Page 85 - 1964-01

PROLETARI DLN TOATE TARILE, U N IT I-V Ă 1
m
fur

\ y
9 Elevilor din clasa V ll-a —
temeinice cuno$tin|e de geo-
graiie.
• In unităţile comerciale din
Deva — o aprovizionare şi de­
servire exemplară,
(pag. 2-a
® AGENDA DE ÎNTRECERE:
In centrul muncii de partid în­
deplinirea ritmică a planului
(pag. 3-a).
® De peste hotare
(pag. 4-a|
Amil XVI. Nr. 2825 MARŢI 28 IANUARIE 1964 4 pagini 20 bani

Munca de partid in strsnsa în fr-u n an — inovaţii Creşte nioelul de trai
ai Colectiviştilor
S Făcind bilanţul muncii de inovaţii şi raţionalizări pe anul Datorită sporirii averii obşteşti a
legătură cu sarcinile T trecut, la cabinetul tehnic dc la C S. Hunedoara, rezultatele sint gospodăriei colective din Glrbova a
dintre cele mal bune. Din totalul celor 438 de inovaţii înregis­
trate, 328 au fost aplicate in procesul de producţie,
I economii post-calculale de 5.200 000 lei. aducind crescut neîncetat şi nivelul de trai
de
al colectiviştilor. In cei 13 jn i
de producţie regulamentului de premiere cu suma de 319.104 lei. Anul acesta existentă a gospodăriei, harnici’ co­
Cei 307 autori ai acestor inovaţii, au fost stimulaţi conform
lectivişti din această comună
şi-au
8 conducerea tehnico-administrativă şi cabinetul tehnic al combina­ construit peste 140 dc case noi, şi-au
Colectivul de muncitori, ingineri s' tia să fie rezolvate, pentru ca mă- tului au luat noi măsuri de extinderea şi generalizarea inova­ cumpărat 84 motociclete. 103 aragaze,
tehnicieni de l i E. M. Cerîej-Sâcâ- s 'iile stabilite să fie aplicate. ţiilo r cu eficienţă economică sporită. 57 maşini de cusut, garnituri moder­
rimb, antrenaţi in întrecerea socialis­ Astfel, unalizind cauzele care au Deşi n-a trecut nici o lună de la începutul anului au şi fost ne de mobilă şi alte obiecte.
ta, au oblinut in anul 1963 succese condus la răminerea in urmă a unor înregistrate peste 16 inovaţii. Cele mai multe apartinînd secţiei
imporlanle in realizarea sarcinilor de echipe şi brigăzi, comitetul de partid a doua iurnatc şi liniei de semifabricate de laminoarele de R e p a r a ţ i i
plan. a sesizat că sn această direcţie cauza profite uşoare. Ha utilajele agricole
Aceste rezultai® sint oglindite in principală este slaba activitate desfă­ I. CORNELIA
îndeplinirea planului producţiei glo­ şurată de către personalul tehnic şi corespondentă Una din preocupările de seamă ale
bale in proporţie de 108 la sută iar în s-pecial de către maiştri. Pentru mecanizatorilor dc la GA S . Călan,
al producţiei marfă cu 110,9 la sulă. a se lichida aceste lipsuri s-a cerut Sporeşte numărul în perioida de iarnă o constituie re­
Ca urmare a creşterii productivităţii conducerii exploatării să se prelucre­ Ciclu de conferinţe pararea utilajelor agricole ce vor fi
muncii cu 8,1 la sută, planul la mi­ ze hotârirea Consiliului dc miniştri 11 sălilor de clasă folosite in campania de primăvară.
nereu extras a fost 'îndeplinit in pro­ privind rolul maiştrilor in producţie, Pcnlm ridica■ căile de reducere
rea nivelului po­ al acestuia. Ur­ Numai In anul care a tre­ Printr-o bună organizare a muncii si
porţie de 107,03 la sută dindu-se in să se organizeze seminarizarea maiş­ litic şi profesio- mătoarele confe­ cut s-au construit din fon­ prin folosirea din plin a timpului de
acest fel peste plan însemnate can­ trilo r preoum şi prelucrarea regula­ © noi al membrilor
tităţi de metal. mentului de ordine interioară. Dc cooperatori, con­ rinţe vor avea ca durile stalului trei scoli cu lucru, la această unitate 6-a reuşit 6ă
tem e:
„Cum se
16 săli de clasă la Hune­ se termine repararea întregului nu-
Obţinerea acestor succese a fost asemenea s-a indicat organizarea unui Ş pol rentabiliza u- doara, Brad şi Lupeni, şi Strunqorul Liviu Cursan de la atelierul mecanic al C, S. Hunedoara
posibilă datorită preocupării perina- ciclu dc lecţii de specialitate in sco­ ducerea coopera­ nilălile de deser­ două şcoli cu 8 săli de cla­ năr de maşini agricole planificate, are o experienţă bogată. îm părtăşind din cunoştinţele sale el a contri­
nome a organelor si organizaţiilor de pul împrospătării cunoştinţelor lor T tivei meşteşugă­ să la Ghelar şi Petroşani. iar la tractoare reparaţiile s-an exe­ buit la calilicarea multor strungari tineri din seclic.
partid pentru traducerea in viată a profesionale. reşti „Retezatul" vire a popula­ Pentru anul 1964 sint alo­ cutat îr proporţie de 80 la sută.
sarcinilor ce au stat in f jta colecti­ Comitetul de nartîd a avut în cen- I Hafeq a organizat ţiei", „Imperialis­ cate din bugetul sfatului
vului de muncă, chiar din primele Irul preocupării sale si îndrumarea recent un ciclu mul, ultimul sta­ popular regional sume pen­
zile ale anului. Ci- __________________ __________________ organizaţiilor de Bl de conlcrinte. In diu al capitalis­ tru construirea u încă trei
1 rele de plan pe masă — sindicat si mului" etc. ?coîi cu 16 săli dc clasă y întrecere vie pe scenele
)963, cunoscute îna­ Din experienţa UT.M. — spre mo­ prima expunere două şcoli cu 8 săli de cla­
inte de începutul bilizarea întregii s-a relatat despre NI CU SBUCHEA să la Gurabarza şi Sime-
anului, au fost organizaţiilor de partid mase de mineri Ia preful de cost şi fcorespondent ria. căminelor culturale
larg dezbătute, mai în conducerea economiei lupta pentru reali
în tii cu comuniştii. __________________ zarea sarcinilor de
iar apoi cu în ­ plan. A tit comi­ „Cîniăm viata nouă a satului*’, echi­ Si Mihăiesti, brigăzile artistice de
treaga masă de salariaţi. Acestea au telul de partid cii şl organizaţiile P R E M IIL E A C A D E M IE I R .P . R O M IN E pa de dansuri populare a căminului agitaţie din Tem şi Lăpugiul dc Jos,
fost cifre mobilizatoare, fapt pentru de bază uu analizai modul în care P E A N U L 1 9 6 2 cultural din Covragi — instructor tov. echipele de dansuri din Fintoag. Panc-
care colectivul s-a angajat să dea este organizată Întrecerea socialistă, Carol Galan — oare a adus in scenă Sălişte, Teiu si Lăpugiul dc Sus, ta­
peste plan importante cantitSli de cum sint pregătite si cum 6e desfă­ SECŢIA DE ŞTIINŢE SECŢIA DE GEOLOGIE o suită de jocuri locale s\ solistele, raful din Teiu, orchestra de mando­
produse. Angajamentele, pe parcurs, şoară consfătuirile dc producţie, a$i- MATEMATICE ŞI FIZICE Şr GEOGRAFIE vocale Elena Ghergan (Plopi), Miner- line a Ccăminului cultural din Dobra,
eu fost îmbunătăţite încă de două gu'rinrl o largă participare a maselor Premiul „Gheorghe Lazăr" — lu ­ Premiul „Grigore Cobălcescu“ — va Pâs«*rel şi Eugenia Budîu (Mâceu) soliştii vocali şi instrumentişti au
adus in scenă d n t s' joc de viată
ori. ca urmare a condiţiilor noi la organizarea, si conducerea proce­ crările: a) Monografia „Teoria m ul­ lucrarea ; „M emoriu la harta tecto­ care au cintat melodii populare din nouă în cadrul unor spectacole reu­
create. sului de producţie A lost acordată ţim ilor", bl Contribuţia adusă la mo­ nică a Romi ni ei", autori : Ion Humi- folclorul nou. şite. M ajoritatea form aţiilor partici­
PETRE FARCAŞIU
Cu ocazia acestor dezbateri au fost de asemenea a lcn tij cuvenită agi­ nografia „Teoria potenţialului pe su­ trescu, Mircea Săuidulescu, Vasile responsabilul subredactiei noa­ pante au dovedit că s-au pregătit cu
stabilite obiectivele principale din taţiei vizuale prin panouri şi lozinci, prafeţe rJCinanniene", c) ,rO nouă pro­ Lăzârescu. Orest Mirăută, Simon Pan- stre voluntare din Haţeg. intensitate pentru fază. Spectacolele
blemă Dirichlet pe suprafeţe ne’man-
planul M .TO . făcindu-se din acestea, un Important niene". A u to r: Comeliu Constanti­ liuc, Cecil „Georgesou. lor au fost urm ările cu interes si
Premiul „Gheorghe M urqoci" — lu-
S-au prevăzut şi luat măsuri pen­ mijloc de educare, de mobilizare a ne* eu. orarea : „Studiul mineralogic şi geo- 6-au bucurat de o calda apreciere. O
tru îmbunătăţirea calităţii minereului maselor la înfăptuirea sarcinilor. SFCTrA DE ŞTIINŢE CHIMICE chimic al zăcământului de la Toro- m m Blăjeni impresie frumoasă au lăsat mai ales
extras, prin reducerea gradului dc Activitatea întregului colectiv de Premiul „Nicolae Teclu“ — lucra­ iaqa — Baia Borşa", autor: Livia corul căminului cultural din Dobra,
dilutie; creşterea productivităţii mun­ muncă ui exploatării, sub conduce­ rea : „C alioniti novolacsulfonici". Steelaci. In raionul Brad, prima fiză intef- formaţiile de dansuri populare din
cii prin îmbunătăţirea lucrului la rea comitetului de partid şi a orga­ A u to ri: prof. Mihai Dima, Ion Scon- SECŢIA DE ŞTIINŢE MEDICALE comunală din etapa a H-a a concursu­ Lăpugiul dc Sus $i Fintoar- precum si
brigada artistică dc agitaţie de
la
locurile de muncă, extinderea norme­ nizaţiilor de ba2ă, este orientată spre dac, Ion Petra ru.' Premiul „Victor Dabeşu — lucră­ lui s-a desfăşurat la căminul cultu­ Lăpugiul dc Jos.
SECŢIA DE ŞTIINŢF. TEHNICE
lor cu motivare tehnică, mecanizarea îm bunălftirea activităţii economice rile : a) „Reglarea neuroumorală a ral din Blăjeni. A ic: s-au întrecut
Premiul „Traian Vuia" — lucrările:
proceselor de lucru; aprovizionarea In vederea îndeplinirii si depăşirii a) „Teoria proceselor termice si me­ eritropoeziei", autor: prof. Ion Ba­ o formaţie corală (Blăjeni-sal), 5 echi­ VICTOR MUREŞAN
la timp si în cantităţi suficiente cu planului dc stat pe anul 1964. Pen-liu talurgice la sudare»! cu arcul electric- . riu, b) .Silidiu) ar tropologic — „Să­ pe de dansuri populare şi 5 brigăzi Inspector cultural la Comitetul
materialele si t culele necesare sec­ anul 1964 colectivul exploatării noa­ A u to r: Traian Sălăgeanu. b) „A p li­ rata Monteoru". a u to ri: ConstanUu artistice de agitaţie din localităţile
toarelor, brigăzilor $i echipelor,- re­ stre s-a angajat să depăşească pro­ carea ecuaţiilor cu diferente finite la Maxim ilian, Vasile V. Caramelea. Pe­ Blăjeni, Vulcan, Plai. Obirşa oi Cri$. regional pentru cultură şi artă
ducerea consumurilor specifice la ma­ ductivitate* muncii cu 3 la sută, să calculul rvtăcilor subţiri". A u to r: ing. tre Firu, Adina Negrea-Gherga 3 fo rm a li instrumentale, între care
noua echipă de lulnicare din Cris. 11
terialele cu pondere mare şi lim ita­ realizeze economii peste plan la pre­ M rcea Soare. SECŢIA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, solişti vocali Si 6 solişti instrumen­
rea cheltuielilor neproductive: îmbu­ ţul de cost în valoare de 250.000 lei Premiul „Aurel V laicu° — lucră­ FILOZOFICE ŞI JURIDICE
rile : a) „Aplioarea teoriei funcţiilor tişti. Formaţiile participante la fază
nătăţirea condiţiilor de muncă în care etc In acest soop s-au luat măsuri analitice In hidrodinamica fluidelor Premiul „Ştefan Gheorghiu" — lu­ s-au dovedit a fi bine pregătite,
scop au fost prevăzute montarea de cum sunt executarea Întregului vo­ viscoasc". A u to r: Dan Gh Ionescu, crarea: „Dez.vollarea conştiinţei so­ Bretea Română 6ub toate aspectele Au plăcut în mod La faza inlercomunal«\ ce s-a des­
trolii mecanice pentru transportul lum de lucrări geologice pre­ b) „Stabilitatea mişcărilor parţial con­ cialiste f.n R.P.R.". Autori : Marcel deosebit brigăzile artistice de ‘agitaţie făşurat la căminul cultural din Batiz
materialelor pe verticale la orizon­ văzut în planul de investiţii in trolate ale avionului". Autor: Tiberiu Breazu, Gheorghe Berescu. Ion Dră- Duminica, la căminul cultural din din Blăjeni si Plai. care au inter­ iju participat formaţiile artistice $1
tul -{-50 tn. îmbunătăţirea condiţiilor vederea asigurării cu rezerve a Kacker. gaji. Ion Banu, Emanuel Drob, Geor- Bretea Romină, raionul Haţeg, au pretat textele „Adevărul e-n stiintă" soliştii din localitate şi din satele
de aeraj la orizontul principal si exploatări’, creşterea in continua­ SECŢIA DE BIOLOGIE qeta Florea, Ion Tudosescu, Nicolae vemt mai bine de 25u de colectivişti şi „Ce e rău să-nlăturăm'\ form aţiile Strei, Sincrai, Călanul Mic. Ohaba,
-t-50 m prin montarea de ventila­ re a productivităţii muncii, în ŞI ŞTIINŢE AGRICOLE Bellu, M ihail Cernea, Sorin Vieru, din localitate si din satele învecina­ de dansuri populare din Vulcan si Sîntămăria de Piatră, Criseni si Să-
Maria Da-
Maria
Sinescu-Popescu,
toare electrice etc. special pe seama extinderii per­ Premiul „Gheorghe Doja" — lucra- mian, Pavel Cimpeanu. te. A ici avea loc faza intercomunală Cris, care au adus tn scenă jocuri ca ccl. întrecerea amatorilor, urmărită
Traducerea in viată a tuturor mă­ foratului mecanic, descoperirii şi rea : „Cercetări asupra proprietăţilor a celui de-al V ll-lea concurs — el- „Târăsclul1*, „M o ţii", „Blăjeneasca", dc peste 300 spectatori, s-a ridicat
mecanice şi rezistentei la arat a unor
dovedind
la un bun nivel artistic,
surilor ce au stat în fata colectivului punerii in valoare a rezerve­ soluri din Cimpia Romină". Autor : SECŢIA DE LIMBA, pa a Il-a. Cu acest prilej, s-au perin­ „M'uresr-nca" sa.r formaţia de tulni- din partea m ajorităţii form aţiilor pre­
dat pe 6cenă pejitru a-şi dovedi mă­
•i fost posibilă datorită controlului lor interne existente în cadrul ex­ Andrei Canarache. LITERATURA ŞI ARTA iestria 7 brigăzi artistice de agitaţie. care din Cris, solişti* vocali Jurca zente o temeinică pregătire S-au re-
Dorica, Elena Lazăr, Viorica Jurca şi
exercitat a lil de comitetul de partid ploatării; ridicarea nivelului tehnic Premiul „Emil Racovită* — lucra­ Premiul „D. P. Haşdeu“ (pentru fi- 5 echipe de dansuri populare şi 20 Stingă Rozalia din Vulcan, Plai si rvarcat în mod deosebit corul din Ba­
cit Si de organizaţiile dc bază asu­ al producţiei, prin mecanizarea pro­ rea : „Despre acţiunea plasmolizei şi loloqie) — lucrarea ; „Formarea ter- Cris, precum si solistul instrumentist tiz, cu \n repertoriu bogat în care
deplasmolizei asupra struoturii nu- minoloqiei ştiinţifice româneşti", au­ solişti vocali şi instrumfe-nlişti, aparti­
pra conducerilor administrative. ceselor grele de lucru. extin­ aleului viu", autor: Viorel Soran. to r: Nicolae A. U-su (Iaşi). nînd căminelor culturale din satele A u rtl Stingă (taragot' din Cris. au fost cuprinse cintece ca „Repu­
In acest scop, comitetul de partid, derea metodelor avansate de mun­ Premiul „C. Dobrogeanu-Ghcrea" Gîntaga, Vâlcelele Bune, Ruşi, V âl­ M ARIN STAN blică, măreaţă vatră", „Sub steagul
birourile şi organizaţiile de bază din că ?i iniţiaţiveloir evidenţiaţilor in Ipantru critică literară şi artistică) — celele Rele, Covragi, Bretea Strei, directorul Casei raionale păcii", „Bucurie-n colectivă'' si alte­
6ectii si sectoare au ascultat perio­ întrecerea socialistă; asigurarea parti­ Consfătuire a comisiei Monoqraîia „Viata lui V. Alecsandri", Plopi, Măceu şi Bretea Romină. în­ de cultură — Brad le, brigăzile artistice de agitaţie din
dic rapoarte din parte^ cadrelor din cipării Ja organizarea si conducere* autor: George C. Nicolescu. trecerea celor 175 de artişti amatori Batiz s* Strei, oare au interpretat tex­
conducerea -administrativă în legătu­ procesului de producţie a întregului inginerilor şi tehnicienilor Premiul „Ciprian Porumbescu“ cuprinşi în form aţiile am intite s-a tele „La noi în gospodărie" şi „Cin-
ră cu stadiul în care se afla îndepli­ co.ectiv de muncă, prin organizarea La întreprinderea de explorări mi­ (pentru muzicologie) — lucrarea: bucurat de un viu interes din partea Dobra tec şl voie bună'* precum si solista
nirea planului de măsuri tehnico-or- mai temeinică a consfătuirilor de pro­ niere HunedoaTa-Deva, s-a tinut zi „Opera romînească" (2 volume). A u­ publicului. Reale calităţi artistice si
to r: Qclavian Cosma.
ganizatorice, au analizat mersul pro­ ducţie ş. a adunărilor sindicale,- des­ lele trecute prima consfătuire a co­ Premiul „George Encscu" (pentru o temeinică pregătire au dovedit, în Peste 600 de spectatori au venit vocală Maria Cacuci din Ohaba.
ducţiei. De fiecare dată au fost sta­ făşurarea unei munci politico-educa* misiei inginerilor şi tehnicienilor. In oompozilie) — a) „Divertisment pen­ mod deosebit, brigade artistică dc la căminul cultural din Dobra să asis­ TUDOR VOICILA
bilite măsuri sau au fost luate ho- tive susţinute şi reflectarea acesteia adrul consfătuirii s-a hotărât studie­ tru ovintet de suflători, două viole agilalie a gospodăriei colective din te la faza intercomunală ce s-a desfă­
tărîri în scopul remedierii deficien­ în procesul dc producţie. rea problemelor de tehnică nouă cu şi pian", b) „Scnata a IH-a pentru Ruşi — instructor tov. Gheorghe şurat aici. Rind pe rind, corurile că­ d'rectorul Căminului culturat-
telor semnalate cu ocazia acestor ana­ Sintem convinşi că, colectivul de aplicabilitate în specificul lucrărilor pian*, autor: Tudor Ciorlea. Sima — care a interpretat textul minelor cuLturale din Dobra, Rosoani Baîiz
lize. muncă al Exploatării miniere Certcj,
de prospecţiuni geologice de către
Comiietul de partid a considerat sub conducerea organizaţiei de partid, colective formale din ingineri si teh­
Insă că nu este suficient să se Iacă va putea şi in anul 1964. in cinstea nicieni cu experienţă în producţie. I S e s e r v e in s e s M M a t f e
uoar studii şi analize, să 6e dezba­ celei ce-a XX-a aniversări a eliberă­ De asemenea, comisia şi-a prevăzut
tă rapoarte ale conduceuîi adminis­ rii pa.rici, să raporteze îndeplinirea organizarea unei sesiuni sliinti/ice în
trative. Comitetul de partid şi orga­ si depăşirea sarcinilor ce-i revin din care să se dezbate, probleme legate de sparlee a producţiei anim aliere
nizaţiile de bază au trecut la urmă­ plin u l de stat.
de tehnica nouă şi studierea posibili­
rire a operativă a realizării zilnice a a v r a m f il ip a ş
tăţilor de obt’nerc a unor înaintări Zilele trecute a avut loc adunarea şi care in prea putină măsură s-a s-a insistat asupra acestei proble­ colectiviştilor în vederea asigurării
sarcinilor planificate si au desfăsu- secretar al Comitetului rapide la lucrările de construclii mi­ generali' anuală a colectiviştilor preocupat de acest sectoT. A ctivita ­ me ? Socotim că in darea de seamă unei bune în g rijiri şi hrănlri a ani­
de partid
ia t o activitate perseverentă pentru niere. din Cistei. Cu această ocazie tea desfăşurată în cadrul celor două era necesar să se ti arătat amănunţit malelor.
Ing. PĂUN CODRESCU brigăzi zootehnice de la Cistei ş» de felul in care au fost realizate produc­ Pentru îmbunătăţirea activităţii fn
ca problemele ce le ridică produc- LIŢA STEUAN a fost prezentată darea de sea­
şeîul E. M. Cerlej la Obreja nu a lost urmărită cu des­ ţiile şi veniturile in sectorul zooteh­ sectorul zootehnic, în referatul asu­
corespondent mă c consiliului de conducere, tulă competenţă. Vorbind despre a- pra planului de producţie pe anul
raportul comisiei de revizie şi nic, cunoscut fiind faptul că acestea 196*4 printre altele au fost stabilito
cest aspect, tov. Ionel Salcău a ară­ au lost mult sub posibilităţi. Era bi­
referatul asupra planului de pro­ sarcini concrete in ce priveşte orga­
tat că eşi au iost stabilite raţii ne dacă analiza cu mai muMă com­
ducţie pc anul 1964. Darea de sea­ nizarea mai bună a muncii, sporirea
pentru toate speciile si categoriile petentă lipsurile care au existat in
mă prezentată, cît si discuţiile pur­ numărului de animale şi a produc(ici
iJLxi tate au scos în evidentă realizările de animale, acestea nu s-au respec­ sectorul zootehnic, pentru ca ele să lor. In vederea înfăptuirii sarcinilor
' Sr**^*^^ falkv tat întotdeauna, furajarea animalelor nu se mai repete in acest an.
i frumoase care s-au obţinui pe linia stabilite, odată cu întocmirea planului
întăririi econoraico-organizatorice a de producţie s-au prevăzut o serio
M a t o * ® gospodăriei colective. Fondul de ba­ de măsuri tehnico-organizatorice.
ză a) gospodăriei spre exemplu, a A d u n ă ri g e n e ra le . La gospodăria colectivă din Cistei
sporit an dc an, ajungînd în pre­ există însemnate rezerve pentru îm­
zent la peste 2.000.000 lei. Rezultate g o s p o d ă riile c o le c tiv e bunătăţirea rezultatelor obţinute in
mulţumitoare au fost obţinute cu toa­ zootehnie. Este insă necesar ca noul
...........
te condiţiile de seceti din anul tre­ consiliu dc conducere care a fost ales
cut — la toate căiturile, îndeosebi făcindu-se fără a se ţine seama de Una din cauzele principale care au să desfăşoare o activitate mai susţi­
la griu şi porumb. In cadrul adunării producţia şl produşii obţinuţi. O condus la nereaîlzarea sarcinilor sta­ nută in această direcţie. Trebuie ca
r js& S #* generale au fost dezbătute pc larg preocupare insuficientă a manifestat bilite în plan o constituie slaba preo­ In permanenţă să se urmărească rea­
măsurile luate dc către consiliul de consiliul de conducere şi în direcţia cupare a consiliului de conducere lizarea efectivelor de animale prevă­
conducere pentru obţinerea unor realizării efectivelor de animale sta­ pentru asigurarea bazei furajere. In zute in planul de producţie, să so
cuvînlul său, tov. Ion Breazu a ară-
producţii sporite în sectorul vegetal. bilite in planul de producţie, lucru treacă la selecţia animalelor pe bazo
Nu au lost însă W cu le cu vederea ce sc oglindeşte, de fapt in încărcă­ t t că nu au fost luate suficiente mă­ mai ştiinţifice. Se cere totodată ca
lipsurile manifestate in activitatea tura necorc.spuuzăloare la suta de suri de către consiliul de conducere hrănirea animalelor să se facă cu mai
pentru
gospodărirea
asigurarea şi
consiliului de conducere în ceea ce hectare. multă chibzuinţă. De asemenea, con­
priveşte mobilizarea colectiviştilor la Referindu-ne la fciul cum a fost cil mai chibzuită a furajelor. Astfel, siliul de conducere trebuie să aibă in
executarea lucrărilor in epoca optimă analizată activitatea consiliului de in ccea ce priveşte insilozaiea nutre­ vedere permanentizarea în g rijito rilo r
şi la respectarea regulilor agioleh- conducere a! gospodăriei pc linia ţurilor s-a realizat abia jumătate din pc mai mulţi ani şi ridicarea nive­
nlce. dezvoltării sectorului zootehnic şi a Cintitalca planificată. lului profesional al acestora, să ma­
In cadrul discuţiilor purtate, îngri­
Gospodăria colectivă din Cistei dis­ obţinerii unor producţii sporite de jitorul de animale Ştefan Nagy a a- nifeste o preocupare mai susţinută
pune de condiţii naturale prielnice la animale, sc poate arăta că darea rălat că printr-o bună gospodărire a pentru asigurarea unei bogate baze
pentru dezvoltarea creşterii animale­ dc scamă şi discuţiile au dezbătut furajelor, prin întocmirea de raţii furajere. In acest sens este necesar
lor şi pentru sporirea productivităţii prea puţin această problemă. chibzuite şi respectarea • lor întoc­ ca suprafeţele de păşuni, lîneţe si
lor. Cu toate acestea, rezultatele ob- Dacă in ceea ce priveşte preocu­ mai, producţia animalelor poate fi culturi furajere să fie cit mai bine
tinule anul trecut in sectorul zooteh­ parea consiliului ds conducere pen­ sim(itor sporită Gospodăria noastră, întreţinute pentru a asigura produc­
nic nu au fost pe măsura posibilită­ tru sporirea electivelor dc animale a spus el printre altele, are condiţii ţii sporite de nutreţuri la hectar.
ţilor existente, ceea ce denotă că în Folosind din plin rezervele de care
In anul care a i.ccuf,^ ‘colectivul de muncă al întreprinderii optice romine a realizat economii peste s au arătat prea pu(ine lucruri in da­ pentru a ob(ine rezultate mai bune dispun, colectiviştii df.t Cistei vor
plan In valoare de peste 1.300.000 Vei, a dat peste planul anual 21 bucă fi aparate Unit Dentar, 1.626 truse de activitatea consiliului de conducere rea de °amă, problema productivită­ în zootehnie. In această privinţă fn- reuşi să-si dezvolte şi mal mult sec­
au existat uncie deficiente. O slabă
sudură, 13.800 robinete tub oxigen, 437 role de Întindere, 19 aparate de proiecţie etc. ţii acestora a fost complet trecută cu vătâmîntul zootehnic, la care parti­ torul zootehnic, ia.- producţiile obţi­
activitate a desfăşurat în cadrul con­ vederea. După cum se ştie, producti­
Acum, la secţia montaj a aces/€j întreprinderi se lucrează la montarea microscopului de cercetare tip l siliului de conducere vicepreşedintele cipă toţi în g rijito rii dc animale, cons­ nute să fie d:n ce in ce mai ridicate,
IN F O T O : Colectivul de specialişti din otelieruJ montaj, lucrează Io montarea microscopului de cer- gospodăriei colective, care răspundea vitatea animalelor este criteriul dc tituie o problemă de mare însemnă­ reallzfndu-se pe această cale venituri
apreciere a activităţii desfăşurate in
tate dr care depinde ridicarea nive­
ce/a/« liP h (Foto: P. DUMITRESCU, Agerpres) direct de id iv ita te a din zootehnie, sectorul zootehnic. De ce atunci nu lului de cuno^tilnţe profesionale a lot mal mari dc pe urma creşterii
animalelor.