Page 83 - 1964-01

Nr. 2824 Drumul socialismului Pa». 3
---------—

J f
Munca şi educaţia tineretului - în centrul

atenţiei organizaţiilor y.m

De cu rtid , la Hunedoara a avui ţă s-a menţionat insă că ucosl lucru secretar al Comitetului regional
loc conferinţa organizaţiei orăşeneşti l-au făcut pe deplin organizaţiile U.T.M. Hunedoara care a arătat că
U.T.M. Făcînd bilanţul activităţii din U.T.M Dacă în unele întreprinderi realizările ob|inute de "ătre organi­
u ltim ii doi ani a organizaţiilor şi sectoare cum sint C. M. Gheţar, zaţiile U.T.M. se daloresc conducerii
U.T.M., conferinţa a relielai contri­ secţiile D.S.M. I şi II, laminorul de competente -a a c tiv iş tii lor de către SUungarul Codrca
buţia tinerelului hi.nedoreai In În­ 1 000 mm. din carlr.l CS H . s-au în­ organizaţiile de partid. V orbitorul a
făptuirea sarcinilor trasate de parlid, registrat în cursul anului trecut ră- subliniat importanta car0 trebuie să Căpălină lucrca/. ci
Aşa cum o reieşit din lucrările con­ minerî sub plan, -acest lucru dove­ o acorde în v iilo r orqanizaliile Iu atelierul meca­
ferinţei, Comiletul orăşenesc U.T.M., deşte că nici organizaţiile U.T.M. nu UT.M., pregătire si desfăşurării adu­ nic al C. S. Hune­
îndrumat si sprijinit de către comi­ au manifestat grija cuvenită pentru nărilor generale. In cadru) lor tre­ doara. Cu toate că
tetul orăşenesc de partid, a avut !n mobilizarea tineretului la întrecerea buie discutate teme care să cultive este culilicut de
centrul preocupărilor sale mobiliza­ socialistă, pentru întărirea discipli­ la tineri dragostea fală de munca si curind, el execută
rea Întregului tinerel la îndeplinirea nei în producţie. In aceste organl- lucruri de cea mai
în mod ritm ic si Ia toii indicii a p li­ zalii, în adunările generale nu s-au meseria aleasă, pasiunea pentru teh­ bună calilQlc dc-
nului de producţie. Anul trecut, ca p is în discuţie teme concrete, lega­ nica nouă si cuceririle ei. bl a cerut păşindu-şi cu re-
urmare a muncii desfăşurate de co­ te de munca si viata tinerilor, teme ca biroul comitetului orăşenesc gularitate planul
lectivele întreprinderilor, în rînrJul cai o să contribuie la educarea lor pa- U.T.M. fă cunoască si să îndrume în
. cărora lucrează inii de tineri, produc­ In medic cu 15 la
ţia induslrială globală a crescut cu viilo r mai concret activitatea organi­ aulă.
8,8 Ia sută fată de anul 1962, Con­ C onferinja orqanizaf’ei zaţiilor UT.M., să-şi îmbunătăţească
fe rin ti a subliniat de asemenea a- stilul şl metodele sale de muncă,
portu] pe care si l-au adus tinerii orăşeneşti U. T. M. *
la darea în exoloatare a unor noi
capacîlăti de pro ducţie: fabrica de Hunedoara Conferinla a ales noul comitet
aglomerare-elapa I. noile lin ii do orăşenesc U.T.M. si delegaţii pen­
laminoare, la execuţia reparaţiilor tru conferinţa regională UT.M . In
capitale a furnalelor nr. 2 Călan. triotică, să le dezvolte răspunderea prima sa şedinţă plenară, comitetul
nr. 4 si 5 de la Hunodoari $i altele. pentru îndeplinirea sarcinilor de orăşenesc U T. M. a ales ca prtm-
Contribuţia adusă de tineri la fn- plan. In cuvin,ul lor tov.. Toina Pa-
deolinirea planului de producţie rauan, Gheorghe Fekcte, Iacob Tn- secretar pe tov. Sergiu Ivaiov.
este ilu s trjlă si d i faptul că pes'.e pliccanu şi mulţi al|ii au arătat că S. CERBU
14.000 dintre aceştia au participat în mai sînt încă tineri caro nu folo­
anul care a trecut la întrecerea so­ sesc din pî;n timpul efectiv de lucru,
cialistă. M ulţi tineri şi-au menţinui lipsesc ncm olîvit de la serviciu si
lună de Iun* titlu l de evidenţiat in au atitudine necorespunzătoare fală Prin valorificarea superioară a masei lemnoase
întrecerea socialistă. de m uncitorii mai vîrstnicî. Unii li­
Tovarăşii Moisc Potroscu, Xenia nuri nu supraveghează eu a ten tic Potrivit planului de dezvoltare a lode a permis economisirea lemnului teze un volum sporit de masă lem­
Andrecseu, Gheorghe Voicu. V irgil agregatele ce le sint încredinţate, economiei naţionale, sarcina de bază prin înlăturarea suprolungimilor re­ noasă. Pentru aceasta sîntem bine
Hatfalodi, *'etru Nicşa, loan Hodo­ u liii nu vădesc preocupare pentru oare stă in fala economiei forestiere petate Ia buşteni, reslrinqerea con­ pregătiţi In parchetele Valea Sasu­
rog. loan Comănescu si alţii au îmbunătăţirea calităţii produselor. In este sporirea volumului masei lem­ strucţiilor pasagere necesare scoate­ lui. Piriul Purcarului si Valea Do-
împărtăşit din experienţa dobîndită această privinţă au fost dale două noase aduse in circuitul economic. rii lemnului (Ic foc, valorificarea ca­ nii, din sectorul Cugir. P iriul lui 11 ie.
de către organizaţiile U.T.M. în or­ exemple concrete: Unărul mane­ Această sporire nu trebuie să rezulte petelor si deşeurilor rezultate prin din sectorul Orăştio si Valea Largă,
vram Gheorghe Tnma$ de Ia linia
ga nizu rea muncii politico-educative, insă din majoritatea suprafeţei ex­ sortare. (lin sectorul Grădişte au fost mon­
pentru mobilizarea tinerilor la în­ lam inorului de sîrmă, a provocat din ploatate, ci din valorificarea supe­ Dacă cu ani fn urmă crăcile arbo­ tate si mise iu funcţiune funiculare
lipsă de atentie. staţionarea agrega­
trecerea socialistă, întărirea disci­ rioară a masei lemnoase si lichidarea rilor erau răspîndite pc toată supra­ dc lip Wissen şi Mineciu. Iu alară
plinei si ridicarea calificării lor. Din tului n perioadă în care se putea le- pierderilor in exploatare. faţa parchetelor, acum ele se valo­ de acestea, întreprinderea a fost do­
discuţii a reieşit că orga lizatiile mina 200 tone metal. Şi lînărul Ui o Colectivul Întreprinderii noastre a rifică. In anul 1963, de pildă, s-au tată a i un număr mare dc (ierăslrae
U.T.M. de la uzi nu „V ictoria" Călan, vtnldovjn de la sectorul Uf al E. M depus in ultim ii ani eforturi susţinu­ valorificat peste 1.600 tone crăci. mecanice. In momentul de fată dis­
laminorul de 800 mm. si 650 mm„ Teliuc, lipsit de grija pentru calita- te în această direcţie Sub îndruma­ M ullă cantitate de masă lemnoasă punem de 18 funiculare, peste 70
lea minereului, a încărcat înlr-un
sectorul 1 furnale sî olelăria pier- rea organizaţiei de partid, a existat se pierdea la operaţiile de corhănire, fierăstraie mecanice, multe tractoare,
Irica dîn cadrul G S. H, an dobîn- singur 'chim b 11 vagonetc cu steril. o preocupare susţinută pentru re­ scos si apropiat Scosul si apropiatul încărcătoare si alte utilaje. Vom ex­
dit o bogată experienţă in pregăti­ As v cum au relatat majoritatea ducerea Pierderilor de exploatare lemnului se făcea pe distante mari. tinde mai mult exploatarea la rind
rea adunărilor generale. Organiza­ participanţilor la discuţii. în oraşul prin folosirea unor maşini, utilaic şi Datorită acestui fapt, lemnul se ru­ si fasonarea concomilentă a lemnului
ţiile U.T.M. de aici se îngrijesc a Hunedoara s-iu obţinui în ultim ii doi instalaţii de transport mai economi­ pea. se crăpa, se deteriora, nu mai dc lucru cu lemnul de foc. exploata­
în dezbaterea adunărilor generale ani succese importante în educaţia coase si mai productive In anul tre­ putea fi valorificat superior în pro­ rea iu trunchiuri lungi, organizarea
să fie puse probleme privind înde­ tinerelului Totodată ei au arătat că cut. f. F. Orăstie a obţinut la lemn duse de industrializare. Pentru evi­ muncii in brigăzi complexe cu plata
plinirea angjiam cntelor luate în în­ .sint condiţii pentru -a se obţine re­ de răsinoase un indice dr utilizare tarea acestor deficiente, conducerea in acord global. Ne vom preocupa
trecerea socialistă, calificarea si creş­ zultate si mai bune în această di­ de 96.75 la sută, la lemn din fag de întreprinderii a luai măsuri în vede­ în continuare de ridicarea calificării
terea calificării tinerilor muncitori, recţie. De aceea, Comitetul orăşe­ 61,49 la sulă. cu 0.75 la sulă şi res­ rea extinderii mecanizării tuturor muncitorilor, de folosirea judicioasă
respectarea disciplinei în procesul de nesc U,T M. Hunedoara va trebui ca pectiv 1,49 'a sută peste sarcinile pre­ operaţiilor. Anul trecut la parchete­ a utilajelor, de reducerea pierderilor
producţie ctc Gj urmare, tinerii nu pe v iilo r să îndrume si să controleze văzute în Directivele celui de-al III- le Răchita şi Dealul Grădiştii, din de material lemnos. Toate acestea vor
muncit cu mai mult entuziasm, şi-au mai îndeaproape felul în care se des- Congres al P.M.R. Rezultate asemănă­ sectorul Grădişte, a intrat în funcţiu­ contribui la oblinerea unor succe­
se mai frumoase în anul 1964.
ne cile un funicular Wissen, iar la
în tă iit răspu-derca pentru îndeplini­ fâşoară învălămîntul politic U.T.M.. toare au fost obţinute si la celelalte P iriul Purcarului, din sectorul Cugir I OPRIŢA
rea înainte de termen a sarcinilor cum sînt pregătite adunările generale specii de arbori. un funicular Mineciu. De asemenea, inginer scî la I. F Orăşlie
de plan pe anul 1963. ale organizaţiilor UT.M. si ce teme Cum s-a reuşit acest lucru ? In u l­ L F. Orăştio a fost înzestrată cu 15
O preocupare mai susţinută au a- s i dezbat, să se îngrijească de or­ tim ii ani s-a extins exploatarea la fierăslrae mecanice, un tractor, în­
vut-o organizaţiile UT.M . si în di­ ganizarea ‘a cît mal mutic întîlnîri rînd si fasonarea concomitentă a lem­ cărcătoare mecanice sî altele. Ca ur-
nului de lucru cu lemnul de foc.
recţia mobilizării tinerilor Ia cursu­ 'de tinerilor cu activişti din aparatul 'mare a extinderii mecanizării lucră­
Prin extinderea acestei metode s-a
rile de ridicare a calificării l i lecto­ de partid şi de stat, cu oameni de reuşit să se obţină din volumul total rilor forestiere, indicele de pierdere A G E N D Ă
ratele tehnice universităţile mun­ ştiinţă st cultură, sâ manifeste mai al masei lemnoase exploatate o can­ a lemnului a scăzut cu 2,2 la sulă sub
citoreşti. M ulţi dintre vorbitori au multă preocupare pentru bun.i orga­ titate sporită de lemn de lucru. In cifra admisă. La lemn rotund din
evidenţiat de asemenea Importanta nizare a timpului liber r! tinerelului. nnrrhptelo Valea Sasului, din secto­ răşinoase si foioase n-a fost înregis­
organizării concursurilor „Cine ştie, Holărirea adoptat-* la conferinţă rul Cu gir, Girbovu şi Dealul Grădiş­ trată nici o pierdere. RADIO
te! din sectorul Grădişte şi în altele,
cişt’p:.", i cercurilor pentru citit de­ ■i pus î:i fat? organizaţiilor U. T. M. La valorificarea mai deplină a ma­
senul tehnic etc. sarcina de a-$i îmbunătăţi neîncetat unde această metodă se foloseşte de sei lemnoase a contribuit si introdu­ 27 IANUARIE 1964
Participanţii la dezbateri au arătat munca pentru mobilizarea întregului mai multă vreme, masa lemnoasă a cerea organizării muncii în brigăzi PROGRAMUL 1 : 5,05 Cîntece de
că in întreprinderile de pc raza ora­ tineret la Indeolinirea prevederilor fost sortată mai judicios, lemnul sub­ complexe cu plata in acord global. In întrecere,- 5,35 Melodii populare; V I Z I T A Ţ I M A G A 2 INELE NOASTRE DIN ; D E V A
şului regional Hunedoara lucrează planului pc 1964, de j->i aduce o mal ţire de fag fiind fasonat si sortat parchetele din sectorul Orăştie, un.le 6.07 Muzică uşoară interpretată la S I M E P' A Sl C U C I R .
mii de tineri. De modul în oare aceş­ marc contribuţie la educarea tinere­ pentru construcţii rurale. această metodă a fost extinsă in în­ acordeon? 6,40 Jocuri populare/
tia sini organizaţi şi îndrumaţi de lului în spiritul răspunderii fală de In anul trecut, sortatorii de la în­ tregime, productivitatea muncii a 7,10 Muzică de fanfară ; 7,30 Sfa­ !l
către organizaţiile U. T. M. depinde sarcinile ce i s-au încredinţai. treprinderea noastră au urmai cutsu- crescut cu circa 10 la sută, redn- tul medicului? 8,00 Sumarul zia­
înlr-o măsură holăritoare realizarea In încheierea dezbaterilor a luat rile de ridicare a calificării profesio­ cîndu-sc durata de exploatare a par­ rului Seinteia; 8,06 M elodii de
9,00
estradă;
Jurnalul satelor?
sarcinilor do producţie. La conferin­ cuvî.ntul tov. Mircea Lucaci, prim- nale. In acest fel muncitorii si-au îm­ chetelor. Aplicarea acestei metode a 9,25 „Din cînlecele ţărănimii noas­
bogăţit cunoştinţele profesionale; permis creşterea indicelui de utiliza­
prin 6orta,rea lemnului de foc s-a ob­ re a masei lemnoase, atît prin faptul tre colectiviste" 9,43 Muzică de Cetăţeni deţinători de oi!
Un nou repertoriu ţinui cu circa 25 la sulă mai mult eă se execută tăierea la rind şi scoa­ cameră; 10,45 Melodii populare?
11,05 Muzică uşoară; 11,40 Muzi­
lemn pentru lucru. terea lui în trunchiuri lungi, cit si că din operete; 13,10 Solişti de Contractaţi cu unităţile D. C. A., sau cu delegaţii D. C. A.
Formaţia dra­ lamă. Recent, ca In trei acte de Cea de a doua Altă măsură caro a condus la va­ pentru faptul că muncitorii sînt mai din comune şi sate cantităţi cît mai mari de lină, de pe toate
ma lied a Casei a introdus in re­ Ana/nli $oltonov piesă, iot mut iu o lorificarea superioară a lemnului este cointeresaţi in sporirea volumului de muzică uşoară; 14.00 Din muzica oile ce le deţineţi.
raionale de cul­ pertoriu incă do- şi Lanţul mane­ pregăteşte pen­ extinderea metodei de exploatare în masă lemnoasă. popoarelor; 14,30 Vreau să ştiu?
tură din Orăştio „Un mi­ vrelor" comedie tru turneul cc-l Pentru anul în curs, colectivul în­ 16.15 Vorbeşte Moscova; 16,45 PRIN CONTRACTAREA LINEI OBŢINEŢI :
desfăşoară o ac- Intr-un act de va întreprinde in trunchiuri luncii si transferarea lu­ Muzică uşoară ; 17.40 Tinereţea ne — SCUTIRI DE COTE ;
tiviiatc bogată în lion pentru un crărilor de sortare în depozitele in­ treprinderii noastre trebuie să exploa- fi dragă; 18,36 Muzică uşoară ro-
aceste zile dc - sur îs" comedie $lclan Huraiainb. satele dtn raion. termediare. Cxlinderea acestei ma- mînească ? 19.00 Revista economică — PREŢURI AVANTAJ OASE;
Unitate cu deservire radio; 20,10 Muzică populară in­ ÎMPRUMUT DE 45 o/0 AS UPRA VALORII LINEI CON­
terpretată de Grigorie Kiazim şi TRACTATE.
CU F A l A SPRE PU BLIC exem plară Iosif M ilu ; 20,30 Noapte bună co­
p ii; 21,25 Din creaţia de operă a
Muncitori/ ceferişti care se apro­ lui B^l’i n i 22,20 Muzică de dans.
vizionează de la punctul alimentar
din stalia Simeria călători sînt mul­
ţumiţi de activitatea ce o desfăşoa­ CINEMA
P R O M I S I U N I
ră lucrătorii unităţii amintite. Dato­
La secţia de cojocăric a cooperativei „Retezatul" rită preocupării manifestate de tov. V IANUARIE 1901
din Haţeg deseori comenzile cetăţenilor sint aminale Kozalia Pop, unitatea este aprovi­ D E V A : Moartea se muteşte En-
de pe o zi pe alta. De exemplu Iov. loan Vcisiu din zionată cu un bofiat sortiment dc gelchen — cinematograful „Pa­
salul Silvasul Inferior a făcut comandă pentru o scurta mărfuri. De asemenea, vînzătoarele tria“ ; Bandiţii din Otgosolo —
velurald in luna august. Responsabilul secţiei Neiconi LmiIia Gîrbea, Alexandra Banciu şi cinematograful „Ai Iu"; PETRO ­
Cornel, a lixat termenul de execuţie pentru dala de Florentina Vulcan, deservesc exem­ ŞA N I: Nu eşti singur — cinemato­
15 decembrie. Cind s-a prezentat cetăţeanul să-şi r i­ plar pe fiecare cumpărător. graful „Republica"; N u-i loc pen-
dice seurtfi a fost aininat pentru o altă dală. Astfel, DUMÎTRU z u e a hu al treilea — cincmatogralul „7
Ion Vnsiu a trebuit să vină pină la Haţeg si în zilele corespondent Noiembrie"; ALBA IU LIA : Icaric
de 25 decembrie 1963, in 16 si 11 ianuarie a.c. Ultima X B — cinematograful „Victoria";
dată cel puţin, prob.ibi) din prudentă, tov. Neiconi n-u Acord linaI — cincmatogralul „23
moi lixat nici un termen A u g u s t S E B E S : Gangsteri şi li-
Din cauza unor neglijente, la
Ce s-o fi gindil : „Acum şi asa iarno-i pc sfirşite iQPlropi — cinematograful „Progre­
Încă un pic si pină iarna viitoare n-o să mai avem Şcoa.a dc 8 ani Dr, Petru Gro- sul"; Foc ir\ linia a ll-u — cine-
necazuri cu solicitatorul. Doar n-o s-o îmbrace vara ." za din Deva, încălzirea se face malogralul „Sebeş"; O R A STtE:
Nu slin dacă şî conducerea cooperativei arc ace­ dcfeciuos; din bazinul aşezat Misterele Parisului — cincmalogra-
eaşi părere... in pndul scolii se revarsă zil­ Iul „Patria"; O perlă de mamă —
nic «fa în stradă, provoeiml cincmotogralul „Flacăra"; H A ŢEG :
Elech'j — cinematograful „Popu­
neplăceri pietonilor. Se caulă
lar"; B R A D : Dracul si cele 10 po­
Căm inul cultural din Roşcani. raionul llia, o avut vinov.iiul... runci — cinematograful „Sleaua
repartizată o cotă de lemne pentru încălzire. roşie"; ILIA : Clubul cavalerilor —
D in motive deosebit de curioase, lem nele au cinematograful „ Lumina" ; S I­
fost folosite la cazanul pentru fiert ţuică (?!). M BRIA : E permis să calci
pc iarbă — cincmatogralul
„Muncitorul" ; 7 L A T N A : Căjulanii
lagunei albastre — cinematorira-
Uil „Muncitorul"; LO N EA : Con-'
r-
certul mult visa/ — cincmotogralul
„Minerul"; T E IU $ : Vcnip miinC
— cinematograful „ Victoria“ ; A-
POLDiJL DE S U S : Căldtoiic In ba­
lon — cincmatogralul „23 August";
C A L A N : Divorţ italian — cinema­
tograful „Tabăra f.C .S ll.".

Buletin meteorologic
PENTRU 24 DE ORE
Vreme schimbătoare şi umedă cu
cerul temporar acoperit, local va
ninge slab. V iatul vj sufla mode­
e i A F w rat ai intensificări locale şi tem­
Pcnlru că este practică, ieftină, elegantă şi moderna, M AŞIN A DE
porare din nord-vest şi nord. Local
SPÂLAT „A L B A IU X "
2 ăpada va li răscolită. Temperatura
staţionară, ziua va ‘ fi cuprinsă. produs al Uzinei ,.30 Decembrie" Cugir, este maşină ideală in!r-o
intre — 2 şi — 7 grade iar noap­ gospodărie.
tea intre — 0 si — 14 grade. Cea­ In 30 de minute, muşina „A L B A LUX" spală, limpezeşte şi stoarce 10
tă locală.
hg dc rufe.
PENTRU URMĂTOARELE
înzestrată cu un ceas regulator, maşina de spălat rufe „ALBALU X"
3 ZILE
Işi iiuTeplineştc singură programul fixat. Bazinul dc spălare este confec­
Vreme nestabila, favorabilă nin­
ţionat din tablă inoxidabilă.
sorilor locale. Temperatura în ge­
neral staţionară. PROCURAŢI-VA DECI M AŞINA DE SPALAT RUFE „ALBALUX".
E ploaie sau