Page 87 - 1964-01

Pag
Dramul socialismului
Nr. 2825

AGENDA DE (ÎNTRECERE

zervelor interne, prin aplicarea celor mai elicienle ma­ &emnilieaţia unor e.if.t'e
tehnicienii s-au angajat ca prin lolosirca deplină a re­
Colectivele de muncitori, Ingineri şl tehnicieni din
unităţile industriale ale regiunii Hunedoara, îndrumate
îndeaproape de organizaţiile de partid, muncesc cu suri tc/mico-organizalorice, să inlim pinc cea de-a X X -a
mult elan pentru traducerea in viată a prevederilor aniversare a eliberării palrtci cu succese deosebite in Ţ n registrul dc producţie al secţiei lurnale Din proprie experienţă lurnaliştii ştiu că
realizarea sarcinilor de plan. una din rezervele importante de sporire a pro­
celui dc-al Ut-lca Congres al partidului. De la un an ^ dc la Uzina „ Victoria" Cu lan cilra 7.350
lupla pentru îndeplinirea angajamentelor luate s-a ducţiei dc lontă, o constituie reducerea tim­
h altul ele îşi imbogdtcsc metodele de muncă, per­ este încadrată intr-un chenar roşu, bine con­
fecţionează procedeele tehnologice, maşinile şi agre­ dcz/ânfuîf Incd din primele zile ale anului. In scc(:i turat. Ea reprezintă cantitatea de lontă dată pului de opriri. Buna pregătire prolesionaiă
gatele. Ca urmare, pe graficele întrecerii sc înscriu şi sectoare se munceşte cu elan sporit, metodele noi de dc turnalişli anul trecut peste plan. Alături de Iqcc ca agregatele să lie exp/oafale la capaci­
noi şi noi depăşiri de plan. lucru şi tehnica avansată îşi lac iot mai mult loc, ia: aceoslă cifră, sini trecute multe altele. Să în­ tate maximă, intr-un mod raţional, astfel că
toarcem Uleie registrului, sd cercetăm mai în ­ In timpul opririlor nu sc simte nevoia unor
Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1964 a consti­ realizările sini în continuă creştere
tuit pentru toate colectivele un nou prilej de analiză lată, în pagina de fată, citeva aspecte din întrecerea deaproape acele ciire care, adunate, au însu­ lucrări mari. De. obicei opririle sînt reduse in
a rezultatelor ce le-au obf/nuf pinâ acum şi a posibi­ deslăşuraiâ in primele 15 zile din luna ianuarie la mat „7.350", medie cu 33 h sulă, realizindu-sc lunar pe
lităţilor pe care le au pentru dezvoltarea succeselor Ţ a rubrica respectivă, la Începutul anului această cale o cantitate dc circa 80 tone lontă
! dnbindite. In adunările liniile, munci/oni, inginerii şi o serie de întreprinderi din regiune. 1963, găsim cilra care are înainte sem­ la ambele lurnale. La aceasta s-a ajuns şi ta
nul minus Furnaliştii înjeleg prin acest semn urmare a laptului că echipele dc tnlretineic
cd planul n-a lost realizat... Pe măsură ce îna­ au lost pregătite in orice moment cu toate
centrul muncii de partid— plus. echipe speciale, pe agregate, care, speciulizin-
intăm in an Insă, „semnul" sc schimbă in
piesele necesare. Dc asemenea, s-ou înfiinţat
Conducerea secţiei a lost îndrumată de cd-
îndeplinirea ritmică a planului Ire organiza/ia de partid să aplice măsuri me­ du-se, intervin cu promptitudine si înlătură
nite să inlensilice activitatea to lurnale ; apro­ chiar lără opriri deranjamentele ivite. Dacă
In anii trccu(i, pentru schimbarea lunici la
Sarcinile ce stau anul acesta in buri s-au organizat convorbiri cu desfăşoare comorni instrucţiunilor de viziona ren a început să se fmbumWd/eascd,
faţa colectivului de m unci al lamino­ agitatorii. Cu această ocazie muncito­ lucru. Întreţinerea agregatelor s-a organizat mai macaraua de şarjare era necesară oprirea tur­
rilor li s-au adus la cunoştinţă, atit natului pentru 1—2 ore. acum această opera­
rului b'iuntinc] sini cu mull sporite Aşa s-a ajuns ca zl de zl, săptăinî- bine...
la ţi de anul Irecut. Planul de pro­ prevederile planului, cit şl căile prin nă dc săptămină, colectivul secţiei Ţ ) entru anul 1964 pt-anul de producţie al ţie se execută din mers.
Multă atent ie acordă furnaliştii din Că lan
ducţie, bunăoari, este cu pexle 6 la care sc pot Inlăptui: respectarea în­ să-şi realizeze şi depăşească sarcinile * seefiei lurnale e sporit cu 12 la sută
tocmai a Instrucţiunilor dc lucru, lată dc anul trecut. Furnaliştii vor sd aibă insă creşterii temperaturii acrului insultai, ştiind
sută mai mare. Totuşi, cu ocazia dez­ de plan. In primele două decade ale f\ i>y »,2f|Wn
buna întreţinere şi funcţionare a alt început şi In registru sd lie trecute numai că pe această cale sc reduce şi consumul de
baterii d lre lo r dc plan, muncitorii, In­ lunii spre exemplu, s-d înregistrat un m & & ^ . $ 1 * 1
agregatelor şi reducerea staţionărilor. plus dc peste 5000 tone blumuri. cifre cu semnul „plus". Ce trebuie făcut pen­ cocs. Unele măsuri s-au aplicat în această di­
ginerii şi tehnicienii, la îndemnul co­
Pentru ca Întrecerea socialista să Dc turind comitetul de partid a tru aceasta 7... întrebarea şi-au pus-o m ulţi; recţie, altele sînt in curs dc aplicare. Pentru
muniştilor. au analizat cu simt de anul acesta este prevăzută schimbarea venti­
devină mai animată, să dea rezulta­ şi aproape tiecarc a găsit şi cile un răspuns.
răspundere posibilităţile de care avut o şedinţă cu activul său fn care latoarelor dc la c-aupercle furnalului nr. 1 cu
tele cele mai bune, s-au stabilit cri­ Fiecare a considerat că „aici mai trebuie tă­
dispune laminorul bluming in vede­ s-a discutat problema întreţinerii şl Un succes dc seamă în perioada dc care ne
terii specifice iiccărei activităţi. Ia exploatării corecte a cuptoarelor — cută o îmbunătăţire", că dincolo „trebui»: a Iţele dc capacitate moi mare In acest lei se
rea realizării iui şi '-au angajat să l schimbai sistemul de lucru". Aşa s-a ndscuf ocupăm a înregistrat şi culecllvul O.S.M nr. 2
cuploare, spre exemplu, criteriile în­ punctul cheie al producţiei. Cu acest preconizează la furnalul nr. I atingerea unei dc la C.S. Hunedoara. Apllcînd măsuri ichnico-
depăşească cu 6000 tone blumuri. în­ trecerii sînt axalc pc reducerea tim ­ prilej s-au stabilit noi măsuri care un plan nou dc măsuri, qşq s-a concretizat an- temperaturi minime de 800 grade Celsius, Iar
deplinirea cu succes a angajamentu­ pului dc incărcare-descărcare, preda­ să conducă la preîntîmpinarea rănii- gaiamentul IurnQlişIilor dc a depăşi in anul Io furnalul nr. 2 de 820 -810 grade Celsius. organizatortce bine glndile pentru a-şi îndeplini
in bune condiţiuni angajamentul luat in cinstea
lui constituie acum preocuparea prin­ 1964 planul cu 2 000 tone lontă. î n registrul dc producţie al secţiei s-au In-
rea cuptoarelor in bune conditiunl norilor f i urmă. Traduse întocmai in celei de a XX-a aniver sări a eliberării patriei
cipală a organizaţiei noastre dc Organizaţiile dc bază au studiai cu alenlie 1 scris noi cifre , spre deosebire de anul
şt încărcate schimbului următor, re­ viaţă şl muncind cu clan sporit vom oţelarii de aici şi-au depăşit planul in primele 15
partid. Ce-am întreprins in acest sarcinile pe anul în curs şi au cerut conduce­ trecut, toate au In tată semnul „plus". După
ducerea rebutului dc ardere clc. face ca In viitor, pc graficul întrece­ zile ale lunii cu 10 la sulă. O contribuţie prcli-
sens? rii secţiei să ia măsuri în primul rtnd pentru două decade, planul de producţie al huna iş­
Desfăşurarea unei munci politice rii, să înscriem noi succese. 0 2 să la această realizare a adus-o echipa condusă
Mai Iutii oslo necesar de amintit susţinute si huna organizare a între­ a asigura in timpul Iernii condiţii bune dc ti,or era depăşii cu 760 tone fon/d. Aceasta de prlm -lopilorul Auquslin Maer. Plusul înregis­
că, îndrumată de comitetul de partid, PETRU LUNGU lucru. In acest Ici, au lost luale măsuri de izo­ înseamnă că angajamentul se reahzcazu cu trat de ea in intervalul 1—24 Ianuarie se ridică
cerii socialiste s-au făcut din plin
conduce ea secţiei a aplicat încă din secretarul Comitetului dc partid lare a vanelor şi conductelor supuse îngheţu­ la peste 900 tone oţel.
simţite. A crescut răspunderea oa­ succes.
anul trecut măsuri iehnico-organlzato- menilor faţă dc soarta producţiei, dc la laminorul de 1000 mm. lui, iar la siloanele de Ia încălzitoarele hidrau­ I. CîOBANU
rlte corespunzătoare prin care s-a preocuparea lor pentru a munci mai ial C.S Hunedoara lice s-a introdus abur.
pregătit temeinic producţia anului in b'ne şl mal cu spor. Iată un exemplu:
curs. ------------------------- 1— -------------- —-------------------------------- ----------- Urmarea neritmicităţii
Cu citeva zile fn urmă, laminorul a
Păşind In noul an, efortul nostru fost oprit pentru reparaţia lunară,
s-a îndreptat spre realizarea şi de­ planificată. Birourile organizaţiilor de Situaţia realizării planului fizic de producţie
păşirea ritmică a ptanulut — condi­ bază dc pe schimburi, îndeosebi cel în unele unităţi industriale în perioada 1—15 ianuarie In prima lună a anului trecut E.M. lucrurile stau ou totul altfel. Ne-o
Ilustrează următorul exemplu. Si în
ţie esenţială a succesului. Pentru Lenea nu şi-a realizat sarcinile la
al organizaţiei de bază nr. 4 (de la extracţia de cărbune In celelalte, sectorul I maiştrii au probleme admi­
aceasta, birourile organizaţiilor dc nistrative; si aici se fac recepţii ta
întreţinere), au discutat din timp cu COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA — E.M Aninoasa — 97.8 la sută ; exceptînd luna august, planul a fost
bază au prim it indicaţii ră desfăşoa­ îndeplinit, minerii Încheind bilanţul sfirsitul fiecărei luni. Dar, munca
comuniştii asupra a ceea ce trebuie — E.M. Vulcan — 95,3 la sulă ;
re o susţinută muncă politică în rin- — Fabrica cocso-chimică — 102 Ia sută ; anual cn un plus fală dc pl*m do fiind, bine organizată, minerii efe*:-
făcut pentru ca lucrările să se efec­ — E.M. Lupeni — 97,8 la sută ;
du| muncitorilor, să le explice pe — Fabrica de aglomerare a minereurilor nr. 1 — 8817 tone de cărbune Acesia e>l»‘ luează la timp lucrările de prrgflf'-o
tueze fn termenul prevăzut şi dc — E.M. Uricani — 106,5 la sută.
toate căile importanta obţinerii In 96 la sută ; rezultatul muncii depuse de întregul a fronturilor de lucru, iar şefii rle
bună calitate. Au fost deci stabilite oolecliv, de brigăzile de mineri, prin­
fiecare zi a unor realizări sporite, şl — Fabrica de aglomerare a minereurilor nr. 2 — I.RT.A. HUNEDOARA—DEVA brigăzi rezolvă problemele admi­
măsurile necesare. Comunişti cum sini tre rare se numără ci?le conduse do
cum sc poale ajunge aici. De aseme­ 104 la sută ; Realizări exprimate în tone kilometrice convenţio­ nistrative ale brigăzilor după term i­
maiştrii Dumitru Gcorge şl Ioan Lo- Nicolae Rurdea. Ioan Solovan. Cle­ narea celor 8 ore de muncă. Fiicd
nea, au fost Îndrumate să urmărea­ vas, lăcătuşii Andrei Suba, Ghcorghe — Secţia l-a furnale — 108 Ia sută ; nale : ment Uirlnl. Simion Pclric şi ali'i. permanent prezenţi în fronturile de
scă operativ felul in care sc înde­ Manafu şi Ioan Ţenea, electricianul — Secţia a ll-a furnale — 122 la sută ; — Autobaza Deva — 102 5 la sută ; A iutali de maiştrii Iosif lUnko, lucru, ei îndrumă îndeaproape numen
— Secţia a lll-a furnale — 92 la sută ;
plineşte planul pc schimburi şi, atunci Traian Chiriţescu şl alţii, au muncit — Oţelăria Siemens-Martin nr. 1 — 108 la sută ; — Autobaza Petroşani — 102 la sută ; Ernest Vodila. Ghcorghe C.avriiescu m in tiilo r ne baza indicaţiilor primi-
cind se ivesc deficienţe, să stabilea­ cu mult elan. In acest fel s-a ajuns — Oţelăria Siemens-Martin nr. 2 — 110 la sută ; — Autobaza Alba lulia — 106,8 la sută ; si Eugen Tif. minerii $i-au orgaivzal !e din timp de la maiştri de revir.
scă măsurile cele mai eficace, Comi­ ca reparaţia să fie executată fntr-un — Oţelăria electrică — 104 la sută ; — Autobaza Brad — 120,2 Ia sută ; mai bine munca, an lolosit din plin Asa sc face că planul este Îndeplini»
— Autobaza Sebeş — 108,5 la sută ;
tetul sindical de secţie a fost îndru­ termen mull mal scurt decit ccl plani­ — Laminorul de 1 000 mm. — 107 Ia sută ; —• Autobaza Hunedoara — 107,6 la sută timpul de lucru, indeplinindu-şi rit­ rilinic. Rezultă deci că dacă munca e
mat să organizeze judicios întrecerea ficat şi de bună calitate. — Laminorul de 650 mm — 95 la sută ; mic sarcinile din primo si Pluu In bine organizată pot fi făcute si lucră­
socialistă, pe bază de criterii con­ TRUSTUL MINIER DEVA ultima zi a fiecărei luni. rile administrative, pot fi rezolvate
Semnificativ este şi faptul că n-a — Laminorul de 750 mm. — 99 la sută ; ' Pe întreaga exploatare Insă planul si sarcinile d.c producţie.
crete, specifice fiecărui loc de mun­ — Laminorul de 800 mm. — 105 la suta ;
existat nici o avarie care să conducă Minereu extras : lunar de producţie n-a fosl îndeplinit La Inrepnlul trim estrului II comite­
că şi sâ reîmprospăteze agitafla v i­ — Laminorul de sîrmă — 114 la sută ; — E.M. Ghelar — 104,5 la sută ;
la stagnarea producţiei. $i aceasta, ritm ic decit fn luna mai. In rest se tul de partid a analizat cauzele cn e
zuală. — Laminorul de profile fine — 105 la sută. — E.M. Teliuc — 100 la sută ; i-ntllneşle acelaşi aspect: in prima
pentru că, la cuptoare, şefii de echi­ au făcut ca planul 6ă nu fie îndepli­
Toate aceste măsuri au prins via|ă pă printre care Florian Balea şi lo- UZINA „VIC TO R IA" CÂLAN — E.M. Deva — 102,4 la sulă. d e c a d ă r ă / n l n e sub^plan. pentru ca nit ritmic, recomnndînd conducerii
din primele zile ale anului. Birourile slf Lola, m aiştrii cuptorarl Teodor ÎNTREPRINDEREA „SEBEŞUL" SEBEŞ — 100,20 Ia sută. la sfîrsTiuî lunii să se înregistreze un exploatării măsuri referitoare la îm­
organizaţiilor de bază au repartizat Bozdoc şi Constantin Dudaş s-au — Secţia semicocs — 88,8 la sulă î plus de producţie Pot fi date ca bunătăţirea muncii de îndrumare «d
pentru fiecare membru şi candidat — Secţia furnale — 122.10 la sută ; Î n t r e p r in d e r e a „ a r d e l e a n a a l b a i u l i a — exemple In acest sens brigăzile con­ control în primele zile ale lunii, la
străduit să asigure buna funcţionare
de pariid sarcini concrete, legale dc a cuptoarelor şi să icspecle întruto- — Secţia turnătoria de lingotiere — 113 la sută ; 101,20 la sută. duse de Molnar Traian. MeşU'r Ni- aprovizionarea corespunzătoare <n
materiale, liniiutu-se in acelaşi tWn )
colac Birlen Ioan* şi alţii, sau sec toa­
specificul locului său de muncă, fn tul tehnologia de încălzire; la linie, — Secţia turnătoria veche — 114,2 Ia sută. ÎNTREPRINDEREA „CÂPRIOARA" SEBEŞ rele II şi 111. care de obicei Inchcîc o strictă evidentă a realizărilor zil­
vederea asigurării bunei desfăşurări manevranţii Vasile Zăvălaş, Vlorel COMBINATUL CARBONIFER VALEA JIULUI — Secţia tăbăcărie — 102,27 la sută ; prima decadă cn planul nelmteplinil. nice o fiecărei brigăzi. Ca urmare, lu
a procesului de producţie şi a mobi­ Neag, Iile Fusoi, maiştrii Pavel Fe- — Secţia articole sport — 100,16 la sută ; Fireşte, plriă l<t sfirşitul lunii minusul luna mai. planul pe întreaga exploa­
lizării tuturor oamenilor la îndeplini­ renez, Nicolae Nilă şi toţi ceilalţi — E M. Lonea — 94,9 la sută ; — Secţia marochinărie — 101,4 Ia sută. se recuperează, dar aceasta arc in­
— E.M. Petri la — 101,4 la sută ;
rea sarcinilor de plan, iar pe schim­ s-au în g rijit ca activitatea să se fluentă negativă asupra Întregului tare a fost îndeplinit ritmic, din Pr >-
proces de producţie. Pe lingă faptul tna .şi piuă In ullima zi a lunii. In
că în prima juniătolc a lunii maşinile lunile următoare Insă, aeesle măsuri
La E. M. Barza nu sînt folosite la întreaga capacitate n-mi fost consecvent aplicate. Comi­
Folosim din p2§n in zilele următoare scide calitatea căr­ tetul dc partid n-a urmărit îndeaproa­
cap acitatea de producfâe Mai multă preocupare pentru calitate bunelui, sc face cu greu fală unei pro­ pe cum se aplică măsurile luate, n
permis oa unele neajunsuri să sc
ducţii ce depăşeşte capacitatea
(te
transport pc orizontală si verliculă. repete lună de lună, piuă la sfirşitul
Secţia mâdini-uneite a U. M. Cugîr cat principiile de funcţionare, unele Nerealizarea indicelui de calitate ţiei de minereu, conţinutul de me­ ţia dc ba2 ă de l i sectorul 150 M u­ Din această cauză aprovizionarea anului.
este una din secţiile de bază aJe uzi­ noţiuni teoretice de bază şi i au În­ al minereului a făcut ca In anul tre­ tal a* scăzut. Jn sectorul 90 Musariu sariu au a'ătat că timpul de lucru
nei. In ultim ul timp ea a fost dotală drumat îndeaproape in Însuşirea leh- cut C. M. Barza să nu-şi îndeplinea­ spre exemplu, sef dc 6CCtor tov. Bla- nu este bine folosit, minerii pierd cile brigăzilor cu materiale si vagoneie In această lună minerii dc la mina
cu o senio de maşini $i utilaje noi, nologiei de lucru. Asa se face că scă planul pror’ icţiei dc metal şi dc (ju Nicolae, procentul de steril din 3 orc, 3 orc si jumătate !\ intrarea goale se face defectuos, jn proces»il Lonea III au avut de Inlim pinat une­
moderne, de înaltă tehnioitate. Cu mulţi dintre ei. printre care strun­ minereu. Cu ocazia unei discuţii or­ minereu a ~rescut cu mull peste ad­ şl ieşirea din mină datorită faptului de producţie se creează timpi nepro­ le greutăţi obiective pricinuite c’.e
ocazia dezbaterii cifrelor de plan garii Achim Sulei», Ioan Căplnlală şi ganizată de redacţia ziarului nostru mis. La fel stau lucrurile ş: in sec­ că sint obligaţi să aştepte la puţ pînă ductivi, iar ma^imle şi utilajele care defecţiunile Ivite la echipamentul
pentru anul 1964, colectivul de mun­ alţii au ajuns să le slăpînească bine fn jurul mesei rotunde pc tema ca­ toarele 210 — Musariu, şef de sector cind sint coborîle s.redelele. Astfel, deservesc transportul se defectează
că al acestei secţii s-a angajat ca, In in ti’inp scurt. tov Colceru V lrqll, 250 — Musariu, electric al noii maşini de extracţie,
Întrecerea socialistă ce o desfăşoară Penlru toţi muncitorii calificaţi clin lităţii, iov. ing. Aurel Lăpuşcă — şe­ şef de 6cclor tov. Holda Constantin. se reduce timpul efectiv de lucru in des Apoi, In a doua jumătate a precum şi dc Îngheţarea pin u lu i din
în cinstea aniversării eliberării patriei, ful exploatări’ — si unii şefi dc sec­ abataj, iar tr erca minereului se face lunii, cîiul începe bătălia pentru în- care se face aprovizionarea cu apă
secţie an fost organizate cursuri de toare au arătat că la E. M. Barza Depăşirea diluţiei a făcut ca nu­
să dea pesle planul anual 13 maşini ridicare a calificării In meseriile: mai in 19 zii" secţiei Musariu să-i de minUlia’ă. Ei au propus ca la in­ deplinirea planului lunar, se dă o pentru răcirea compresoarelor. Aceas­
de frezai universale si să realizeze o slrunqarî, frezori si montatori A id sînt încă multe rezerve importante dc fie rebutale în triajul Barza 135 de trarea in mină să aibă -asigurate ma­ deosebită alenlie sporirii producţiei ta a făcut oa ei 6ă tiu-şi pontă reali­
economic Mtnli’mentară )a preţul de li se predau ounoştinte de tehnologia îmbunătăţire a calităţii minereului. vagone'e cu muicreu. Nerealizarea terialele necesare pentru a puica in­
cost de 100.000 lei Rezerva cea mai prelucrării $j inonlaiului. citirea de­ Se arăta printre alteia că încă de la indicelui de calitate a făcut ca şi tra imediat in fronturile d; lurru. In de cărbune In dauna c a lită ţii: nu se za sarcinile de plan. Dar, dacă In
de 6eamă ce le 6tă la îndemină in senelor complioale de ansamblu, uti­ începutul anului se v-j da o alenţie secţiilor Valea M orii şi Brădişor să adunarea generală a organizaţiei de respectă monografia de armare si loale sectoarele munca era bine or­
vederea îndeplinirii cu succes a an­ lizarea raţională a masinilor-unette deosebită extinderii metodei de pus- li sc rebuteze un număr destul de bază din sectorul „M aria", comuni­ uneori, normele de tehnică a secu­ ganizată, planul- pe primele 15 zile
gajamentului constă tocmai In folosi­ din dotare ş a m d care scie'tiva, că se va îmbunătăţi mare de vagoneie cu minereu. Pe ştii au arătat că minerii pierd mult rităţii muncii. ale lunii putea fi îndeplinit. M inerii
rea deplină a capacităţilor de pro­ Faptul cu o seamă de măsuri teh- activitatea maiştrilor şi a controlori­ inlreaga exploatare vagonelcle rebu- timp cu transportul manual al lem­
m oţie. In acest scop, pe baza propu­ nieo-orcpmizolorice menite să ducă lor de calitate din subteran, iar trie­ nului pe verticală, duc lipsă dc va- Se pune întrebarea : de ce realiză­ depun eforturi pentru ca pinâ la
nerilor făcute de muncitori şi a unor la folosirea deplină a capacităţii do rea sterilului vizibil din minereu se tate penlru steril vizibil întrec cifra rile din prima decadă sint mult sub sfirşitul lunii să fie recuperată râmi-!
studii minuţioase s-au preconizat o producţie, au prins viată, că oamenii va Uice cu mai multă atenţie. dc 300. gonele goale pentru că nu se reali­ nivelul celor obţinute în ultima (le­ nerea In urmă. Conducerea exploa«
zează un rulaj corespunzător al va-
seamă de măsuri tehnico-orgonizalo- au primit noi cunoştinţe profesionale, Bilanţul Încheiat după 15 zile de Creşterea cantităţii de steril fn mine­ pădă a lunii precedente deşi frontul tării si conducerile tehnice ale sec­
rice importante, care. In bună parte, a condus deja la crearea unui deca­ activitate arată însă că măsurile pre­ reu şi o dală cu aceasta şi a rebuturilor, goneteîor. Pierderile de timp şi sla­
au prins viaţă. Au fost construite laj Intre uzinarc şi montare la freza conizate nr ..s-au aplicat. In loc cn pe de o parte, şi scăderea conţinutului ba aprovizionare cu materiale produc de lucru, maşinile, utilajele, precum toarelor trebuie să la lnsâ mă6urt
bancuri de probă pentru încercarea de metal din minereu, pc -de altă greutăţi fn desfăşurarea normală a şi componenţa echipelor rămin ace­ pentru ca deficientele semnalate să
universală si freza de danturat, iar dilntia minereului să scadă, canlila- parte, arată că trierea minereului in
Instalaţiilor hidraulice ale maşinilor mulţi d:nlre muncitori cum sini Nico­ tatea dc steril din minereu a cres­ producţiei, strangulări -• momente de leaşi ? lală şi răspunsul : In primele nu se mai repete. încă din primele
unelte înainte de a fi montate. Prin lae Miercureanu, Constantin Ţibulus. cut. Aceasta a făcui ca exploatarea fronturile dc lucru nu se face cu mare aglomeraţie în transport, care zile ale lunii, şefii de brigăzi intră zile ale lunii viloare trebuie sâ II se
punerea lor In funcţiune s-au elim i­ Aurel Vasilica, llic Emili.au si alţii, să nu-şi reilizeze planul producţiei deslula atenţie, că maiştrii nu contro­ fac ca m inerii să primească vagoue- niai tîrziu In mină, iar unii maiştri asigure m inerilor asistenţa tehnică
nat o serie de operaţiuni suplimen­ îşi depăşesc cu regularitate normele de metal. Conducerile sectoarelor, ca­ lează îndeaproape calitatea minereu­ lele spre sfîrsilul schimbului, cind
tare de montare si demontare ce pro­ AXENTE MÂRGINEANU drele tehnice do îndrumare şs control, lui. iar controlorii dn calitate mi-si trierea minereului nu se mai face cu trebuie să rezolve probleme admi­ corespunzătoare, materialele necesare
veneau din montarea lor direot pe Şi-au orientat în ultimele 2iio activi­ fac cu simt de răspundere datoria.- toată alentia. nistrative. Aceasta face ca îndruma­ pentru ca timpul de lucru să fie fo­
maşină, ceea ce a dus l-a o însemnată secretarul organizaţiei dc bază tatea numai spre recuperarea răinîne- De curind în organizaţii!: dc bază Conducerea exploatării a întocmit rea şi controlul sâ fie nesali6făcă- losit din phn, făoindu-se totodată $!
de la uzinaj
creştere a productivităţii muncii la rii in urmă )a producţie. Ca urmare, dc partid dc la E. M. Barza au avut un plan de măsuri care sâ ducă la toare, timpul dc lucru să nu fie ju ­ un control riguros al Îndeplinirii
atelierul de montaj. S-a formal apoi Ing IOAN BOTA începînd din 12 ianuarie, sectoare loc adunări generale lunare. Cu acest îmbunătăţirea calităţii minereului. Ele dicios folosit.
un colectiv de tehnologi şi normalori, inginer şef a) secţiei cum sint 210 Musariu, 90 Mn- prilej a fosl analizată activitatea eco­ Insă nu trebuie să rămînă pe hlrlie, sarcinilor zilnice de plan.
însărcinat cu rezolvarea operativă a maşini-unelte nomică desfăşurată in anul trecut In să fie aplicate în producţie S-ar părea că avem de-a face ou
problemelor complexe si multiple do LI VIU GHEMEŞ sariu, IV Valea Morii, I Bră- fiecare sector si cauzele care au fă­ un motiv obiectiv. In realitate insă, S. POP
fabricaţie si evidentă ce le ridică ac­ economist dişor, I si V Valea M orii şi-au cut ca in primele 15 „ilc ale lunii
tivitatea zilnică de produclie. Deoare­ U. M. Cugir depăs-t planul la minereul ex­ ianuarie planul de metal să nu fie
ce, mai înainte, aveam dese strangu­ tras. Dar, o dată cu creşterea produc­ Îndeplinit. Comuniştii din organiza­
lări din oauză că piesele nu se fabri­ C <0> N C E 8J 71 II II
cau In ordinea necesară montajului,
s-a restructurat sistemul de evidentă. Rezultatele ob{inule în prima jumătate n lunii ia­ scoăfe însă la iveală o serie de lipsuri care au făcut
Moul sistem impune desfăşurarea pro­ ■ I I nuarie m întrecerea socialista, ce se desfăşoară în ca în unele întreprinderi planul să nu fie îndeplinit.
cesului de fabricaţie pe urgenţe şi cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberări, patriei
întăreşte simţul de răspundere al sint frumoase Colectivele dc muncă de la C S. Hu­ Cu multe nerealizărt se prezintă, mai ales E.M. Barza,
m uncitorilor si m aiştrilor fată de. ca­ nedoara, Uzina ,,Victoria" Călan, Exploatările miniere unde nu s-a îndeplinit nici un indice de plan. De
litatea si termenul de execuţie al asemenea, activitatea economică nu se ridică la n i­
produsului finit. De asemenea, la exe­ Uneam, Pctrila, Deva, Certei, Chelar, Fabrica chimică velul cerinţelor nici la exploatările miniere Lonea,
cutarea diferitelor şuruburi necesare din Orăştie şi altele, au obţinut importante succese. Lupeni şi Vulcan şi nici în întreprinderile forestiere.
montajului. lansarea comenzilor se In aceste umlăti economice s-au pregătit temeinic Organizaţiile de partid de aici au datoria să analizeze
făcea pe loturi mici. fn funcţie de condiţiile pentru ca în anul 1964 procesul de pro- neîntîrziat cauzele pentru care planul de producţie
necesităţile imediate ale montajului. | M 1 cuctie să se poată desfăşura în bune condiţii. asîgu- nu se îndeplineşte în mod ritmic şi sâ ia măsuri în
De aici rezultau dese reglări si de­ i nnau-se »n acest fel realizarea ritmica a planului La
♦ i f
reglări ale maşinii, si un randament HIP&lfc . Hunedoara s-a acordat o deosebită atenţie pre­ vederea recuperării minusului. Nu trebuie uitat câ
scăzut la lucru. Acum, pentru o ma­ 1 gătim lucrului in condiţii de iarnă; s-au asigurat ceea ce se pierde azi. cu greu se mai poale recupera
şină s-a lansat comanda de şuruburi rnr 0 stocurile necesare de materii prime şi materiale, s-au mîine.
ne întregul an si la toate piesele si­ 0 1 . 1 pus la punct instalaţiile de dezgheţ s-au executat Mai mult trebuie să facă şi organizaţiile sindicale.
milare In felul acesta, ea lucrează H Multe colective de muncă, brigăzi şi echipe au do
fără întreruperi, iar procesul de pro- m f ! | reparaţii dc bună calitate la agregate Paralel cu acest bîndit anul trecut o bogată experienţă. Este de da­
duolie se desfăşoară continuu. 4DMBR9*: k ■ lucru^ datorită unei susţinute munci politice desfă­ toria organizaţiilor sindicale să Iacă din aceasta un
Pentru folosirea deplină* a noilor FP şurată de organizaţiile de partid, colectivele de si- bun comun De asemenea, trebuie făcut mai m ull
masîni-unelte. de care am amintit >1 ’! f t \ derurgişli şi-au intensificat eforturile pentru folosirea în ce priveşte urmărirea rezultatelor în întrecerea so­
mai 6iis, a lost constituit un coleotiv m cîl mai deplină a agregatelor. Ca urmare, la fiecare cialistă, popularizarea fruntaşilor şi evidenţiaţilor în
de 'eh-'oIoni. însărcinat cu studierea, d£t agiegat de bază s-au ob(inut indici de utilizare su­ întrecere, a metodelor lor de muncă
adaptarea şi repartizarea celor mai ! periori celor din anul trecut.
corespunzătoare piese pentru a se In exploatările miniere, ca urmare a pregătirii din Rezultatele obt.imite în acest început de an do­
lucra pe ele. asa incit să se obţină timp a noi locuri de muncă, s-au putut extrage din vedesc că în liecare întreprindere există suficiente
randamente maxime. Cu oamenii care posibilităţi pentru îndeplinirea exemplară a tuturor
le deservesc s-au organizai instruc- primele zile. ale anului cantităţi sporite de mine­ indicatorilor de plan. Să folosim pe deplin aceste
reuri $i cărbune.
laic Ia locul de muncă Ingineri si posibilităţi, nentru a dezvolta succesele obţinute•
tehnicieni de specialitate le-au expli­ Bilanţul primei jumătăţi de lună din anul în curs pentru a ridica munca la nivelul sarcinilor.
C ^ L m o to jii din Cugir au predat un nou bloc cu 48 apartamente