Page 82 - 1964-01
P. 82
Pag. 2 Dramul socialismului Nr. 2624
n c i w t th
cullur
Pe scurt
Activitatea arfisiică a amatorilo din satele regiunii
• De curînd, la căminul cul
la un nivel mai tural din satul Tîrnava, raio
nul llia, a lost organizat pen
tru tineret un concurs „Cine
directorul casei de cultură, în loc ştie răspunde" pe tema „F ile
Comitetul regional pentru Pe marginea unei îâ se ocupe de îndrumarea meto din istoria patriei". Concursul,
la care au luat parte numeroşi
cultură şi arid şi Casa regio dică a unităţilor culturale, desfă localnici, a evocat aspecte ale
nală j creafiei populare au consfătuiri cu activiştii şoară mai mult o munca administra luptei duse în trecut de po
organizat recent la Casa raio caselor de cultură tivă, de statistician-dactilograf, Apoi, porul nostru îm potriva exploa
nală de cultură din Sebeş o arăta tov. Munteanu llie tot de la Hu tării si asupritorilor, a arătat
consfătuire cu activiştii case nedoara, adesea activiştii casei de viata fericită pe care o trăiesc
lor de cultură din întreaga re In ce priveşte conţinutul reperto cultură sînt folosiţi de către sfatul în prezent oamenii muncii, ac
giune. In cadtul consfătuirii riului, calitatea interpretării, unele popular în alîe treburi decît sarci tivitatea entuziastă desfăşurată
dc aceştia pentru dcsăvirşlrea
s-a analizat contribuţia caselor formalii ale caselor de cultură s-au nile lor proprii, ceea ce diminuea construcţiei socialiste in patria
de cultură în prima clapă a situat la un nivel ridicat, dovedind ză aportul lor la organizarea şi noastră. După 27 de răspunsuri
celui de al V ll-le a concurs al reale posibilităţi de afirmare. Aşa desfăşurarea acţiunilor culturale. exacte, tovarăşa Crişan I Teo
artiştilor amatoii şi telul cum unt corurile caselor de cultură din dora a fost declarată ciştigă-
s-au desfăşurat pregătiiile pen Sebeş, Haţeg, Alba şi Brad, formaţii Se cere o muncă toarea concursului.
tru etapa a doua. le de dansuri ale caselor de cultu ştiinţifică, (lanăs D. Sabin — directorul
La consfătuire au fost pre ră din Orăşlie şi Brad şi tarafurile căminului cultural din Tîrna
zentate patru referate: unul caselor de cultură din Oraştie, Al bine organizată va). ® I.a căminul cultural din
din partea Casei regionale a ba şi Haţeg. Gurasada s-a organizat recent
creafiei populate şi trei din Concluziile desprinse pe margi o duminică culturală. Cu acest Uzinele „SEMANATOAREA" din G ipilală. In anul care a Irccut uzina a produs în ufară do combine
partea caselor raionale de cul Deficienţele nu trebuie nea consfătuirii au subliniat necesi prilej, după o interesantă ex
tură din Haţeg, Sebeş şi Alba. tatea desfăşurării în primul rînd a punere prezentată de tov. prof. dc cereale şi alic maşini, 8.000 semănători do porumb. i
IN FO TO : Şeful do brigadă Ncnu Nicolae şi montorul Ion Jal bă lucrind Ia montarea unui lot de
Fiecare din referatele susţinute trecute cu vederea unei munci ştiinţifice, mai bine or Vasile Rlentfca, corul şt briga
a abordat o anumită problemă ganizate, unei planificări rigu da artistică de agitaţie au pre greble. <
legată de organizarea şi des In cadrul consfătuirii au fost scoa ros întocmite ; antrenarea într-o zentat un frumos program ar
făşurarea actualului concurs al se în evidenţa şi o serie de lipsuri maî mare măsură a consiliilor de tistic. Cintccele interpretate de
aitiştilor amatori. care s-au manifestat şi persistă încă conducere, a colectivelor obşteşti, formaţia corală, „M i-e partidul Invătămîntu! agrozootehnic de masă
Discuţiile purtate pe margi in activitatea caselor de cultură. A a birourilor metodice ale caselor bun părinte", „La fîn tin ă \
nea referatelor şi a spectaco reieşit astfel că fată de posibilită de cultură ; folosirea mai activă a „V în lu le dc primăvară*, ca şi
de brigadă,
textul prezentat
lului prezentat la slirşitul con ţile şi condiţiile pe care le au, ca centrelor metodice, studierea şi ex Intitulat „A zi belşugu-i pentru ,a ii ni 3
sfătuirii de către casa raională sele de cultură, nu se ridică încă tinderea experienţei pozitive a că noi", s-au bucurat de un deo
de cultură din Sebeş, au dat la înălţimea cerinţelor. Multe din minelor culturale, prezentarea cel sebit succes (Vergl-nica Dobro-
posibilitate să se (ragă unele tre acestea, printre care cele din puţin odată pe lună a unor specta lă — directoarea Şcolii dc 0 Au trecut mal mult de două luni freoventă a oursanlilor lo şedinţele de conducere al G.A.C. şi- comitetul
concluzii edificatoare pentru Sebeş, (fia, Brad şi oraşul regional cole de către formaţii artistice ale ani din Gurasada). de la descinderea cursurilor învăţă de cerc. Acest lucru se datoreşle in executiv al sfatului popular comunal
foţi activiştii culturali. Hunedoara nu au antrenat în con căminelor culturale pe scenele ca • O duminică culturală s-a mântului agrozootehnic de masă. In mare măsură superficialităţii de care fală de mobilizarea colectiviştilor la
curs toate genurile de formaţii. Cu selor de cultură şi, la rîndul lor, orqaniza! de curind si la că această perioadă, colectiviştii, meca dau dovadă lectorii, inginerii Marta lecţii. La unitatea respectivă acest
excepţia caselor raionale de cultură prezentarea unor spectacole perio minul cultural din Miercurea. nizatorii şi luorătoru din gospodăriile Bota, Dumitru Lupu, Liviu Ardean lucru este lăsat numai pe seama lec
şi Carol Cordier. tn ceea cc priveşte
din Alba' şi Haţeg, nici una dintre dice de către formaţiile artistice ale Atei, colectiviştii s-au fn tiln il dc slat au acumulat cunoştinţe bo torului. care nu reuşeşte in măsură
Unele rezultate bune celelalte case de cultură nu au pre calelor de cultură pe scenele cămi cu briqada ştiinţifică tfe la gale. care, aplioate în practică, vor pregătirea şi expunerea lecţiilor. El
nu se îngrijesc in măsură satisfăcă
zentat la prima etapă de concurs nelor culturale. S-a remarcat ca o membrii căreia au prim it răs contribui In măsură crescîndă la spo toare de buna desfăşurare a învăţa- corespunzătoare să asigure o bună
Organizarea si desfaţurarea con- parte negativă faotul că formaţiile punsuri in legătură cu proble- rirea producţiei veqetale şi animale. participare a colectiviştilor la şe
cursului al V ll-lea dinlre artiştii a- brigăzi artistice de agitaţie. De ase artistice ale raselor de cultură din J mc aqrozootehnicc, sanitare, După cum se ştie, criteriul de apre m tnluiui agrozootehnic de masă, dc dinţele de cerc.
menea, au existat formaţii ale case ştiinţifice etc. La cinematogra ciere a eficacităţii invălăm inlulni Întocmirea conspectelor, iar fată de
m atori au Impus caselor de cultură lor de cultură care, sub raportul ca Mia, Sebeş şi Brad n-au prezentat în agrozootehnic II constituie modul cum folosirea materialului didactic dove Lipsurile semnalate pot li înlătura
cîteva sarcini principale : de a an lităţii, au fost depăşite de unele for actuala perioadă de iarna nici mă ful sătesc a fost prezentat fil cele tnvâtalo se aplică în practică şi desc dezinteres. In privinţa aceasta te printr-o preocupare mai susţinu
mul romincsc „Lupeni 29". Du
trena în concurs un număr cît mai car un spectacol la sate.
maţii ale căminelor culturale pă rularea acestuia, formaţiile mai ales rezultatele obţinute in pro este suficient să arătăm un singur tă din partea consiliilor agricole ra
mare de form aţii proprii şi de ge artistice zic scolii medii din ducţie. Pe această linie 60 jnscrîu
S-a apreciat în cadrul consfătuirii Dc asemenea, va trebui muncit exemplu. La gospodăriile colective ionale fată de îndrumarea şi contro
nuri diferite, de a efectua o îndru-. mai mult oenfru îmbunătăţirea re localitate au prezentat un bo ca pozitive exemplele oferite de că amintite, planşele primite nu au fost
că pe lîngă metodele bune folosite lul activităţii lectorilor. De asemenea,
mare permanentă şi calificată a fo r pertoriul formaţiilor artistice al gat proqram, Ia care au parti tre cercurile conduse de inginerii înregistrate In aolele contabile, po
m aţiilor artistice de la căminele cul în îndrumarea formaţiilor artistice de caselor de cultură şi al celor de la cipat un mare număr dc co Iuga Anişoara (Dobra), Nicolae Pe- triv it indicaţiilor date, ci au fost fo o contribuţie sporită la lichidare»
la sate, au existat şi există în această
turale şi de a veghea la conţinutul lectivişti (Ţugui Eusîgnie, pro- , trescu (Cărăstău), loan Gheorghiu acestor deficiente au datoria să şi-o
privinţa deficiente serioase. Unii sate. nentru ridicarea calităţii spec fesor Ia Şcoala medic — Mier- | losite tn alte scopuri decit cele pen
repertoriului şi calitatea spectaco tacolelor, a conţinutului şî mesa (Geoagiu) /ele. Leolorii amintiţi se tru care au fost croate. Rău este că aducă organizaţiile de partid din uni
lelor prezentate. activişti ai caselor de cultură nu jului lor de ideî curea), \ străduieso să expună lecţiile Intr-un tăţile respective, care trebuie sa
desfăşoară o muncă de concepţie, • In salul Măgura se desfă mod cit fiiai interesant, pe Înţelesul o astfel de stare de lucruri este tre
Cum s-au achitat activiştii caselor şoară o intensă activitate artis cursanţilor si In slrlnsă legătură cu cută cu vederea atît de tovarăşii din tragă la răspundere consiliile de con
de cultură de aceste sarcini ? în perspectivă, nu selecţionează cele tică. A rtiş tii amatori de aici au activitatea praotică ce se desfăşoară ducere alo G.A.C. pentru slaba preo
mai principale probleme de care consiliile de conducere ale unităţilor
In prima etapă, majoritatea ca Ne aflăm în perioada cînd se des urcat de mai multe ori scena tn cadrul unilătilor respective. Pe cupare pe care acestea o manilostu
respective, cît si de lectorii cercuri
selor de cultură au prezentat în să se ocupe. Tovarăşul loan Popa, făşoară prima faza din cadrul celei căminului cultural prezenlînd lingă faptul că expunerea lecţiilor se lor. Negativ este şi faptul că nu sint fată dc buna desfăşurare a învăţa-
metodist al casei raionale de cultu
concurs un număr destul de mare ră din Orăşlie, arăta că la ei se de a Il-a etape a concursului al localnicilor, prin vers şi cin face pe baza unor conspecte bine în m înlului agrozootehnic.
tocmite, pentru lămurirea
temelor
de formaţii si la un nivel calitativ munceşte uneori „cu ruptul”, ne- Vll-lea dintre artiştii amatori. Ca ice, aspecte ale vieţii noî, în predate 6e folosesc diferite planşe, completate la zi „Carnetele lectori
floritoare, pe care o trăieşte în
care a satisfăcut în multe privinţe prezent satul. Cu citcva zile diafilnie. mulaje, mostre de seminţe lor". Nercspeclarea indicaţiilor dale
exigentele actuale. Casele raionale sistematic, ceea ce vine în detri- selor de cultură le revine sarcina (n această privinţă atrage după si
nientul calităţii întregii activităţi. de a-şi îmbunătăţi activitatea, de a în urmă, aici a fost prezentat şi planle etc. Se pot aprecia, de
de cultură din Haţeg si Alba au Privind activitatea de îndrumare un proqram artistic Suitele de asemenea, ca pozitive metodele fo ne o serie de neajunsuri. Astfel, pe Pentru campania
prezentat în concurs formaţii de a/ căminelor culturale, tov. Nicolae desfăşura o îndrumare permanentă dansuri populare, melodiile in losite de aceşti lectori Ia seminarii lingă faptul că nu poate fi cunoscută
toate genurile : cor. brigadă artis /Omed,. directorul casei de cultură din a formaţiilor artistice de la sale. Po terpretate dc solistele Ploroa şi la aplicaţiile practice pe cere 1® frecventa cursanţilor la lecţii, nu 6e
tică de agitaţie, dansuri, orchestre, Iha, printre altele spunea: „Cum pu- sibilităţi şi condiţii exista peste tot. Elena, Ilalqa Viorica. Bota orqanizează. Pentru a cunoaşte modul pot face aprecieri juste nici asupra de primăvară
tarafuri, precum şi un număr însem t£m desfăşura o îndrumare eficienta Se impune însă din partea activiş Maria şi Petca Aurelia, ca şl modulul cum aceştia ou participat la
nat de solişti vocali, instrumentişti tilor culturali mai multe eforturi, o momentele vesele prezentate cum cursanţii se preocupă de însu discuţii şî ce Învăţăminte au tras din La gospodăria agricolă colectivă
dc Marih Compodi şl Teodor
şi dansatori. a' căminelor culturale daca noi înşi j Halqa s-au bucurat de o calda şirea cunoştinţelor predate, lectorii îşi din Alba îuHa munca nu conteneşte
ne, prin activităţile ne care le or munca mai bine organizată. notează de fiecare dală In „Carne lecţiile predate. De acest lucru tre nici o clipă. In această perioadă
Pentru ridicarea nivelului de in apreciere din partea spcctalo- buie să tină seamă lectorii amintiţi,
terpretare, înaintea fazelor de con ganizăm la casele de cultură, nu IO N CIOBOTA f i r i l o r (M iron Bota — şludenl). tele lectorului" prezenta colectiviş multă alenlie se acordă în g rijirii şi
exemple
întotdeauna
constituim
curs, pe scenele proprii şî pe cele tilor Înscrişi la cere şi aprecieri asu deoarece se constată că cercurile pe hrănirii animalelor, gospodăririi cu
ale căminelor culturale, formaţiile demne de urmat”.. Fără îndoială, pra gradului lor de pregătire. Nu care le conduc desfăşoară o slabă grilă a furajelor, executării lucrări
artistice au prezentat multe spec cele relatate conţin mult adevăr, de J i sprijinul colectiviştilor există nici o îndoială că perseveren activitate, fiind rămase in urmă cu lor de reparaţii şî da pregătire a u-
tacole în fata oamenilor muncii. Nu care ar trebui să ţină seama toţi ac ta cu oare se pregătesc lectorii şi predarea, fată de planificare, cu oiţe nellclor necesare In campania dc pri
tiviştii caselor de cultură.
mai formaţiile casei raionale de cul O dală cu sosirea lunilor do iarnă, Tină în prezent au fost recenzate cursanţii de la cercurile de tnvătă- 4-5 lecţii. O asemenea situaţie poate măvară, transportului Îngrăşămintelor
tură din Haţeg au prezenlat în pri In cadrul consfătuirii s-au scos în In comun i noastră, sub îndrumarea cărţile: „R isipi'oru" de Marin Pro* mînt agrozootehnic se vor reflecta fi lnlîlm lâ şi la cercul de la brigada organice in cimp.
ma etapă la sediu şi în deplasare evidenţă şi alte neajunsuri ale mun organizaţiilor de partid, nu fost re da, „V ictoria de la O ltina" de Paul pozitiv în rezultatele pe care le vor din Cerbia, aparţinătoare gospodărie) Pină in prezent s-au reparat 6 plu
peste 70 de spectacole. Un număr cii de îndrumare. In raionul Orăş organizate cele 22 cercuri de cilii, Anghcl, „Cordovauii ‘ de Ion Lâri- obţine In producţie In acest an gos ooleetive din Zain, al cărui lector guri, 6 grape, 3 căruţe şi 2 care. De
apreciabil de spectacole au prezen lie. spunea tov. Galiş Maria, meto- crănjan, „Drum deschis" de S. Ne- este Iov. Oclaviau Braloleanu.
tat şi formaţiile caselor de cultură disla a casei de cultură, au fost pla l<i care participa peste 200 dc ojm eni delcu şi iltelc. De asemenea, au fost podăriile colective respective. asemenea, s-a transportat în cimp
din Alba, Brad şi Oraştie. nificate instruiri ale instructorilor de ai muncii. purtate discuţii pe teme ca: IPăslra- Nu acelaşi lucru 6e poale spune Unele aspecte negative in ceea cc peste 70 tone gunoi de grajd.
Pe baza unor planuri de acţiune dansuri care de fapt nu s-au ţinut. Pentru ca activitate) lor să fie rea avutului obşlesc ir G.A.C.", „Cu.n Insă despre cercurile de învălăm lnl priveşte desfăşurarea tnvătăm inlului
special întocmite, în prima etapă Aceasta numai din delăsare, din lip orientală in direcţia îm bogăţirii cu- să ne educăm copiii în spiritul cin agrozootehnic din satele Soiinuş şi agrozootehnic se inltlneso şl la gos PETRU TOM A
noşlinlelor ştiinţifice ale colectivişti
a concursului au fost organizate stei şi adevărului", „Despre vrăji, Boz, raionul llia, Şibot, raionul Orăş podăria colectivă din Vinerea. Aici, (responsabilul şubredjctici vo
schimburi de experienţă între for să de consecvenţă în urmărirea ac lor, să contribuie la educarea lor în doftoroaio si leacuri băbeşti" ele. lie şî Vata de Jos, raionul Brad La trebuie co'mbătulă cu toată tăria ne
maţiile caselor de cultură şi cele ţiunilor. La Hunedoara, după cum spiritul patriotism ului socialist şî al aceste cercuri se constată o slaba păsarea de oare dau dovadă consiliul luntare Alba lulia)
ale căminelor culturale. singur recunoştea tov. Nicolae Jlişiu, internaţionalism ului proletar, la dez O grijă deosebită s-a acordai popu
voltarea spiritului colectivist, căminul larizării broşurilor agrozootehnice. Io
acest sens noi (inem o strînsă legă
cuîlural, biblioteca comunală, comi-
o ‘elul comunal al femeilor, nu alcă tură cu lectorii cercurilor de la in*
tuit planuri Iernatice, pe bazi cărora vălămîntul agrozootehnic si planifi
c M t u z t a i m s i . • © se desfăşoară -ctium lc ce se orga căm lecturi colective din acele bro
şuri care vin direct in sprijinul
nizează la fiecare cerc.
Le căminul cultural din Cioara, ra manifestat grija cuvenită fală de ei. cursanţilor. „Cum putem asigura baza
ionul Orăşlie, există un mănunchi de Acum lucrurile au inrepul să se Conducerea activităţii cercurilor a furajeră", „C iur putem obţine pul
activişti culturali entuziaşti, dornici pună pe roate,- oamenii se pregă fo?t încredintală cadrelor dida:tirc, îngrăşaţi în 60—75 de zile" sini doar
să prezinte pe scenă cîntcce şi dan tesc pentru un viilor f pcrUcol pe Iar de mobilizare răspund delegatele a IX-a A, Tone Viorel, clasa a X-a 0.
suri populare, să popularizeze prin care l-am dori cit mai repede. Pen dc femei din circumscripţiile res două din •'.rosurile pe mjrginea că iarnă a tineretului Mai disputate s-au arătat a ii între
brigada 'artistică de agitaţie viata tru aceasta este necesar însă un pective. rora, după lectura lor, s-au purtat cerile ta tenis de masă unde. cel
nouă a satului, venind astfel în spri sprijin mat mare din p.irlca tuturor discuţii vii, instructive. In cadrul asociaţiilor sportive din .-dnntin Dincş la schi. Mircea Dineş, mai prcgătili au realizat un joc bun
jin u l folosirii cit mai plăcut şi util cadrelor didactice, iar din partea sfa Tinînd seama de pregătirea profesio In v iilo r ne vom preocupa şi mai regiunea noastră au loc zilele acestea Elena Popa şi Dorica Fiiip, la să cu faze spectaculoase.
tim pu’ul liber al colectiviştilor. tului popula-, o grijă mai mare lată nală a participanţilor, de nivelul lor mult de îmbunătăţirea activităţii multe concursuri sportive tn cadrul niuţe, Ana Petru şi Mircea Indrei lo
Fluieraşi ca Gheorghc Molodet, de asigurarea condiţiilor hune rle de cultură, in tematica cercurilor au cercurilor de citit, dc alragereo a cU spurlachiadci de iarnă a tineretului. şah. I ii aplauzele spectatorilor elevul
Gheorghe Barbară, şi încă cinci ca muncă la cămin, un spirit de... gos mal mulţi colectivişti inspre ele. Numeroşi tineri isi dispută cu acest L. MATTEŞ Balint Traian, clasa a IX-a C, a pără
ei, au fost aphiudaţi pe multe scene podari. fost prevăzute lecturi, prczcitări de sit învingător masa de joc. Pe lo
ale căminelor culturale, alungind în Numai lirsa d“ rijă şi interes dbi cârti, recenzii, discuţii pe difer îl o te M ARIA BACILA prilej întîielatca. lată cîteva aspecte corespondent cul al IMea s-a clasat Ţogoc Mircea.
prima etapă a concursului al Vll-lea partea sfatului popular nonle justifi nie. sfaturi gospodăreşti, experienţe bibliotecară de la Întrecerile organizate : clasa a X-a B. Frumos au jucat H
plnă la faza raionjlă. De asemenea, ca ceea ce se vede în caricatura de de laborator ctc. V inlul dc Jos, raionul Alba llia elevii Kiş Eugen, Perja Mircea şi Pc
soliştii dansatori Ghişoiu Nicolae şi ma-i jos din cam membrii Comitetu Valea Bradului pa loan care s-au clasat pc locurile
M ldea lacob an fost cei mai buni lui cxcruPv al «datului pomi Iar «r ITn cadrul spartachiadei s-au or- următoare.
dansatori din regiune, fiind cljsa li pe Irebui să (ragă învăţămintele nece ■
primul loc în etapa l-a a concursului. sare f l i r t * C A * * V -r-, I T nlreceerilc spartacliiadei de iar 1 q-Mizat la clubul Casei raionale ALEXANDRU SUBA
La cămin mai tnflîneşli printre ar C i nă au atras un marc număr de de cultură din llia, cu sprijinul con corespondent
tiştii amatori pe Eugenia Manoiln, tineri din satul Vn|c<j Bradului, raio siliului raional UC.F.S., întreceri de
Zinca Emili'.i, soliste si membre ale Toată vara si cil a fost toamna do Brigada ari/.st/ca de agitaţie de /a o maşină atunci cînd program ezi nul Brad. De curînd, asociaţia spor şch şi tenis de masă. Echipa de hochei
brigăzii artistice de agitaţie, pe Tîr- exploatarea m inierii Rana şi-a anun un spectacol, cînd put pe drumuri tivă V iito ru l din localitate a orga Şi-au disputat înliietatea cei mai
lea Marin. Dicu Ana şi mulţi alţii ra lungă, lovarăşii din comitelui exe ţai sosirea in satul Câinelui de Sus. sute de oameni — artişti şi specta nizat concursuri la săniuţe, şah şi buni şahişti ai şcolii noastre. Pe pri „Şuriam o!" a pîerduţ
re au Îndrăgit scena, iubesc aria. cutiv al Sfatului popular comunal i ocalnicii au prim ii cu bucurie ves tori ? Aşa ceva nu se ponfc crede. schi. La ini referi au participat 115 mele tocuri s-au situai elevii : M otor- pe ferea propriu
din Cioara nu şi-au „găsit" timp
o u e vin cu însufleţire la repetiţii. tea. Au pregătit căm inul cultural ca CORNEL G IG A concurent». Cele maî bune rozul late ga IIie, clasa Xl-a B, Alcxa Alexan
Pe lîngă aceştia, mal pot fi găsiţi si să ia măsuri pentru spoirea si zu pentru oaspeţi Au invitat şi locui maistru-mecanic !c au oblinut Cornel Lupea şi Con- dru, clasa a Xl-a B, Tal loan, clasa Cu cileva săplămini tn urmă. zia
alţi Uncri şl virstnic! falentati dară grăvirea căminului cultural. Si
poale nu-si „găseau" nici acum tori din satele vecine In ziua cu satul Câinelui de Sus, raionul rele „Drum ul socialismului" şi „Spor
se manifestă mal multă preocupare
în acest ,6ens. <ifleă cineva do la raion .iii le aducea pricina snecla'otii au umplut sala Brad tul popular" au criticat slabu preo
aminte că n venit i irna. Si anim. (am inului cultural oină la rcluz.. Fotbaliştii as.ii început pregătiri cupare a U.C.F.S. Sebeş şi a colec
Păcat Insă că pe scena căminului pentru că tot a venit iarna, de ce Erau dornici sâ-i vadă pe artiştii a- tivului sportiv „Swrianul" fală de pre
cultural, cei de c j r vorbeam mai să nu aibă si tovarăşii de la sfatul matori de la. Barza care aveau şâ gătirea echipei dc hochei din locali-*
su>, nu s-au văzul cam do mult. Să popular eonii ’mlia lor la „aclivita- Majoritatea echipelor dc fotbal MINERUL DEVA. Sub conducerea
nu fi vrut? N ici dc cum ) Nu s-a lo j culturală". vorbească in program ul lor despre care activează în campionatele rnie- antrenorului Mircea Miron, fotbaliş talc, tn vederea campionatului repu
munca şi viata nouă a m inerilor dc gorici C şl B sau tn campionatul re blican. Cu toate acestea, tovarăşii
tii dc la Minerul Deva şi-au început vizaţi, n-au hiat nici o măsură pen
la exploatare, dinlre care m u/(< r.e gional au Început pregătirile tn ve pregătirile in aer liber încă din M
derea returului Iată cîteva din rela tru îndreptarea situaţiei.
aflau aici în sală Ora fixată pentru Ca urmare, echipa de hochei
tările corespondenţilor noştri despre ianuarie. Se vor efectua cile cinci
începerea program ului trecuse dc rianul" în intîlnlrea pe oare a 6usti-
primele antrenamente. antrenamente pe săplămînă. In ca
mult, dar artiştii amatori nu-şi fă A. S. CUGTR. Primul antrenament drul acestora se pune accent pe pre nut-o miercuri, 22 Ianuarie a.c., cu
prezentat
„V oinţa" Sighişoara s-a.
cuseră încă apariţia. După patru al echipei de categoria B din Cngir fi gătirea fizică generală în scopul slab pregătită, neomogenă şi (ărft
ore de aşteptare, după nenumărate începui in ziua de 12 ianuarie, readaptării organismului la efort. In
stabilit ca antrenamentele să se des crose suficiente (U.C.F.S. Sebeş dis
convorbiri telefonice cu Barza, la pune dc fonduri pentru aceasta), fapt
făşoare de 5 ori pe săplămînă. î.a luna februarie se« va insista asupra
orele 21,30 răspunsul a venit N i l-a ce a dus la înfrîngerca ei cu scorul
antrenamente participă 17 jucători însuşirii unor procedee tehnice noi,
dat tovarăşul Ch . Codrescu : „nu din ca-rc doi sint juniori. nrinînd ca in lima martie să se or de 6-4.
Publicul spectator a apreciat ar-
mai putem veni deoarece nu avem Din lot fac parte jucătorii Constan- ganizeze primele meciuri de ve rifi bilrajul corect al lui Munteanu si
m ijloc de transport". tinesru. Boroş, Niculoscu, Mihai, Di- care. Rlîiiden — Sebeş, dar au lost nemul
întrebările care s-au ivit pe bu uea, Munlennu. Tolh, Bulbucan. Do- Lotul echipei Minerul Deva este ţum iţi de jocul slab al echipei favo
bov, N ilu, Pooovici, Baban, Crăcu-
zele tuturor celor care au aşteptat rite.
neac. Sulen, P.arbu, Turcii si Pop. 101^01 din jucătorii: Tunarii, De-
în sală sosirea artiştilor amatori sint Insuccesul echipei „Sunanul" poa
Anirenaincnlele făcui:* piuă acum m> , Adarn, Olarii. Bojan, Suşlariuc,
adresate tovarăşului loan Tudor, res au decurs tn bune condUiuni- In v ii Petică, Nislor, Dogarii, Beiidoann. te că va trezi la rea Iii a le Consiliul
raional U.C.F.S. SVIms şi conducerea
ponsabil cu munca culturală în ca tor sînl prevăzute citcva în lîln iri Enderle, Delios, lordăchescu. P,oîc:i, asociaţiei sportive „Şiirianul" care au
drul sindicatului m inier Barza amicale de verificare r-n echipe din datoria de a răspunde criticii, prin
categoria C si B, cil şi din campio 'fanase, Maraton şi Chiriei.
E posibil să nu se găsească în fapte.
natul regional.
întreaga exploatare m inieră Barza M. VlLCEANU I. SIMION D LÂDARU
consponde:.'.