Page 86 - 1964-01

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2825

Din activitatea organizaţiilor U. T. M. SHeviflor clin ciasa a YISwa — tfem elaiice
X
Un cerc cu bune rezultate cunoştinţe «ie g e o g ra fie COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA

In planul de tnvăţămint al scolii ţie, „Slruolura internă a Pămlntului", mică din stlngălorul de incendiu,
La cercul de Invâţămint polilio asemenea referiri concrete cu p rivi­ generale de 8 ani se prevede preda­ din capitolul „Litosfera", pe lingă care vor imita fazele erupţiei. Cu­ o f e r a :
U.T.M, „Să ne cunoaştem patria so­ re la bogăţiile existente In oadrul rea cunoslintelor de geografie intr-o desenul colorat ce-1 voi executa pe tremurul îl voi demonstra prin miş­
cialistă*' ce funcţionează In oadrul regiunii noaslre, creşterea oapacităli- succesiune care tine seama de parti­ tablă, In fixarea cunoştinţelor noi, carea unei foi dc carton aşezată sub din stocuri supranormative,
cularităţile de vir6tă ale elevilor. In
I 1. S. „Viscoza" slnt Înscrişi J8 lor de producţie de la exploatările primele clase so pune accentul pe voi utiliza şi tabloul editat do în­ nisip. Prin mişoarea cartonului, clă­
vor
dirile şi formele modelate se
treprinderea de
material didaotic,
cursanţi. Propagandistul V ictor Muja miniere din Valea Jiului, construclia geografia desoriptivă, iar problemele dărlma. următoarele produse şi materiale:
manifestă multă preocupare fată dc unor noi obieotive industriale şi so- unde părţile interne ale Pămlntului
La cele propuse mai sus, voi adău­
buna pregătire a cursanţilor. In acest cial-culturale ele. geografici fizice generale, care cer slut redate in proporţii mai mari. ga pe parcurs noi metode şi pro­ — creuzeî
Mineralele le voi preda In mod in­
maturitate de glndire şi o 6uficienlă
scop el pregăteşte cu grija fiecare După predarea lectici, unii cursanţi acumulare de cunoştinţe de geogra­ tuitiv, prezentînd elevilor diferite cedee 'apărute in literalura de specia­ — sm oală
lecţie, oaută s-o predea pe Înţelesul printre oare si Gheorghe Hlagbe, Şnra fie regională, sini studiate In olasa a minerale din colecţiile existente In litate, In reviste Şi ziare. — naLtaBină
cursanţilor şl la rlndul lut pretinde Ivăncescu st Ion Vulpe au pus Între­ Vlf-a. scoală şi fixînd pe harta R.P.R. lo ­ Calitatea lecţiilor depinde de te­ — benzen
ca flecare dintre aceştia să se pre­ bări la oare li s-au dat răspunsuri de Spre a da posibilitate elevilor din calităţile şi regiunile in oare se gă- meinica pregătire a profesorului Pro­ — sefrfjituîî autfo
fesorul. 6tăpin pe materie sl meto­
zinte la seminarii cu lecţiile Învăţate, către propagandist. Totodată 6-a tă- clasa a VU-a 6ă Înţeleagă In mod dele de predare, va reuşi să dea
ştiinţifici fenomenele geografice si — ru 9m en|i
să lege concluziile unor teze teore­ out propunerea ca Împreună, toii Cum instruim vială lecţiilor, 6ă atragă atenţia e-
cauzalitatea acestora, precum şi in­ — T K â n g u r i
tice de activitatea lor practică. Re­ cursanţii, să organizeze o excursie In terdependenţa dintre ele. este abso­ Jevilor, să le formeze conceplia
ştiinţifică despre natură şi socletite
cent. a fost predată lecţia IV-a: „F ru­ îm prejurim ile Lupe-niului. lut necesar să le subliniem In preda­ şi educăm S» să-i educe in spiritul patriotis­ — reacSovi cSe laborator
moasă şi bogată esll patria mea", la Faptul că fiecare lecţie este minu­ rea cunoştinţelor de geogralie la cla­ tineretul şcolar mului socialist şi al internaţionalis­ Informaţii suplimentare se pot obţine la te­
care au participat toti cursanţii. Lec­ ţios pregătită şi predată la un bun sele a V a şi a VI-a. De asemenea, mului proletar.
la clasa a VM-a. paralel ou cunoş­
ţia a fost bine întocmită, a cuprins nivel se oglindeşte şi In aceea că Prof ANTON ŢURCASIU lefon 2745, 2531, interior 37 Hunedoara.
tinţele de geografie fizică generală, 6esc acesle minerale. Voi arăta apoi
numeroase exemple concrete privind nlc! un cursant nu are absente, iar la elevii primesc noţiuni de geologie elevilor cum 6int folosite ele In e- Şcoala de 8 ani, Apoldul de Jos Lista completă se găseşte ta biroul aprovi­
dezvoltarea Industriei sl agriculturii discuţiile ce se poartă In cadrul se­ însuşirea temeinică a aceslora va da conomia noastră naţională. La pre­ raionul Sebeş
din tara noastră In anii şesenalulul. minarelor iau parte marea lor majo­ posibilitatea elevilor să Înţeleagă darea rocilor voi insista mai mult zionării din combinat.
Deseori propagandistul a făcut de ritate. mai uşor si In mod şliin tifio geo­ asupra formării şi Întrebuinţării lor.
grafia R.P R. ce se va preda In claia a legiunilor in care s-au format sl A G E N D A
a V llI-a. se găsesc şi In prezent.
La clasa a V II a trebuie să urmă­ Clnd vor fi Învăţate rocile bio-
învăţătura — în rim nu numai predarea cunoştinţelor gene, pe harta fizică a lumii, prin RADIO
potrivii programei, d mai ales for­ steguleţe negre, albastre şi moron 29 IANUARIE 1964 CONSUMATORI
marea la elevi a conoepţiei materia­ voi fixa regiunile bogate în cărbune,
dezbaterea adunării generale list—dialectice despre lume şi so­ petrol şi gaze naturale, iar elevilor Programul I: 5.05 Ciulă taraful
cietate sl a unor deprinderi practice le voi prezenta fotografii cu sonde gospodăriei agricole colective din
regiunea
Deal,
din
De curlnd tn sala clubului minier vlală". discuţiile in colectiv şi indi­ Ide orientare, dc citire şi interpre­ de petrol din tara noastră, de gaze B olinlii.ul 5,20 Lecţia dc gim­
Bucureşti;
din Lupenl a avut loo o odunare ge­ viduale organizate de membrii co­ tare a hărţii şa.). Deoarece geogra­ naturale şi mine de cărbuni, pre­ nastică; 5.35 Muzică uşoară
nerală lărgită a organizaţiei U.T.M. mitetului U.T.M. cu elevii rămaşi In fia fizică generală, cu noţiuni de cum şi complexe sooiale si locuinţe
geologie, se predă pentru prima dală muncitoreşti construite In anii regi­ interprelală la diferite instru­
din oadrul şcolii medii la care au urmă la învăţătură, raidurile anchetă lntr-un mod mai complex In acest mului nostru deinocral-popular. Ca mente; 6,05 Prelucrări corale;
participat pesle 450 de elevi. Au losl de ale postului U.T.M. de control, )«?- 6.30 Emisiunea pentru sale; 6.40
gălura organizaţilor U.T.M. pe ani an şcolar In olasa a V il a, unii pro­ lecţie de sinteză voi face recunoas-
asemenea invitat) numeroşi profesori, fesori cu mai putină experienţă au leiea rocilor existente pe teritoriul Jocur: populare; 6.45 Salut voios
dc studii cu părinţii etc.
părinţii unor elevi, muncitori evi­ Intim pinal in trimestrul I anumite şi In jurul comunei noastre, fixîn- de pionier,- 7,10 Mciodii populare;
denţiaţi in Întrecerea sociahslă. Cu In referatul prezentat şi discuţiile gientăli. dn-le pe diferite tarlale intr-un plan 7.30 Sfatul modicului; 7,4^ CInlere
acest prilej s-au analizai rezultatele purtate pe marginea lui s-a luat Pentru ca In trimestrul 11 să îm­ al comunei. palrioli.ee; 8,00 Sumarul presei cen­
obţinute la învăţătură de către elevii totodată atitudine orilică fală de ele­ bunătăţim calitatea lecţiilor de geo­ La capitolul „M arile forme de re­ trale; 1^,00 Teatru l«a m icro lo n ;
şcolii medii In trimestrul I al anu­ vii rămaşi In urmă la tnvălălură. grafie. este necesar ca In organiza­ lief". formarea m unţilor de lncreţire .Poveste din Irkulsk"; 11.55 Mu­
lui şcolar 1963-1964. Din rîndul aceslora au fost criticaţi rea si desfăşurarea aceslora să res­ o voi demonstra printr-un operat |a zică uşoară; 12.30 Muzică populară
elevii Florea Bălan. Maria Boancu.
Tov. prof. Margareta Voiculcscu, pectăm principiile intuiţiei. Însuşirii ce vedea fig 40 pag. 234 din „M e­ din Transilvania; 13.10 Fragmente
secretară a organizaţiei U.T.M. pe Fetru Matei. Gheorghe Ridau. Elena active si conştiente a cunoslintelor lodica geografiei" de V. G Crdeli) din opere; 14,30 Roza vinurilor.-
Golan. Maria Mischie din clasa a
şcoală a prezentat un referat S-a de către elevi, sistematizării si suc­ confecţionai din două sein duri para­ 15,00 Piese de estradă, 15,20 Mu­
VIII-a. Nicolae GritUnic din clasa a
arătat că In anul şcolar 1963-1964 — cesiunii materialului, accesibilităţii lele asezale orizontal. Intre care zică populară; 16.15 Vorbeşte M o­
X-a A. Irina Sloicula din olasa a X-a
primul trimestru — situaţia la Învă­ materiei Aceste principii vor prinde slnt alte două scinduri paralele aşe­ scova; »7.30 Peisaj romînesc con­
ţătură a elevilor s a Îmbunătăţit tn- B Maria Chirilă şi Ioan Pobornea din viată folosind o gamă vam tă de me­ zate vertical; pp setndura orizontală temporan: Pagini dc reportaj;
îr-o oarecare măsură comparativ cu clasa Xl-a care au rămas corigenţi tode si procedee, care să concretizeze de jos se aşează m j) multe straturi 17,50 Valsuri si tangouri; 18,15
la mai multe materii in primul tri­
trim estrul I al anului trecut. principiile amintite. Astfel, voi con­ de vată Intre care se pune hirtie co­ Fapte din întrecere,- 18,30 Program
mestru tinua, Împreună elevii, efectuare.) lorată, apoi se deplasează o soindură
Cele mai bune rezultate le-au ob­ muzical pentru evidenliati In în­
ţinut clasele a X-a A, a IX-a A si Critica aspră, dar tovărăşească a observaţiilor meteorologice — tn laterală oare, exercillnd presiune, va trecerea socialistă; 19,00 Jurnalul
V llI-a B undo organizaţiile U.T.M., colegilor i au făcut pe cei In cauză trucll la şcoală avem 6tatiune me­ încreţi straturile orizontale de vată satelor,* 20,30 Noapte bună, copii:
să ia cuvintul Ei s au angajat ca teorologică de gradul II — si Înre­ forinind cule asemănătoare, după as­
Oîdrele didactice s-au preocupat În­ -Vorbele vră jite "; 21,15 La m icro­
deaproape de fiecare elev, ajulindu-i In trimestrele următoare să depună gistrarea lor In carnetele personale pectul lor exterior, ou culele din ma­ fon Satira si umorul — reluare,-
ale elevilor şi In diagrama şcolii.
la timp clnd Intlmpinau greutăţi In l^ală strădania la învăţătură in aşa sivii ce au luat naslere prin lncre- 23.35 Muzică uşoară.
studiu, La obţinerea aoeslor rezul­ fel ca să promoveze anul de studiu pe Lo slirşitul fiecărei luni. pe baza da­ ţi/ea scoarţei pămlntului. Vuloanii $1 Buletine de ştiri şi radiojurnale:
tate o mare contribuţie $i-au adus telor culese, vom face caracteriza­ fenomenele vulcanice le voi preria 5,00,- 6,00; 7,00; 13,00; 17,00,- 20.00;
care-1 frecventează. rea timpului lunii respective Prin a- folosind lada cu nisip umed. In ea
adunările generale ale organizaţiilor ceasta mmăreso formarea la elevi a voi modela un vulcan tn oare voi 22,00; 23,52 (programul 1).
U.T.M., organizate pe teme oa : „Cum AUREL SLĂBII concepliei ştiinţifice dospre natură şi introduce un cornet de semioarton.
Îmi pregălesa lecţiile pentru o doua activist al Comitetului orăseneso a deprinderilor practice de cercetări la baza căruia se vor găsi cloral de CINEMA
zi", „Să ne pregătim temeinio pentru U T.M. Petroşani ştiinţifice In geogralie. La prima lec­ litiu, olorat de potasiu şi soluţie chi­ 29 IANUARIE 1964
D E V A : Moartea se numeşte En-
gelclien — cinematogralul „Pa­
In unităţile comerciale din Deva - tria" ; Bandifii din Orgosolo —
PETRO ­
cinematograJul „Arta* ;
IRt A\ II !ll> - Ş A N I : Nu eşti singur — cinema­
tograful „ Republica" ; Ucigaşul şi
^NCIHIIElfAX o aprovizionare si deservire exemplară brie* t ALBA IU L IA : Imperiul soa­
tata' — cinematogralul „7 Noiem­
relui — cinematogralul „Victoria"/ Combinatul siderurgic Hunedoara
Acord linal — cinematogralul „23
T.C.RT.I Petroşani. Atonei olnd res­ în mod plăcut, atraoliv a mărfurilor August" j SEB EŞ: Gangsteri şi II- a n g a je a z ă imediat
In oraşul Deva. o dală cu La unităţile amintite ca si la altele, ponsabilii magazinelor solicită anu­
construirea noilor blocuri au fost trebuie să astepli uneori mult plnă mite mărfuri, tovarăşii de la baza din este o laoună a marii m ajorităţi a lantroDi — cinematogralul „Pro­ Maiştri, tehnicieni, economişti principali şi şefi contabili, in
deschise la parterul aceslora nu­ ce eşti servit. In plus, la bufetul „Păl­ Petroşani se mulţumesc să spună „nu magazinelor din oraşul Deva. gresul" ; Foc în linia fl-a — cine­ condiţiile legale de pregătire, vechime şi salarizare, după cuin
meroase unităţi comerciale moder­ tiniş" se serveşte tn mod neigienio, avem" lără să noteze ceea ce se cere * matograful „Sebeşul"} O R A Ş T IE : urmează :
ne. înzestrate ou mobilier nou. T ot­ de multe ori paharele fiind murdare. Misterele Parisului — cinematogra­ — ingineri melalurglşti
odată o mare parte din unilătile Putină solicitudine fată de cum­ şi apoi să facă comenzi Ia fabricile Desigur că s-ar putea reda şi alte ful „Patria“ ; O perla de mama — — ingineri siderurgi şti
vechi au fost renovate putindu-se părători manifestă şi responsabilul furnizoare. aspeole privind activitatea comercia­ cinematogralul „ Flacdra" ; H A Ţ EG : — ingineri mecanici
desfăşura astfel o activitate comer­ magazinului alimentar de pe strada Unele deficienţe se manifestă şi la lă din oraşul Deva. Din cele arătate Eleclra — cinematogralul „Popu­ — ingineri electromecanici
cială la nivelul cerinţelor. Organiza­ 23 August, tov. Dan Plorescu. Deşi unităţile de desfacere a plinii. In ul­ se poate deduce că organizaţiile 0 0 - la r"; B R A D : Dracul şl cele 10 po­ — ingineri oţclari
ţiilo r comerciale nu le-a rămas alt­ de multe ori reuşeşte să aprovizio­ timul timp cumpărătorii au fost ne­ runci — cinematograful „SL roşie"; — ingineri furoaliştJ
ceva de făcut declt să ia măsuri pen­ neze bine magazinul cu mărfurile so­ mulţum iţi de faptul că pitnea nea­ meroiale din Deva mal ou multe de IL IA : Clubul cavalerilor — cine­ — ingineri diriginţj de şantiere
tru aprovizionarea unităţilor cu un licitate. responsabilul aminlit vor­ gră nu este vindută In 6tare proas făcut alit In ce priveşte aproviziona­ matogralul „ Lumina" ; St M ERI A : — ingineri proiectanfi
bogat sortiment de mărfuri care să beşte cu unii cumpărători pe un ton pătă. Aceasta pentru m otivul că se rea cu mărfuri cit şi deservirea oameni­ E permis sâ calci pe iarbâ — ci­ — ingineri în exploa t. căi ferate
satisfacă exigenţele cumpărătorilor ridicat, luoru nepermis. aduo tn magazine oantilăţi prea lor muncii. Este necesar ca şi Sfatul nematograful „Muncitorul" ; ZLA T- — maiştri mecanici
şi să Iacă o deservire exemplară. Oamenii muncii sint surprinşi ne­ mari de pline care stau cite 2—3 popular orăşeneso Deva jă vină cu N A : M iracolul lupilor — cinema- — maiştri lăcătuşi
V izitln d unităţile comerciale din plăcut si de faptul că unele uni lăţi zile. Oare nu s-ar putea oa plinea logrolul „ Muncitorul" ; LO N EA : — maiştri electricieni
oraşul Deva cu ocazia unui raid-an- comerciale nu slnt bine tnlretinule. să se aducă de la fabrică de mal mul­ măsuri In acest sens. Concertul mult visat — cinemato­ — maiştri strungari
chetă organizat de redacţia ziarului La vremea prlnzului tntilneşti mur_ te ori pe zi, astfel oa cetăţenii s-o Un lucru trebuie re ţin u t: preten­ gralul „M inerul"; T E IU Ş : Venifr — maiştri apaducterl
dărie la bufetul „Păltiniş", bufetul servească proaspătă? Deficienţe tn mline — cinematograful „Victoria";
nostru, s-a putut constata că majo­ ţiile oamenilor munoii au crescut. Să — maiştri oţclari
ritatea lucrătorilor se străduieso să de lingă gară. restaurantul „M ure­ cumpărarea plinii tntlmpinâ cetăţenii facem totul ca aceste pretenţii să fie APO LDUL DE S U S : Nori albi — — maiştri furnalişti
deservească bine consumatorii In şul" şi chiar la unele magazine ali­ duminica dimineaţa. Nu 6e ştie din cinematogralul „23 August" ; C A - — maiştri repararea vag.
mentare Responsabilii uni Iuţilor co­ re motive, duminica dimineaţa se satisfăcute pe deplin. L A N : Divorţ Italian — cinemaio-
multe unităţi vlnzătorii sini alenti. — tehnicieni I
recomandă mărfurile oare există In merciale din Deva au datoria să dea desface plinea seml şi albă numai la g<mlul „Tabăra I.C.S.H.". — tehnicieni II
dovadă de mai mult spirit gospodă­ unitatea din centru, produclndu-so
magazin, dau relaţii despre calitatea — tehnicieni proiectanţi I
acestora. Cumpărătorii slnt pe deplin resc. de mai multă preocupare pen­ o mare aglomeraţie. Este necesar oa — tehnicieni proiectanţi II
mulţumiţi de felul oum slnt deser­ tru păstrarea curăţeniei. in această zi să fie trimisă spre des­ — şefi de staţie (
La prima vedere aî Impresia că ni­ facere pline la loale cele 6 unităţi în atenţia ciiiiorilor
v iţi de către vlnzătorii Valeria Ti- precum şi la magazinele alimentare — sub şefi de staţia
maru, de la magazinul alimentar nr. mic nu lipseşte din unităţile comer­ — şefi serv. exploatare căi ferate !
1. Simion Moga de la magazinul „M o ­ ciale din Deva. Si de multe ori nu care au program Secţia „CARTEA PRIN POŞTĂ" — picheri
dem", Dumitru Topor de la maga­ le înşeli. Magazinele de legume şi După cum se ştie. »naaazinele dale — contabili şefi cu studii superioare sau medii, j
frucle 6Înt In permanentă bine apro­ în folosinţă la parterul blocurilor ca
zinul de confecţii pentru bărbaţi şi de pe lîngă I.C.I, Deva, oferă cititorilor — economişti principali
alţii. Pentru a afla pretenţiile cum­ vizionate. fapt pentru oare cumpă­ şl altele, sint frumoase, spaţioase. La — merceologi principali
părătorilor, In multe magazine a,păr­ rătorii fac apreoieri pozilive. Bine fiecare s-a amenajat clte o vitrină un bog^t sortiment de cărţi din toate — electricieni
tinind O.G.L produse Industriale au eint aprovizionate de asemenea ma­ care să atragă cumpărătorii. Vizittn- domeniile de activitate. — lăcătuşi
fost, puse Ia locuri vizibile caiete In­ gazinul alimentar nr. 1, bufetul „Tic- tîu-le este greu totuşi să dai un ca­ — strungari
solite de o Invitaţie pe oare scrie: Tac" şi altele. Sini unele magazine lificativ cil de cit vreunei vitrine. C ăr}ile comandate se eupediază — sudori
„Tovarăşi, în acest caiet puteţi nota unde cerinţele cumpărătorilor nu sini Fie sini aranjate fără guşi şi nu cu contra ram burs la adresa cititorului. — frezori
satisfăcute. De pildă la magazinul mărfurile cele mai noi. Spre nedume­
observaţiile dumneavoastră prlvitoa- rirea locuitorilor oraşului, unele vi — macaragiştl
de confeclii pentru femei. In toată Adresaţi-vă în scris secţiei — şoferi
re la calitatea m ărfurilor". luna decembrie nu au existai pal­ trine 6lnl murdare, pline de praf
Vorbind despre deservire se poate toane pe măsuri mici. la magazinul cu olueolele asezale In dezordine. Un „CARTEA PRIN “ — muncitor5 necalificaţi
apune totuşi că mal sin! unii vfnzâ- „Electronica" lipsesc cordoane com­ asemenea aspect 11 oferă vitrina ma­ din Deva strada G. Encscu nr. 40. — paznici
torl si responsabili de unităţi care plete pentru maşina de călcat, spi­ gazinului „M enaj" din centrul ora Informaţi5 suplimentare se primesc de Ia C.S.H. — serviciul!
rale de reşeuri, trîpluştecher, becuri suini. Tot In această vitrină sint cx personal, telefon interior 42. Tot aici sc vor adresa cererile şi !
nu se străduieso In suficientă măsură
de noptieră cu dulie mică, iar la ma­ puse o serie de mărfuri noi. o căror autobiografiile solicitanţilor. \
să mulţumească oumpărătorii. Aceas­ gazinul copiilor lipsesc articole tri ntilitalc este necunosoută de cumnă
tă situaţie poate fi Intllnită mai ales colale pentru corp si altele. Aseme­ lâtorl Responsabilul magazinului ÎNTREPRINDEREA regionala
la unită li le de alimentaţie publică. nea mărfuri ca si altele, sint mult Koloman Catra, In loo să pună eti­
Dacă la bufetul „Expres", restauran­ soUoitnle In oraşul Deva funcţionea­ chete care să explice utilitatea mărfu­
ză mai muîo cofetării. Ce folos Insă rilor noi. face acest lucru cu cele OE ELECTRICITATE HUNEDOARA - DEVA
tul „Perla cetăţii", lo patiserie si In j întreprinderea de gospodărie orăşenească
alte locuri deservirea 6-a Îmbunătăţit, ră ele sl mal ales cofetăria „Carpaţi" foarle cunoscute, cum sint garniturile
sini lipsite de sortimente variate de
nu acelaşi lucru se poale spune des­ de oale si altele. Acelaşi lucru II !n- a n g a j e a z ă d e u r g e n ţ ă : Praştie ^
pre alte unităţi de alimentaţie publi­ prăjituri 1 tilucsli si la magazinul „Electronica".
că. Se serveşte Încă destul de greoi Pentru slaba aprovizionare cu une­ Desigur că necunosclnd ce Întrebuin­ — eiatsci ittgiiiet'i energetici^
Ia bufetul „Păltiniş", la Testauranl.il le mărfuri se fac vinovate organiza­ ţare au aslfet dc mărfuri ele nici nu eleeâiroiisBeeaBBici şi elecSroieh- a n u n ţ ă
„M ureşul" şl la cofetăria „Garpaţi". ţiile comerciale respective dar si baza sini solicitate De altfel, prezentarea
aaSci; vacante următoarele posturi ce se pot
VOLEI FEM IN IN C A T E G O R IA A — trei teSmicieni constructori» ocupa im ediat:
construcţii indu striale şi civiBe;
Corvinul Deva Sa a pafra înfrîngere censecuîivă —- două posturi ingineri ;
— şase m aiştri centrale - sta- — patru posturi tehnicieni I costrucţii ;
La capătul unei dispute interesan­ viciul, conduc lot timpul, ajungind cele icfac handicapul, egalează la H
te, Corvinul Deva a fost nevoită să la 13 — 10. Totuşi pierd setul la 13. Şi cişligă setul In ultim ul set ons- i şi refeie ; — un post desenator la biroul proiec­
părăsească din nou învinsă sala de In selul următor revin şi cişligă 1e- pclele cişligă fără emoţii la 3. Re­
sport a Şcolii medii din Sebeş, pier- lasat la 4. realiziiiu cele mai multe zultatul linal al în tîln irii: 2—3 (13— — cinci teSmiciessi energetici; tări.
zind la limită în fata echipei Parti­ puncte prin serviciul excelent al 15; 15-4; 8 -15; 15— 11; 3-15).
zanul Braşov. Lipsa de încredere in — doi cositabiii |»rincig»ali ; Candidaţii trebuie sâ îndeplinească
Toinci Cismaşu. De asemenea, tn Cel mai m.ire număr de puncle
forţele lor, şi In ultim ul set nervozi­ condiţiile de studii si stagiu prevăzute
>etul trei, deşi conduse. devencele l-au realizat brasovencele prin res­
tatea, Ic-a făcut să piardă o pârtii refac, reiau conducere j In momeli pingeri blocaj. S-au remarcat prin — doi m ecanici au to ; în H. C. M. 1053-1959.
orie le putea uşor aparţine. Alune' tul decisiv însă. Doina Piliră a vrind jocul (n mos preş al: Popa Monica, — ciuBciaeci electricieni. Soit cit un (it vor depune cereri însoţite de auto­
cind au avut avantaj, anele conipo >ă demun>;irtzc „artă" voleibalistă, Gola Viorica de la Partizanul Braşov
nente ale echipei şi tn special Doin; face multe greşeli, ceea ce a dus şi Doina Cismaş, Pleian Cornelia de biografie la sediul unităţii din Orâştie, st/ada Repu­
Puican, au manifestat vedetism piei a pierderea setului. la Corvinul Deva. A arbitrat corect Inform afii suplimentare se pot obfine de la blicii nr. 20.
zlnd puncte preţioase. Iată evoluţia Setul patru se părea că va fi clş- Janlovan loachim — Sibiu. serviciul personal şi învăfăm înf al întreprinderii, O rice alte re la ţii se pol cere la serviciul
în tîln irii lig jt de braşovence care conduc ia D. LADARU felefon nr. 1950.
In primul set, devenede au ser­ un oroorenl dat cu 8—2. Dar, deven­ corespoudeot organizarea muncii, telefon 325 O ră ţfie .