări din partea guvernului romin şl
T
Petrila
Mobilizaşi de deputaţii lor, ce
sale.
tăţenii comunei Miercurea, raionul indian prosperitate, progres şi noi succese in dezvoltarea paşnică a tării
I Continuînd să muncea Sebeş au participat în anul care a
f jieermomelrul a înregistrai — N°C. tat Eugen Deak şetul altei brigăzi glndeou la experienţa dobindită fn scă intr-un ritm susţinut, trecut la toate acţiunile obşteşti ION GHEORGHE MAURER
In Hunedoara, aiă lu ii de lut- de zidar i-şam oioii. ani de muncă încordată, cind nu R constructorii şantierului iniţiale de Comitetul executiv al Preşedintele Consiliului de M iniştri
na/işti, ofclari, bminatorj, construc Discuţiile uu continuat upoi cu dat violă unor obiective industriale 2 Petrila au alacjl, potri sfatului popular, prestînd peste al Republicii Populare Romîne
torii l$i continuă cu succes munca, aceeaşi pasiune si lerm ilale. Fie importante. vit graficului de execu hO.OOO orc de muncă patriotică.
Invinqind Iriqul. Ei vor ca ficcaic care din cci prezeu/i a avui de tă — Numai tradilia nu ne ajunge, ţie, încă din primele zile Contribuind voluntar la construi
metru cuh dc pămint excavat, fie cut o completare. ku liectne loc dc le-n spus Deak intr-o zi oum eniljr ale anului lucrările unui t a şcolii medii din localitate, la
care me/nt cuh de beton turnat, să muncă se mai găseau incă rezerve /iti. Trebuie să ne organizam cit £ nou bloc de locuinle
lie executate Inam ic dc termenele inlcrne. Unii au piopus să schim mai bine munca. Oamenii lui Covaci r - 0)- curăţarea păşunilor, pavarea străzi
stabilite tn qralicele de execuţia. be culme metodă de muncă, alţii sini hotăriii. Cind vor ceva, reali ş La executarea lucrări lor şi la alte lucrări, ei au realizat
Din Încleştarea cu vitregiile natu au propus noi măsuri tehnice. In zează negreşit... lor do fundaţii o mun o econom/e dc aproape 750 000
rii, cu co!o$ii de met ai si beton, escnlă liecarc dorea cu pt opune Toţi au înţeles scmniticutia cu T că intensă depun echi lei
constructorii şantierului I al I.CS.H . rea luruiu de el so contribuie la vintelor lui Deak Dc atunci Feck pele de fierai i-belonişti, Printre cei mai activi se numără
au ieşit de fiecare dată victorioşi. realizarea cu succes a pianului. loan I. Lad-iuiy lutiu. Fcck loan II I conduse de loan Bcreea- cetăţenii 5fanciu Ironim, Elisabeta
In lupta pentru reali/.area sarcinilor Călrc slii silul şedinţa. cind oa şi mulli allii lucrctiză mai cu spor nu, losif Bun şi Slcfan
de plan, a propriilor angajamente, menii plecau spre casa, Covaci s-o se gospodăresc mai bine $i, cu Ue- R Bozisan, precum si echi Bogdan, Maria Schiau, Cheorghe
ct au înscris pe grai icul întrecerii apropiat dc Dcuk. c.urc săplâmină, rezultatele încep pa fie dulgheri condusă Rolh şi alţii care au prestat (iecare
noi cifre. — Ce zici oiiace, ne intrcccm ? să se contureze mai puternic. In rle loan Gheorghe. peste 100 ore muncă pafr/ot/că.
Şapte tanuaiic. Constructorii şan — Date palma, i-a răspuns cu vo primele zile s-a ind/|u/ imbrded/nin-
tierului nr. I s-nu siiins pentru a ioşie Dcuk... iea din cărămizi relraclaic a came P GA1NA GII. LOMNAŞAN
discuta sarcinile ce Ic revin (n 1961. i * hiat a doua zi loan Covaci a rei regeneratoare dreapta. Aproape corespondent corespondent
Discuţiile s-nu închegat repede, ^ stat şi a chibzuit îndelung cu concomitent nu început şi zidăriile
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii oumenii ce şi cum trebuie să Iacă. In canalul dc lum-, iar pulin mai
de In cele cinci lolm i ale şantieru S-nu împărţit In două echipe, ca si lirziu. strat peste strat, cărămizile G. A. S. Crăştie
lui au luni cuvinlul ‘exprimimtu si mai înainte. In schimbul de dimi ou luat forma grătarului prevăzut
părerile, lutndu-şi unqaiomcnle. De neaţă ou tâmas să lucreze, sub con fn proiectul de execut ic a cam aei
la lotul ! n luat cuvinlul şi mai ducerea lui lutiu Covaci: Gheorqhe regenemloaie. Acum, ei se pregă P ostul de c o r e s p o n d e n ţi
strul Constantin Pilea: Văcul. Vasile M an. Binder fncob, tesc pentru începerea muncii Ui
— Am ascultat părerile oameni losil Popa. fancu Tudor si alţii, 'n camera de zgură... v o luntari ne c o m u n ic ă ;
lor, ale şelilor dc brigăzi de la alte celălalt schimb Ion Covaci mun 7~ )in partea şantierului, dc aceste IOSIF MAREŞ S1MION BUCI UMAN
I loturi. După un catcul cu privire ta cea împreună cu ceilalţi douăzeci lucrări se ocupă maistrul Con Economii la prejul de cost reclificaţor din secţia maşini tunnălor din seclia turnătoria
posibilităţile noastre am ajuns la dc oameni. Repartiza fi ostiei, oa stantin Pitea. De cile oii are prl- unelte — Uzina metalurgică de precizie — U zinj
concluzia că ne putem angaju să menii s-au apucat cu hărnicie de lejul. el nu ezită să spună: ,,Mi-s Recent, la gospodăria agricolă de mare măsură pe scama reducerii chel Cugir metalurgică Cugir
terminăm lucrările de zidărie n treabă. Cu fiecare zi camera rege dragi oamenii lui Covaci si ni lui
obiectivului cu 10 zile mai devreme. neratoare prindea contur, iar ca Deak. Poate şi fiindcă trăiesc zilnic stat din Orăştie s-i încheiat situaţia tuielilor pentru hrănirea porcilor, fără
contabilă a activităţii economice pe a se diminua însă raţiile acestora,
Angajamentul a stirnit interes: s-o nalul dc turn se învelea In haina In mijlocul lor. Mu mindresc cu
discutat aprins pe marginea Iui. protectoare a cărămizilor de şamo- ei. Sînt conştienţi şi harnici. Expe anul 1963. Cu acest prilej a reieşit prin reducerea cheltuielilor de repi-
— Eu as moi tace o precizare s-o tă. Alături, luliu Covaci cai pra'-- rienţa celor 6 contoare Siemcns- că printre aJlp succese de seamă ob ralii curente la grajduri şi clădiri
ridicat Vasile Man, zidar-şomo/or licanlii şcolii de maiştri asie mori Martin construite dc ei i-a maturi ţinute, se numără şi realizarea unei etc.
tn brigada condusă dc loan Covaci. cu griiă si miaalâ vatra de şamotn zai. le-a dnt noi puleri de muncă' economii la preţul de cost în v a lo i- ION TUFAN
Mă uit tn jurul meu si nu văd de a camerei de zgură stingă. Meşterul Pilea n vorbit astld re de peste 52C.000 lei. contabil
cil oameni de nădejde: Peck loan l, Muncind zi de .zi cu hărnicie, oa io ar despre două brigăzi. Dar, In Aceste econo.iii s-ou obţinut în
l.ndany luliu din brigada lui Dco/r, menii din brigada lui Covaci au pus lei rie huni *int si dulgherii con
1-ancu Tudor. Gheorghe Văcut. de temelie solidă angajamentului luat. duşi de Hnunknrn Ion, bcfonlştii tui Premii pentru realizări deosebite
la noi. De' ciliva am de vile, cu fo- Muncii lor le slă mărturie gralice- Savu Preda si <nli re Haiti Din sfrd-
{ii am lucrat ta construcţia celor 6 le de execuţie, care au tost de mult danio for. din Inclestorca cu colo PrinC’pala ramură de producţie u conducerea gospodăriei a holăril să
cuptoare de la olcluria nouă. Nc depăşite: pină la 1 februarie a.c.. şii de melnl si bulon, se înregistrea gospodăriei agricole de sloi din Orâ- acorde premii unui număr însemnat
cunoaştem turlele şi ştim că vom el vor termina zidăria camerei re ză in ficrarc zi noi succese, demne $‘;e es'e zootehnia. Dc curind aici de muncitori.
termina lucrurile cu o zl mai de generatoare sting a, canalul de fum de prestigiul acestor constructori s-a făcui analiza activităţii acestui Valoarea prem iilor acordate se ri
vreme decit s-o angajat iov. mai şi vatra de samotu a camerei dc Pe grafic, rez.ulfatele ohlinule dc ci sector. S-a constatat că, datorită bu dică la peste 67.000 lei. Printre cei
stru Pitea. Ne-am consultat in bri zgură, care au termen 28 lebruarie. sini reprezentate prin săgeii ascen nei În g rijiri şi hr’ niri, numai în tri care au prim it însemnate 6umc de
gadă. Asta e angajamentul nostru. Faptele sînt concludente... dente. In rurfnd acestea vor însem mestrele III si IV ale anului 1963 s-a bani drept premii, se numără ingri-
— Susfin această propunere. E p u acelaşi entuziasm au început na sute de tone de o lei dale pa înregistrat o depăşire a sporului In ji.o rii Oeneş Doşa, Dumitru Oloru, AUREL HLUŞCU TRAJAN DICU
bună si se poate realiza. Avem toate ^ munca şl oamenii conduşi de triei mai devreme. greutate de peste* 24.400 kg carne Ludovic Deneş şl alţii lăcătuş în secţia montaj — operator în sectorul forje —
condiţiile create. Am hotârll si noi Eugen Deak. Angajamentul luat l-a In greutate vie. maşina de ousul din cadrul
I ii brigadă acelaşi lucru, a comple mobilizat şl mal mult. Cu tofli se A OARGA L i obţinerea ncestui succes a con VALERIA CÂRPINIŞAN Uzinei metalurgice Cugir Uzina metalurgică Cugir
tribuit Întregul colectiv, Ca urmare, dactilografă