Page 84 - 1964-01
P. 84
f Pag. T
Drumul socialismului Nt. 2824
------ s a w — r r-
Combinatul siderurgic Hunedoara
a n g a je a z ă imediat
Maiştri, tehnicieni, economişti principali şi şefi contabili, în
condiţiile legale de pregătire, vechime şi salarizare, după cum
Scrisoarea lui Max Reimann adresată C uvînfarea Impasul tratativelor privind conflictul urmează : — ingineri metalurglşti
cancelarului L. Erhard lui Fidel Casfro dintre S.U.A. şi Panama — Ingineri siderurglştl
— ingineri mecanici
— Ingineri electromecanici
BERLIN 25 (Agerpres). — lui şl a presei pentru toti cetăţenii H A V A N A 25 (Agerpres). — W ASHINGTON 25 (Agerpres). — opt partide politice care sprijină gu
Max Reimann, prim-sccretar al CC. din R.F. Germană; asigurarea dreptu In seara zilei de 24 ianuarie, Fidel Du.pă cum transmite agenţia U PT , vernul panamez a declarat că este — ingineri oţelari
— Ingineri furnalişt)
'ii Partidului Comunist din Germania, rilor electorale pentru loti comuniştii, Costro, prim-seoretar al Conducerii tratativele desfăşurate la Washington de acord cu propunerea prezentată — Ingineri diriginţi de şantiere
a anunţat in cadrul unei conterinte inclusiv participarea lo r la alegeri In Naţionale a Partidului Unit al Revo In sinul Organizaţiei Statelor Ame de candidatul opoziţiei, Juan de — ingineri proiectanţi
de presă că a adresat cancelarului editate <’c candidat» in organele lo- luţiei Socialiste, prim -m inistru al Re ricane in vederea reglementării con Arco Galindo. în vederea creării unul — Ingineri In exploat. căi ferate
R F. Germane, Erhard, o scrisoare in ca'e şi ale laenderelor, precum şi publicii Oiba, a rostit o cuvîntare flictului dintre Statele Unite şi Re „front unit şi puternic" în perspec — maiştri mecanici
încheierea
tiva tratativelor privind
care propune: am nistii §i încetarea radiotelevizată, în care a vorbit des publica Panama se află. deocamdată,
1n Bundestag. In impas, O şedinţă a Comisiei inte- unui nou tratat cu S.U.A. asupra zo — maiştri lăcătuşi
tu'uror proceselor judiciare îm potri pre vizita sa In Uniu-ne-a Sovietică. nei Canalului Panama. — maiştri electricieni
In Încheiere, M. Reimann cere res raraericane de pace programată pen
va persoanelor şi organizaţiilor avînd Primul m inistru al Cubei a rele tru vineri, In cursul căreia urma să ★ — maiştri strungari
legături cu activitatea P.C din Ger tabilirea legalităţii Partidului comu vat maiea Importantă pentru dezvol aibă loc o nouă întrevedere Intre W ASHINGTON 25 (Agerpres) — — maiştri apaducterl
mania; asigurarea libertăţii cuvtnlu- nist. tarea economiei U rii a acordului pe reprezentanţii S.U A. şi Republicii Pa După cum relatează agenţiile de — maiştri oţelari
termen lung cu privire la livrarea nama la OS.A. a fost aminată. S-a presă. Comisia inleramerioană pentru — maiştri fumalişti
către U.R S.S a zaliărului cuba-n. sem indicat că această «minore are drepl pace si reprezentanţii S.U.A. şi sta — maiştri repararea vag.
scop să permită reprezentanţilor ce tului Panama au început să exami — tehnicieni I
nat In timpul vizitei Iul la Moscova.
Precizările lui S. K. Ţ arap kin El a dat o înaltă preţuire ajutorului o examinarp ţări aprofundată a unei neze o nouă formală menită 6ă pună — tehnicieni II
procedeze la
să
lor
două
capăt diferendului oare separă cele
GENEVA 25 'Agerpres) — TASS spus niciodată că nu poate fi nici o pe oare Uniunea Sovietică l] acordă formule, elaborată de Comisie, două ţări. Această formulă este baza — tehnicieni proiectanţi l
— tehnicieni proiectanţi II
tă pe un text prezentat la 25 ianua
transmite: discuţie 1n problema preînlim pinării Cubei. care ar permite restabilirea rela ţii rie Comisiei interamericajie de către — şefi de staţie
Agenţiile 'americane de prc«ă au di rflsptnd'rii armelor nucleare atlt tim.p Fidel Caslro a spus că situaţia in lor diplomatice între S.U.A. şi Pa Miguel Moreno, reprezentantul pana — sub şefi de staţie
fuzat la 23 ianuarie, o ştire potrivit cit S.U.A. nu vor renunţa la proiec ternaţională a Cubei este bună. că nama mez pe linqă Organizaţia 6latelor — şefi serv. exploatare căi ferate
căreia S. K. Ţarapkin, reprezentan tul lor de creare a „forleOor nucleare La Ciudad de Panama, preşedintele am orie Ane.
tul sovietic In Comitetul celor 18 m u llila te rjle “ . Am spus că planurile prietenia sovieto-cubană nu a fost tării, Roberto Chiari, referindu-se la Textul cuprinde ambii termeni — — picheri
6late pentru dezarmare, ar fi declarat. de creare a forţelor multilaterale nu încă niciodată atîl de slrînsă şi trai ultima conferinţă de presă a preşe „a negocia" şi „a discuta" — oare. — contabili şefi cu studii superioare sau medii,
In cjd ru l unei convorbiri avute cu clearo ale N A T O , constituie un ob nică cum este astăzi dintelui S.U.A., Johnson, a declarat, figurînd separat In textul 6paniol şi — economişti principali
ziariştii, că U.R S.S. refuză să exami stacol în calea preînlim pinării răs- Referiudu-se la Tecentele evenimen po trivii agenţiei Prensa Latina. că în textul englez al acordului ce fu — merceologi prlnc) pali
neze > robloma preînlim pinării răspîn- plndirii armei nucleare în întreaga „nu pot fi prezentate propuneri con sese elaborai la Ciudad de Panama — electricieni
d irii armelor nucleare alit timp cil lume. te din Panama, el a formulat propu crete Statelor Unite atît timp cit nu de către Comisia interamerioană pen — lăcătuşi
S.U A. nu vor renunţa la planul de Dorim cu toată fermitatea să îm nerea de a se institui un fond de aju încep tratative între cele două ţări tru pace. au provocat impasul peste — strungari
creare a „forţelor nucleare m ultilate piedicăm răspîndirea armelor nuclea tor economic pentru Panama, la care Or. a adăugat Chiari, pentru începe care se străduiesc in prezent să trea — sudori
rale". ra şi sintem gata să semnăm un acord rea tratativelor. ‘vU.A trebuie să con că mediatorii Comisiei. Formula pa- — frezori
In legătură cu această interpretare, 1n această problemă. Planurile de şi-ar aduce contribuţia toate ţările simtă. mai înainte, la revizuirea tra nameză propune ca. 15 zile după res
un grup de ziarişti, care oglindesc lu creare a forţelor nucleare m ulflatc- latino-americane. pentru a permite ta b ilii din 1903 cu privire la zona tabilirea relaţiilor diplomatice între — macaragiştl
crările Comitetului celor 18. l-au so rale constituie însă un obstacol în stalului Panama să se elibereze de Canalului Panama". Inlr-o telegramă, S.U.A. şi Panama, ambasadori pleni — şoferi
licitat pe S. IC. Ţarapkin să comen acca6tă cale In fond. acestea nu adresată Consiliului de Securitate ca nolentiari ai retor două ţări să se in- — muncitor* necalificaţi
teze această versiune a agenţiilor sini „forte multilaterale nucleare" ci dependenta fală de aşa-numltul aju răspuns la mesajul acestui organism lîlnească „pentru a negocia, adică — paznici
americane. forte nucleare americano-vesl-germa- tor a) S.U A. de a se întreprinde măsuri pentru a discuta" încheierea unui nou acord
S. K. Ţarapkin u declarat: Nu am ne. Considerăm că scopul planurilor Primul ministru a reafirmat că Cuba restabilirea ordinei ministrul pana relativ la canalul Panama, „care ar Informaţi* suplimentare se primesc de la C.S.H. — serviciul
de creare a forţelor m ultilaterale nu tinde spre consolidarea păcii, spre mez al afacerilor externe. Galileo putea fi substituit acordului exis personal, telefon interior 42. Tot aici se vor «dresa cererile şl
cleare este de a da posibilitate Ger Solis. a subliniat că „situaţia în tară tent". autobiografiile solicitanţilor.
maniei occidentale să se angajeze lărgirea relaţiilor de prietenie ou a revenit la normal" Solis a Indicat Formula panameză menţionează de
Programul guvernului pe calea înarm ărilor nucleare. ţoale ţările. că g u v 'm u l paname- va cere com asemenea, comunioatul comun publi
(lin Zâmbi a pensaţii Statelor Unite pentru v ic ti cat de preşedinţii Konnedy şi Chiari
la 13 iunie 1962. cu prilejul vizitei
mele şi pagubele pricinuite tn cursul
LUSAKA 25 (Agerpres). — Trupe britanice au debarcat in Tanganica incidentelor făcnle de Roberto Chiari In Statele
Unite, şi in care cel doi şefi de stat
Intr-un interviu acordat unui co După cum transmite agenţia France se declară în principiu de acord să
respondent al agenţiei TASS. Kc ii- DAR-ES-SALAAM 25 (Agerpres). - către soldaţii din Tanganica. S-a pro Presse, Marco Robles. candidai la discute „punctele de nemulţumire"
nelh Kaunda, primul ministru al Zam- Unităţi britanice au debarcat In zo dus o tncăicrire In cursul căreia au vlegerile prezidenţiale din partea a cu privire la zona canalului. COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA
blei (Rhodesiei de nord), s-a referit rii zilei de slmbălă In Tanganicj, la fost ucişi trei soldaţi din Tanganica.
la programul guvernului In fruntea cererea preşedintelui Nyerere. După La prtnz, corespondenţii de presă din
căruia se află. El a declarat că 1n cum relatează agenlio Reuter, mini- Dar-Es-Salaam au comunicat că pre
cadrul acestui program se va acorda o f e r ă :
slerul englez pentru problemele Com- tutindeni domneşte calmul. O parte
o ma-re alentie agriculturii, dar tot monweatthului a dat publicităţii un din soldaţii care s-au răsculat s-au din stocuri supranormative,
odată va fi încurajată pe toate căi.le
c< mimica! în care 6e arată: „G uver refugiat tn junglă. Referindu-se la
dezvoltarea industriei, mai ales a ce nul britanic a hotărî să îndeplinea următoarele produse şi materiale:
lei prelucrătoare. El a arătat că gu evenimentele din Tanganica. agenţia
scă cererea guvernului Tanganicăi Au France Presse relatează: „O biectivul
vernul intenţionează 6ă ia măsuri fost trimise ordinele necesare navei — creuzet
ample in vederea form ării de oadre purtătoare de avioane „Centaur**, oficia) a) englezilor era de a ajuta — sm oală
pentru economia naţională. „Avem guvernul preşedintelui Nyerere să
care se află tn apropiere de Dar-Es- — naftalină
nevoie de un mare număr de ingi pună capăt revoltei unităţilor din
Salaam. venind din Aden, avind la Tc nqonica care la începutul săptă
neri, medici si personal sanitar", a bord 450 de puşcaşi marini şi elicop — benzen
declarat ICaunda. mânii i-au înlăturat pe ofiţerii on- — piese schimb auto
tere. 0 | eratiunile au început la ora q 'rzi ş1 apoi s-au debarasai de toti
!n ce priveşte politica externă a
6 (ora locală)". Trupele engleze au — rulmen|i
tării. Kaunda a declarat că după ob m ilitar1* americani cu grad mai mare
fost comandate de generalul Shollo- de caporal". — fi tine? uri
ţinerea independentei — la 28 octom
Douglas, care fusese şeful unitălM
brie — Zambia va stabili relaţii d i „Tanganica Rifles". pînă tn urmă cu — reactivi de laborator
plomatice cu toate ţările şi popoarele
care vor avea o atitudine prieteneas cileva zile cînd a (ost alungai îm Sifuafia din Uganda Informaţii suplimentare se pot obţine la te
preună cu ceilalţi ofiţeri englezi de
că fată de ea
KAM PALA 25 (Agerpres). — lefon 2745, 2531, interior 37 Hunedoara.
Intr-un discurs radiodifuzat, primul
Tulburări în rînduri e unităţilor m in iştri al Ugandei, M ilton Obote. a Lista completă se găseşte la biroul aprovi
anunţat cr situaţia din localitatea
militare din Kenya Jinja s- j normalizat M inistrul de in zionării din combinat.
terne Onama. s-a întors în capitală
NAIROBI 25 (Agerpres). — NAIROBI 25 (Agerpres). — după ce a transmis răsculaţilor ho-
tărlrea guvernului de a le revizui
Vinari seară au îosl semnalate tu l Ştirile transmise din Kenya la ora st&tutul $; de a le m ajori solde’e.-
burări în rhidul unilă(ilor militare prinzului afirmă că, In urma Inter Arătind că după izbucnirea răscoalei
staţionate în localitatea Nakuru din venţiei trupelor britanice, tulburări a cerut ajnlor m ilitar guvernului en
Kenya. De asemenea, agenţia Reuter le care au avut loc îil cursul nopţii glez. în ro n d iliile actuale, a preci
reia anumite ştiri difuzalc la Nairobi, în cadrul uno* unităţi m ilitare din zat primul ministru Obote. cînd situa y V 9 -TLQ/ij2 A A /L
potrivit căror; s-ar fi manifestai tu l această (ară au încetat. In capitală, ţia s-a normalizat, „prezenta trupe
burări şi în rindul unor unităţi m ili însă, trupele britanice au luat poziţie lor eng’ev.e este inutilă". Cu toate Magazinele Agrosern au pus în vînzare cantităţi
tare din suburbiile capitalei Kcnyel. in punctele strategice. Şoselele şi acestea, agenţiile de presă enunţă că mari de seminţe de legume într-un sortiment mailjj
M otivul acestor tulburări nu este căile ferate care du< spre capitală soldaţii englezi sosi»' din Kenya au bogat, care asigură producţii mari, cu calităţi cu-j
din
ocupa)
poziţii D aerodromul
precizat de agenţie, dar se crede că sînt păzite de 'rupe. Kampala, precum şi in alte puncte linare şi tehnolog'cc superioare. Pentru sere şi {
ele au la bază, ca şi in Tanganica O dala cu sosirea noilor întăriri, strategice /C răsadniţe procuraţi-vă din lîmp: ardei iute det
Situaţia din zona Canalului Panama, văzuta de „Noticias de
şl Uganda, nemulţumirea m ilitarilor trupele britanice din Kenya au în + Hoy", Havana. J \ Arad, gulioare dworski, morcovi carotte dc Paris, a
africani faţă de prezenţa ofiţerilor prezent un electiv de 4.000 de oa KAM PALA 25 (Agerpres). — ridichi de lună Xaxa. salată Stutgartoer Soni ]
străini !a comanda trupelor din aceste meni. Cileva nave militare britani In Ugarda nu au (ost semnalate s>C mer ele. Cultivaţi în sere tomatele Seelandia şi
ţări. ce se altă ancorate în portul Mom noi incidente. Dar. vineri după-amîa- în răsadniţe castraveţi de Arad.
basa. ză, tru’-c britanice au oc ipat punc C riz ă în p a rtid u l
Ageulla Reuter arată că trupe b ri NOUTATI 1964 : ARDEI GRAS HIBRID ICHV-'
tanice au înconjurat unităţile din Na ★ tele cele mai importante ale tarii. O 60 Şl VINETE HIBRIDE ICHV-58, care s au im
NAIROBI 25 (Agerpres). — compar' britanică s-o instalat înlr-o g u v e rn a m e n ta l din B o liv ia
kuru pentru a împiedica extinderea \ pus prin precocitate, producţie, culoare şi gustul
fn legătură cu tulburările oare au oarnizoană a politiei, sîtuală la 5
tulburărilor. Noi întăriri britanice au avut loc la 24 ianuarie in cadrul unor kilom etri do capii dă. O altă compa LA PAZ 25 (Agerpres). — conducătorul aripii de stingă a M.N.R. excelent al fructelor.
lost aduse de urgentă în Kenya. In unităli militare din Kenya, primul mi nie o ocuoal inslalaţiile m ilitare din După cum relatează agenţiile occi a declarat că irac|iunca sa sc va re-
acelaşi timp în portul Mombasa, unde nistru Jomo Kenyalln. a adresat un Enlebhe. i*r o a (reia — aerodro dentale de presă, in cadrul partidului tra din partid şi va organiza un Depozitele Agrosern desfac:
există semne de nelinişte, au sosit na apel poporului tării in caro condamnă mul din acest oraş. bolivian de guvernămint — Mişca congres propriu la slîrşitul lunii fe
ve mititare britanice. tnoercările unor m ilitari do a dovedi Guvernul ugandr»/ s-a fn 'ru n il v i rea nafională revoluţionară (M.N.R.). P O R U M B
nesupunere fală de autorităţi. neri pentru a asculta un raport al bruarie sau începutul lunii ma-tic, Seminţe din hibrizi dubh de mare productivitate
Armata Kenyei, a subliniat primul m inierului de interne asupra situa întrunit într-un congres naţional pen deoarece, după cum a spus el. pre leu perioada de vegetale de la 105—145 zile, pen-
Mesajul preşedintelui ministru, trebuie să apere şi să ga ţi» i din tară După şerliMa guvernu tru desemnarea candidaţilor la alege şedintele Victor Paz Esteussoro „a dat
ranteze suveranitatea şi integritatea lui. primul ministru Obote a decla rile prezidenţiale de anul acesta, a o orientare reacţionară" politicii itru cultura uscata sau pentru irigaţii, pentru boabe
Indiei eu prilejul teritorială a naţiunii noastre rat că -a hotărîi „revizuirea condi M îN.R Agenţia menţionează tâ, în siloz.
Dacă tn trecut armata se afla In ţiilo r de folosire a tuturor forţelor izbucni o criză. Potrivit agenţiei DPA,
Zilei Republicii slujba guvernului englez, se subli do securi'at (arm aţi si politia)". vicepreşedintei;; Boliviel, Juan Lethin. cursul congresului, alit aripa dc stin
niază tn mesaj. In prezent avem pro gă. cil şi cea dc centru a M N.R.
DELHI 25 (Aqerpres). — nriul nostru guvern african şi poporul au intrat in opoziţie deschisă fa(â de V,
Cu prilejul Zilei Republicii, preşe Kenyei este îndreptăţii să conteze pe Eslenssoro. CULTURI TEHNICE
dintele Indiei, Radhakrishnan, a adre o loialitate şi mai inore din partea gm a Şinei ei Kul Concomitent, ca urmare a divergen Seminţe din soiuri raionale, rezistente la boli şi
sat poporului un mesaj în oare se armatei. Sini convins, a declarat Kc- Profesorul Lconid Va- telor din congres, ministrul bolivian dăunători, cu însuşiri tehnologice superioare, create
/>cr(i o desciis vet bal
arată că politica guvernului indian nyalla. că armata va justifica aşteptă L E N I N G R A D 25 desenul pe care l-n me si/iev. care sc ocupa al afacerilor externe, Jose Pcllman de Staţiunile Experimentale ale Institutului Central de
urmăreşte asigurarea păcii In întrea rile poporului său. Primul ministru a f Agerpres 1. — dc 30 de ani de aceste In j 1 . t » Cercetări Agricole.
avertizat împotriva folosirii inciden Ninel Kut-jqhina, In morat fiecare. 70 la Veiardp. si-r prezentai demisia
ga lume si că neparliciparea Indiei tului in scopuri propagandistice. Cei vîrstă r/e 37 nni (ionii\- sulă din răspunsurile fenomene„- carc lac par torul Ini a fost numit Fernando Hur-
la blocuri militare constituie un as r/rodj, o demonstrai în sute au fost adevărate. te din şliinta numită
care s-au făcut vinovaţi de tulbură ralde Chinei tost vicepreşedinte al
pect important al acestei politici. „In rile din 24 ianuarie, a spus e). au în cadrul ttnvi adunări In cadrul unei alte parapsiholoqie, a decla Corporaţiei miniere din Bolivia, pe 5 PLAN l’L DE NUIRLŢ
tenţionăm să ducem şi pe v iito r o călcat serios disciplina militară şi tre ş/iinfi/icc că poale să experienţe, cartolcci de rat că n-n mai obser ş Seminţe de plante furajere din provenienţe va- 41^
politică de apărare a păcii", se spu buie să tip aspru pedepsiţi. „citească" cu ochii le- d ilcrilc culori au lost va/ niciodată asemenea Care agenţia Associated Press fl pre J loroasc, raionale in diferite zone pedoclimatice care
ne în mesaj. In Încheierea mesajului său. Jomo qn(j şi sa „vadă" liqurt introduse în plicuri <le capacităţi uimitoare. Sa zintă drept „un puternic sprijinitor T asigură furaje cu valoare nutritivă ridicată şi seminţe A \ SAi
vantul
aminteşte
Işi
Referindu-se la «sarcinile care stau Kenyatla a subliniat că nu exista nici pe care alic- persoane culoare închisă. Kula- doar dc două cazuri a. politicii preşedintelui ţării, V M o r 5>de ierburi perene pentru inleleniri de taluzuri, te- ’i^ A b fv
im motiv de panică si a chemat popu şi Ic imaqincnză in qhino i-a avertizat pc
tn fata Indici pe viitor, In mesaj se minte. oamenii de ş/u/)(o ca particulare, cind aseme Paz EsIcnssoto'V \ rase etc
subliniază în mod deosebii necesi laţia tării să menţină ordinea si 6ă Cu prilejul acestei ci nu trebuie să ştie ce nea experienţe au reu
binele
continue să muncească spre
tatea Întăririi demooraliei. patriei. culoare arc caitolcon l HI
expertize, mai niulfi şit, dar nu fn condiţii
dinlr-un anumit plic de POMI FRUCTIFERI
oameni de şfiinfâ au oarece ea ar putea de laborator, ci Intr-o O măsură îndreptată - Intr-un bogat sortiment
f ţ ţ f e s . i desenat pc nişte car- afla aceasta, uilindu-se mare sală dc spectacol. împotriva tilîbusterismuluă I[ 0 , v 1 t e
p r - - lolcci d ilcrilc liquri pc Ui fata lor După aceas Ninel Kulaqhina i-a * A D'n soiuri masă vin/ altoi te pe port-altoi
« S fii* i V care le-au memorat in ta, Kulaqlnna o pipăit pus pe oamenii de în Senafuf american
plicurile cu mina drcup Stiinfă In tufa unei mari ^ entru c^ er‘,e *‘Pur> s°l-
absenţa
Kulaqhinc i.
W f f f î După aceasta Kutaqlu- la si o arătat fără qres oniqmc pc care ci v">' WASHINGTON 25 (Agerpres). — T2ST
culoarea a patru carlo-
na, uit indii-sc ta ex- tcci din sase trebui s-o deslcqc. Tn activitatea Senatului american o M
lost introducă o nouă regula, potri - r +
vii cărcie. cel put1 trei ore pe zi }
Jlţ discuţiile in ace;t organ al Congre F L O R I
■ ( Seminţe pentru culturi comerciale, parcuri şi gra
sului „trebuie consacialc direci pro
blemei in dezbatere". A costă hotă- ţrdim dm diferite specii şi varietăţi.
IERBURI
mm NEW YORK 25 (Agerpres). — plinta ă s-a dovedit a fi prea mică rîre este îndreptată împotriva lilibus- Pentru spatii verzi, terenuri de sport etc.
folosi ta de unii
tc-rismului. larlică
Un grup de medici de la un pentru a pule.a faci lată necesită membri ai Congresul i american care,
prin in’erm inabi’e discursuri sau lec
spital din Jackson, slatul Missis ţilor pacientului. Acesta este pii- turi. tară nici o legătură cu proble ADRESAŢI-. Ă T U T U R O R UNITĂŢILOR J
sippi au transplantat o inimă ome Ţiul caz cunoscut de transplantare ma în dezbatere, amină sol th i jr îm AGROSEM DINTARA CARE VA LIVREAZĂ DINj
nească asupra unei persoane grav i unei inimi omeneşti. o rdică luarea unor holârî.i. A DEPOZITE ŞI MAGAZINE SEMINŢE ŞI MA-<
bolnave fără să reuşească însă Pînă in prezent medicii de la Noua regulă înd.eplală împotriva TERIAL SADITOR DIN SOIURI CU AUTENTI ]
să-i salveze viata. Pacientul a
filibuslerisnuilui a provocat proteste
cnîrul medica al universităţii din din partea unor senatori din stjlele i CITATE SI VALOARE CULTURALA GARAN-f
murit dup* ce cea de a doua
inimă a sa a mai lunctionat timp Mississippi au efectuai peste 20C sudice, care dor< - să împiedice adop | / feqrotero TATA.
de o oră După cum a declarat unul de transplantări dc inimi la ani tarea prouctului de lege cu privire
ain medicii chirurgi, inima trans- male.
la drepturile civile care urmează să
India: Atelierele de locomotive Chittaranjan. fie pus in discuţia Congresului. {
Redacţia si administraţia darului *tr 6 Martie ar 9. telefon 1588, 12 75, 1585. 20 78. Taxa oUtitâ In oumerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T T R ar 2C3.328 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul: Întreprinderea Poligrafica Hunedoara-Deva H -UW