Page 89 - 1964-01
P. 89
PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-VÂ 1
ÎNALTA PREŢUIRE A CREAŢIEI
ŞTIINŢIFICE, LITERARE SI ARTISTICE
M l a r m
Solemnitatea înminării unor titluri şi ordine
conferite de Consiliul de Stat
Luni. la amiază, a avut loc solem- ciun, preşedintele Comitetului de Stal dă apoi citire Decretelor prin car9
nitaiej lam inării titlurilor şi ordine penlru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, sc conferă „Steaua Republicii Popu
lor conferite de Consiliul dc Stal ministrul invâfămintului, acid. ilie lare Romine", „Ordinul Muncii", titlu
unor reprezentanţi ai viefii noastre Murqulcscu, preşedintele Academici rile de „Om dc ştiinţă emerit", „Ar
şliintilice, literare şi artistice pen R.P. Romine, acad. M ihai Beniuc. pre tist al poporului", „Maestru emerit ut
şedintele U niunii Scriitorilor, cadie ariei" şi „Artist emerit". Savanţi şl
tru realizări deosebite in activitatea cu munci de răspundere de parlid şi
lor creatoare, pentru conltibufia lor dc stal. cărturari dc prestigiu, creatcui şt in
terpreţi binecunoscuţi primesc cu re
la dezvoltarea culturii romineşli. ...In marea sală a Palatului R. P. cunoştinţă înaltele dislinctii, care te
La solemnitate au fost dc fa(â to Romine se află academicieni şi pro sint inm inile de către tovarăşul Gh.
varăşii Gheorqhe Gheorqhiu-Dcj, fesori universitari, oameni de litere, Gheorqhiu-Dej.
artişti plastici, slujiloti ai scenei, ai
Emil Bodnăraş, Leonte Răulu. Ştefan muzicii şi ai dansului. Adresindu-se apoi celor prezenţi,
PE DRUMUL ÎNFĂPTUIRII ANGAJAMENTELOR Voilec, Gr/gore Geamânu, secretatul sint întimpinati cu vii aplauze. Se preşedintele Consiliului de Stat l-a
Conducătorii de parlid şi dc stol
Consiliului dc Stat, Constanta C ră
lelicilat cu căldură.
♦->♦♦♦♦ ►>•♦♦♦♦♦♦ ♦ 4-4-4--M-++ ♦♦ ► * ♦ ♦♦♦ M < f . . . • * ♦ ♦ ♦ * + ♦+-» +
Cuvîntul tovarăşului Gh.
înce put p ro m iţă to r La şcoala brigăzii Dragi tovairăşî, rar al slovei, partioipant activ dc alitia ani la lupta pen
Permiteţi-mi înainte de toate să vă felicit din inimă
Colectivul sectorului V este holărit să obţină în acest an succese pentru înaltele titlu ri şi distincţii ce v-au fost inminate tru binele şi progresul pa.triei noastre. Mă bucur, şi în
calitate de prieten, să i pot ura, cu prilejul înm înării
<i mai frumoase în realizarea sarcinilor de plan. De aceea, încă din
ca semn al preţuirii deosebite de care se bucură in Înaltei distincţii — „Steaua R.P.R." clasa I — să râ-
prima zi a anului, minerii de aici s-au angajat sa sporească randamen In sec(ia I- q locomotive a A - cupe de cile un muncitor care a- patria noastră oreatia literară, artistică şi ştiinţifică, al rnînă veşnic tinăT şi să dăruiască literaturii romîneşti
tele planificate. ob\inînd pe această bază un însemnat spor de pro telierelor R.M.R. Slmeria, munci• vea o calificare mai slobă. Tolh dragostei cu care poporul şî statul înconjoară pe in noi creaţii de valoare.
ducţie. lorii din brigada condusă de co loan îl sprijinea pe Gheorqhe G e telectualii ce-şi pun talentul şi pasiunea în slujba dez Felicit pe doi dintre reprezentanţii de seamă al şcolii
Rezultatele de pînă acum dovedesc că ei se fin de cuvînt. După munistul Sever Sabău lucrează de orgian. Dumitru Irinca pe M ircea voltării patrim oniului artei noastre naţionale, al c u l
cele două decade, cîte au trecut din luna ianuarie, minerii brigăzii zor. Unii controlează şi curăţă bie Ivanovlci, Crişon Valentin pe U s tu rii socialiste. medicale romîneşti, pe eminentul om de ştiinţă, aca
demicianul Mihaî Ciucă — unul dintre cei mai in vîrstă
conduse de Petric Simion au sporit randamentul planificat cu 0,4 tone lele, alţii cnnlecflnneazâ cuzinefi, turoi Alexandru... era in mijlocul Acordarea distincţiilor care consfinţesc meritele dum din cei sărbătoriţi — si pe vicepreşedintele Academiei
Sever
Sat)âu
o parte asamblează pe Insele osii
cărbune pe post. iar cei din brigada condusă de Tecar loan cu 0,7 tone lor diferite piese. Toii muncesc cu muncitorilor, li controla in muncă, neavoastră în îndeplinirea nobilei misiuni ce revine
pe nost Rezu/tate asemănătoare au obţinut $i alte brigăzi slrq şi pasiune. Pe Ielele lor ci le dădea dilerile indicat ii asupra omului de cultură din tara noastră constituie pentru R.P.R., academicianul Ştefan Milcu. a căror activitate
ştiinţifică aduce o importantă contribuţie Ia sporirea
Datorita preocupării pentru sporirea randamentelor planilicate, minerii teşti satisfacţia unui ţapi împlinit felului cum trebuie să lucreze fiecare dintre dv., după cum e şi firesc, un moment săr
sectorului V $i-au îndeplinit sarcinile de plan în cele două decade ale lunii Lucrările executate de ei sint de oentru obţinerea succeselor do bătoresc, un priilej de mare bucurie şi satisfacţie. prestigiului de care se bucură ştiinţa noastră.
Ianuarie în proporţie de 102 la sută calitate hună, Ce înseamnă aceas rite. După terminarea orelor de Bucuria şi satisfacţia dv., dragi tovarăşi, sint şi ale Adresez cele mai calde felicitări artiştilor îndrăgiţi
S. NAGY ta ? In puţine cuvinte înseamnă că muncă, discuta pe îndelete cu de popor, Ştefan Ciubotăraşu, Arta Florescu, Ion V oim ,
corespondent muncitorii îşi respectă anriajamen- ..veteranii" brigăzii, despre efica noastre, ale tuturor. Alexandru Ciucurencu, Dumitru Ghială. Ion IrLmescu,
tul luat in cinstea celei de a X X -a citatea măsurilor aplicate penlru Partidul şî guvernul dau o înaltă apreciere activitâ Fgizio Massim, Ioana Radu, talentaţilor scriitori A urel
Folosind judicios utilajele aniversări a eliberării patriei; a- ridicarea nivelului de cunoştinţe tii rodnice şi laborioase a oamenilor noştri de ştiinţă Raranga, Marcel Breslaşu, Nicolae Delennu, tuturor ce
prolesiona/c a muncitorilor.
cela de a da numai lucrări de ca-
a cărei valoare este recunoscută şl peste hotarele tării
lilaie bună. — Rezultatele de pînă acum sint şi care aduce o mare contribuţie la dezvoltairea econo lor Ia a căror sărbătorire partioipăm aslăzi.
Muncitorii din secţia separaţie de schimbul condus de Ştefan Doboş „Sint oameni de nădejde, ne pu promiţătoare. Elevii de la şcoala miei socialiste şi a culturii. Fiecare dintre dumneavoastră, savanţi, scriitori sau
la preparatia cărbunelui din Petrila de exemplu, productivitatea muncii tem bizui pe ei" — se spune de colectivului fac progrese. îşi dă Ne mîndrim cu to lii de avîntu! pe care-1 cunoaşte artişti, activişti de partid, lucrători în aparatul de stat
ci Dar, pînă să se
seori despre
s-au angajat printre altele să pre a crescut cu 200 kg cărbune pe vorbească astfel a trebuit sd Ireocd deau cu părerea „dascălii" brigă creaţia artistică. T itlu rile de „A rtist al poporului", sau tn organizaţiile obşteşti şi-a adus aportul însufleţit
zii şi aveau dreptate.
Gheorqhe
lungească durata de funcţionare a post peste cifra planificată. timp. La început, in brigada condu Jojon, Petru Pop, Gheorqhe De- „Maestru emerit al artei". „A rtist emerit" şi decoraţiile la măreţele transformări înnoitoare ce au loc in tara
utilajelor existente, să reducă toate La dobîndirea acestui succes un să de comunistul Sever Sabău lu helean şi alţii au reuşit să lucreze conferite încununează bogata activitate oreatoare a unui noastră ,- in munca fiecăruia este o părticică din munca
opririle accidentale. In ultima peri 'aport însemnat l-au adus mecanicii crurile au sbt altfel.. O parte din mai bine. să execute numai piese numeros detaşament de scriitori, compozitori, pictori si nlină de abnegaţie $i eroism n întregului popor pentru
oadă de timp, ei şi-au intensificat muncitori nu slăpineau destul de de bună calitate.. soulplori, actori, solişti vocali şi instrum entişti — lă- desăvîrsirea construcţiei socialiste
eforturile pentru întreţinerea mau Ionică Petru, Pâducel Rusu, Denes bine meseria. Apoi. aproape jumă Intr-una din zile, comunistul Se nritori de opere ce întruchipează artistic imaginea vre
bună a utilajelor, penlru îmbuna-' Alexandru si alţii, care au acordat tate dintre ei erau tineri, care abia ver Sabău s-a înapoiat de la pro murilor po care le trăim, răspindilori ai comorilor ne.se- Fie ca această zi memorabilă să constituie un imbold
tăţîrea calităţii reparaţiilor. Ca ur o mare atenţie bunei funcţionări a părăsiseră băncile şcolii profesio ba unei locomotive, supărat Mun rale ale arici. de a obţine noi realizări de valoare, atît pentru dum
mare, indicele de folosire a utila utilajelor. nale. E drept, aveau destule runos- citorii din briqadâ au înţeles des As dori să adresez în aceste clipe cele mal căldu neavoastră oit şl penlru to ii cel In m ijlocul cărora
jelor a crescut, sporindu-se prin C. BADUŢA tinfe teoretice, dar in practică, pre cc-/ vorba. Cu lo lii şi-au piro roase felicitări maestrului Victor Eftimiu, neobosit fău activaţi I
aceasta productivitatea muncii. In corespondent şchiopătau. De multe ori s-a întim- nit ochii în pămint.
plat cn „m ezinii" brigăzii sd sirin — S-a încălzit vreun cuzinet ?
gă prea tare penele cuzineţilor, lu — ruose tăcerea unul.
Măsuri bine chibzuite cru Inadmisibil. Uneori, cuzinedl — Do. S-a topit cuzlnetul Iui neobservată împlinirea anilor, fără 1
Popu
Ordinul „Steaua Republicii
nu erau bine ,potriviţi pe fusul o- Alexandru. Să vă explic despre ce-l lare Romine" clasa ! a lost confe al revistei „Neue Lileratur* t pfefo- ne arăta că s-a consemnat de-a lun
ru/ui Albert N ig y, tovarăşilor Mlhail
Pentru continua oreş- prevăzut să se constru introducerea in secţia slei. Rezultatul ? Cuzineţii se încăl vorba. Si Sever Sabdu le-n demon rit: acad. Mihai Ciucă — pentru me Hnşeganu, reprezentantul permanent gul timpului pentru flecare dinlre noi
tere a productivităţii iască un uscător tunel. argăsitorie a haşpelor zeau. ba uneori se şi topeau. Tre strai practic cauza topirii cuzlne- rite deosebite în activitatea didactică- ol R.P. Romine la O.N.U., Ilie Bădica, ce-am făcut cu mintea şi inima noas
muncii, conducerea teh- Capacitatea noului tu basculante. Ca li r mu re buiau confecţionaţi a'lH pier-/.in lului. ştiinţifică si participarea activă la ac director general adjunct al Direc tră pentru patria sl poporul nostru.
timp productiv
d use materiale,
nico-administralivă a nel va fi de trei ori mai a folosirii lor s-a ele. Realizările briaăz.li nu erau — Vedeţi, cuzinelul cu pricina ţiunile întreprinse pentru sănătatea ţiei generale a recrutării şt repartiză Alături de oamenii de ştlinlă din
mare decit aceea exis scurtat timpul de scoa n-a fost aşezat pe o pătrime din publică, cu prilejul împlinirii o 80 dc rii forţelor de muncă, Anton Stoiano- tara noastră am adus o contribuţie
fabricii „V idra" d:.n deci pe măsura posibilităţilor. suprafaţa fusului. Apoi, pana aces
tentă în momentul de tere a pieilor din cuvc ani de la naştere-, acid Victor Elti- vici, preşedintele Comitetului Uniunii modestă la îndeplinirea răspunderilor
— Oamenii au voinţă, sini har
Orăştie, îndrumată în fală. Pe lingă aceasta, In cursul acestui an, nici, s-a adresat intr-una din zile tuia, a losl prea strinsâ. Nu s-a miu — pentru merite deosebite si ac sindicalelor din întreprinderile şi în* ce le avem în dezvoltarea şliinfei şl
deaproape de organi intrarea in funcţiune a Sever Sabău muncitorilor care cu lucrat cu destulă atenţie, cuzinelul tivitate îndelungată în domeniul cre sfilufiile agricole. Vosde Mthu(, acti- cullurfi. N-am fi putut niciodată trece
pe lingă maşinile exis nu a fost potrivit în prealabil pe Ius. aţiei literare, cu prilelul îm plinirii a Dragul de In vechi la nou fără ajuto
zaţia de partid, a pre noului tunel, va duce noşteau bine tainele meseriei. E Si aşn, Sever Sabău le-n expli v>st al Comitetului regional Braşov
tenle fabrica „V id ra ” necesar să-l sprijinim Insă mai 75 de oni dc la naştere ; acad. Şlchin ol P.M.R., precum şi corului Fabricii rul partidului care ne-a condus şl a-
văzut tn planul MT.O. Ia îmbunătăţirea sim ţi cat toate cauzele. Pentru a Milcu — pentru contribuţie deosebită julat fn această profundă restructu
din Orăştie va fi dotată mult, să le arătăm cum trebuie să de nie/e şi încălţăminte din Agnita,
obieotive deosebit de toare a calităţii produ lucreze. vedea ce au înţeles muncitorii tn domeniul ştiinţei medicale, cu pri regiunea Braşov — cu prilejul îm pli rare de concepţie si acţiune. Vom
cu două electrocare din explicaţia dată. le-a pus lejul împlinirii a 60 de ani de la continua să mergem pe acest drum
Importante. Astfel, pen selor. la scurtarea du Tuliqă1 Ionel. Irinca Dumitru, întrebări, iar o parte au fost nu nirii a 100 de am dc activitate.
ce vor Îmbunătăţi tran naştere. penlru dezvoltarea şl inl/orirea ştiin
tru mărirea oapaoitătii ra lei de uşoare. Crişan Valentin şi alţii au împăr miţi să repete demonstraţia prac Au fosl laminate titlurile de „Ar ţei în patria noastră, pentru desâvîr-
sportul intre secţii. tăşit părerile şefului de brigadă. Titlul de „Om de ştiinţă emerit o> tist al Ponorului din RP. Rominâ",
de uscare a produselor O măsură Importantă tică. Intruclt metoda s-a dovedii R P Romine“ o fost conferit acad. şirea construcţiei socialismului şl pen
P. ARGINT Flecare din ei a început să se o- eficace. în zilele care au urmat a Maestru Emerit al Artei din R. P tru prestiqiul internaţional al ştiinţei
In cadrul fabricii, s-a oare a prins viată este corespondent lost mai des folosită. Fie Sever Aurel Moga. rectorul Institutului me Romînd* şi „Artist Emerit al R P• romîneşti.
Sabău, lie un alt muncilor cu ex dico-farmaceutic din C lu j — pentru Romine" unor oameni de artă, pen Aceasta este o zl dc mare însem
activitate îndelungată, contribuţie ta
perienţă in muncă. Ic explica ce tru merite deosebite In activitatea nătate în viata noastră — a spus ar
lor care aveau o calificare mai sla dezvoltarea ştiinţei .şi merite dense deslăsurată in domeniul teatrului, tistul poporului $lelan Ciubotăraşu.
bă. cauzele deficientelor, cum tre bite în dezvoltarea învâtăminlului muzicii şi artelor plastice. (Numele Dumneavoastră, tovarăşe Gheorghiu-
superior.
buie sd lucreze pentru evitarea celor distinşi au fost publicate In Dej, ne-ofi tăcut cinstea de a ne nu
lor. Pentru activitate tndelunoală şl ziarele din ziua de 23 ianuarie a.c.). mi „ajutoare preţioase ale partidu
...Zilele au trecut Muncitorii au merite deosebite In invâtămîntul su In numele celor distinşi cu titluri lui" în nobila muncă de ridicare a
acumulat tot mai multe cunoştinţe perior. în creaţia literară, teilmtă si si ordine au luai cuvîntul acad. M i nivelului cullutal al poporului. C u l-
teoretice şi practice Deliciente/e muzicală, in domeniul artelor plas hai Ciucă, acad Ştefan Milcu, artis tivlnd marile tradiţii proqrcsisle ale
care înainte se iveau deseori au tice, pe târim obstcsc a lost conferit tul poporului Stelan Ciubotăraşu şi culturii şi artei noastre, nc-a(i încre
fost înlăturate Aceasta i-a ajutat Ordinul Mine»/, ctosa l t prnl unîv nrol. univ. Constantin Dinculescu. dinţat totodată înalta misiune de slu
pe muncitorii brigăzii să obţină Constantin Dinculescu. recfnml In In cursul unei v icii de muncă, în jitori ai poporului, creatori de bunuri
numai rezultate bune in muncă, sd stitutului politehnic din Bucureşti: chinată Invătămlntulul medical, cer materiale şi spirituale intr-o lume
execute numai lucrări de bună cali prof. univ. dr. Le on Danieli o de la cetării şliintilice şi ocrotirii sănătăţii nouă. liberă şi fericită. Noi am pri
tate. Membrii briqăzii trăiesc satis Institutul medico-larmaccuttc din publice, mi s-au încredinţai şi misiu mii de la popor loatc sursele talen
facţia muncii îm plinite: realizarea C lu j: compozitorului prol Mar(irw ni de studii şi activitate anti-epide- tului său, forfa şi vitalitatea sa şi
ritmică a sarcinilor de phn, înlâp- Negrea seriitoriior Maree/ Breslaşu. mico In numeroase ţări. In care pro sintem datori sd-; întoarcem lui aces
lulrea zi de zi a angajamentelor Aurel Baranga şi Nicolae Delennu ■. blemele de sănătate prezentau o deo te dăruiri şi mai îmbogăţite. Ne mi.n-
luale în întrecere. nicloruluj Jmre Nagv ; arhitectului sebită gravitate — o spus fn cuvîntul drim pe bună dreptate astăzi de im-
L DEMETER Ladislau Adler, vicepreşedinte nl Co *âu acad M. Ciucă. M-am străduit nreslonanta dezvoltare a artei şi cul
mitetului de Stat pentru Construcţii. ca din elorlul comun şi solidar îm-
turii romîneşti care impune din ce ici
Arhitectură şi Sistonulizarc. Cu oca poitiva bolii $i sulerinlei omului. în ce mai mult prestigiul tării noastre.
zia îm plinirii virstei de 50 dc an». treprins pe plan mondial, să nu lip
aceeaşi distincţie a fost conferinţă Aceste rezultate sir.t rodul realităţi
Curs de calificare tovarăşilor Vader Roman, directorul sească tara cdrefo ti anarlin şi In lor noi statornicite In (ara noastră,
fată de ce vom urma întotdeauna cu
Editurii politice, Si Pavel Crisfescu, care condiţiile de sănătate erau. la convingere, cu dragoste şi entuziasm,
începutul veacului nostru tot atît de
şi de ridicare director general In Ministerul Indus precare ca ale multora din (orile co cuvîntul partidului.
triei Petrolului si Chim iei, pentru ac loniale pe care le vizitasem. Considerăm cea mal înaltă datorie
tivitate îndelungată în mişcarea mun
a calificării muncitorilor citorească şi merite in opera de con Dar străduinţele mele în acest sens n noastră aceea de a depune Inf ta
C.S. Hunedoara: Banda de turnare a fonici. struire a socialismului iar Ordinul nu aveau să-si găsească împlinirea lentul, toată energia, toată pasiunea
IjN FOTOGRAFII!: Se verifică instalaţia benzii Înainte rle începerea turnării. In întreprinderile regiunii noastre ..Steaua Republicii Populare ■ Romine" rivnitâ decit in aceşti ultimi 20 de pentru o artă care sd slujească omu
lui nou din tara noastră, operei mi
cloşa a 11- 2. iov. Stelan Matei prim- ani al viefii mele, oni cind. prin efor
exislă o continuă preocupare pen turile şi sprijinul neprecupeţit acor nunate ne cnre poporul nostru o în
secretar al Comitetului regional Ar
făptuieşte
tru creşterea unor noi cadre de geş al P.M.R.. penlru merite deosebite dat de regimul nostru pentru rezol- partidului astăzi sub conducerea
Rezultatele unei activităţi susţinuţi muncitori. In cursul anului trecut nu în opera de construire a socialismu publică, s-au ini(int, organizat şi des — a spus, printre altele, prol univ.
varea problemelor majore dc sănătate
Ca inginer şi proteşor univer.sitrtr
lui.
fost organizate în acest scop. 617
făşurat aci iun} sistematice de comba
cursuri de calificare $i dc ridicare Ordinul Muncii clasa a ll-a i lost tere si lichidare a unor boli, unele C. Dinculescu — in m ijlocul munci
Rezultate bune în activitatea sindi muncitorilor. Iacă din primele zilv rlical de seclie Esle adevărat că s-au conferit: prof. univ dr. Emit Hurmn- clvar pină la eradicarea lor. torilor In producţie şi al studenţi
cală nu se po* obţine lără a se des ale anului trecut a fost Îmbrăţişată luat unele măsuri îehnico-orqanizato- a calificării, care au fost frecven Să-mi lie îngăduit, cu această oca lor, m-am străduit sd aduc contribuţia
făşura o muncă intensă, perseveren de către fiecare echipă şi brigadă va tate de peste 35.000 de muncitori. zache flaşih Ptot. univ. dr Eugen zie. să mulţumesc partidului si guver mea modestă ta marele elort al co
tă, bine organizată. Acest lucru a fost loroasa iniţiativă a m inerilor din Te rice, care au condus la Îmbunătă Papalii (laşi), piof. univ. di. Constan nului pentru încrederea ce mi s-a n- lectivităţii din patria noastră pentru
«cos In mod deosebii in evidentă la liuc „N ici 11n vagonet de minereu re ţirea conţinutului minereului extras. GH. CALOIANU tin Vellndn (C lu il; scriitor dor lom cnrdnl din anul IQ46 la conducerea xi realizarea de unifăfi indus/ria/e şl
sectorul „1 Mai" Dealul Fetii de |n bulat". Echipe ca cele conduse de An Problema calităţii minereului nu de- corespondent Bartalis, F.meric Stollel, redactor şcl îndrumaica luptei aniimalnt ice şt (Hu ncnltu formarea de noi cadre de In-
E M. Barza cu ocazia adunării gene ghel Resiqa Mîhai Tucra, Nicolae Va .enise însă o preocupare a Întregului 1055 l-a programul de eradicare a ma nincrl. constructori ai socialism ului.
olectiv. Intr-o şedinţă a comitetului
rale pentru darea de seamă şi alegeri sin, Mîhai Bicea si altele, puuind in lariei din tara noastră. Vă rog să-mi Sub îndrumarea luminoasă a parti
sii :<ale centrul preocupării lor imbunalăt le secţie, la care a fost invitat şi şo- ingărfuin să subliniez totodată e(of- dului. fn cei 20 de am dc la elibe
ul de sector s a stabilit ca îp unele
de sub jut/nl
rarea patriei noastre
Darea de seamă prezentată precum rea calităţii minereului, In toi cursu' onsfăluiri de producţie să se dezba O duminicâ Ia Jina si Poiana lul plin de elan patriotic al tuturor fascist, au lost puse tn adevărata lor
Si numeroşi participa,nli la discuţii nu inului trocul n-au produs nici un ă numai problema ra lită lii De ase colaboratorilor din instituie şi dc pe valoare lorlele productive ale tării,
scos in evidentă faptul că comitetul vagonet cu minereu rebutal.D co deo menea. s-a hotArit să se iniţieze teren, cate au contribuit prin munco s-a deschis cîmp larq de activitate lu
sindical de secţie s-a preocupat cu sebită eficientă s-a dovedii a fi ş ■ Ohi'mhuii rle experienţă între brigăzi Formaţiile artistice din comun el o tele „Jicneşti" pe care cu lotii le lor la realizarea acestei opere ce re crătorilor din domeniile ştimtei, teh
prezintă un succes remarcabil nu nu-
multă atenţie de a imprima pină jos. iniţiativa „Fiecare echipă şi brigăzi h revire. în 1 iIniri între şefi rie echipe Poiana si Jina au devenit cunoscute admirăm ori de cîte ori le auzim nicii, Invâlăm înlului. economiei din-
!n cadrul grupelor sindmalp. vin ca cu planul depăşii". Ea a trezit în rin ■ii o bogată experienţă şi mineri mai nu numai in regiune, cî şi în restul LA POIANA. Si aici programul de reai ne Plan naţional, dar si ne plan du-se posibiliiQic de dezvoltare impe
raeter organizai arii vilă Iii. clc a aju dnl lucrătorilor un mai m ire interes tineri, cu prilejul cărora să se expu lării In cadrul concursurilor organi duminică a fosl completai cu o con »nternalionnl. tuoasă tuturor encrqiilor nestăvilite
In acelaşi timp consider că prin mo
ta pe fiecare organizator rle grupă să zale, în fazele comunale, raionale, re terinlă intitulată ..Regiunea Hunedoa ale poporului muncilor şt realizării
adopte un stil de munca corespunză- nă metodele si procedeele noi folo nionalc sau la centru, ele s*au afi.r ra — un vast şantier al construcţiei desta mea activitate depusă In do măreţelor construcţii socialiste care
lor. Si. In mare măsură, a reuşit. site in muncă. S-an luat măsuri r<i mat de fiecare dată. dovedind o buni» socialiste", expusă de tov. Dumitru meniul sănătăţii nuhlicc naţionale şi slim esc admiraţia tuluror.
contribuit la cu-
internaţionale cm
Aceasta a făcut ca. in general, mun Adunări dc dări d e sea m ă m agitaţia vizuală să lie axată pe ;i- pregăti,re artistică interpretativă. Raliu, directorul şcolii de li ani. Pre- ponderea şi stringerea legăturilor de In această fmprejurate deosebii dc
ca organizatorică să se îmbunătăţea eastă Iernă De asemenea la indi Si inafara concursurilor. în zilele ^entînd-o in cadrul celorlalte regiuni
scă. contribuind la sprijinirea conore- şi a le g e r i sin d ica le de lucru sau in sărbători, artiştii ale tării, conferenţiarul s-a opul mai bună înţelegere şi prietenie înde importantă pentru noi (inem sd vă
asigurăm, tovarăşe preşedinte, şi prin
lă a muncitorilor în procesul dc pro caţia organizaţiei dc partid, comite amatori din aceste comune desfăşou pe larg la oraşele regiunii n'>uslre tari, slujind prin aceasta eforturile dumneavoastră asiqucâm Întregul po
noastre în lupta
continue ale luni
ducţie. la educarea lor. la imbună- tul sindical de secţie a mobilizai în ră o activitate culturală m ullilate la construcţiile si schimbările pro oe^lm pace. nor muncilor, că vom continua să
tălirea condiţiilor lor de muncă şi dc tregul personal tehnico-i.nqinercsc pen rală Caracleristic în programele lo: funde ce s-au petrecut în viata si
vială. pentru utilizarea ralionalâ n limpu tru a-si aduce o mai mare contribuţie la munca nouă în anii democraţiei popii Tinînd scama dc profundele tran depunem toate forţele noastre, că
Iui de lucru, cit şi pentru o mai bună este viala nouă ne care o cînlă cu sformări şi de măreţele realizări ale vom lucra cu toi devotamentul şi cu
Sub conducerea organizaţiei de organizare a procesului de productiv desfăşurarea procesului de producţie. multă pasiune şi draqosie O scurtă lare. .DiiDă conferinţă o urmai cnnos nestăvilit entuziasm la desăvîrşirea
partid.' comitetul sindical clc secţie, relatare despre activitatea desfăşura rutul cor, formal din dntăreţii lo patriei. în leale domeniile, la care construirii socialism ului şi la con
împreună ou conducerea tehnico-nd- A existat, de asemenea, o preocupare Ca urmare, asistenta tehnică la locurile lă duminică. 26 ianuarie a.c., este caii. dirijat de Iov. Gheorqhe Bog mi-a lost dat să asist in aceşti din struirea comunismului in patria noas
minîstrativă a sectorului ,. 1 Mai" colectivă pentru elaborarea măsuri de muncă s-a făcut toi mai mult sim edificatoare în ce priveşte munca dan, care a interpretat bucăţi muzi urmă nn>. vă rog să-mi por milet i ™ tră.
Dealul Felii, an reuşit să antreneze lor practice pentru aplicarea şi gene ţită. Maiştri de revire s-nu preocupat iîenarilor si a vecinilor lor din Poiana cale închinate partidului si patriei repet ceea ce spuneam ia sărbători
Preşedintele Consiliului de Slot, to
mai activ colectivul de muneilori. teh îndeosebi do sprijinirea echipelor râ oe lărinr cultural. noastre vieţii şi activităţii cre-Houre rea de la Academic că fiecare trebuie varăşul Gheorqhe Gheorghiu-Dej, şî
nicieni şi ingineri In lupta pentru ralizarea celor mat importante me mase în urmă. A fost intensificat con- LA JIN A In cadrul programului a poporului precum si unele mclo să se considctc astăzi mindru că a-
sporirea producţiei rle .minereu şi pen tode Un exemplu concludent in a dii specifice locului no'line Tării Romincşli. ceilalţi conducători de partid şi de
'.rolul asupra respectării întocmai a organizat, deosebit de instructivă si Lulnd cuvintul. acad S>. Milcu a stat s-au întreţinui cordial cu cel
tru îmbunătăţirea continuă a calitalii ceastă privinţă îl .constituie şi felul educativă s-a dovedit călătoria ne La un nivel înalt de interpretare
lui In lupta pentru creşterea produc cum s-a preocupat comitetul sindical tehnologiei de extracţie. Toate aces hartă, cu tema „Oraşe noi pe harta s-a prezentat şi brigada artistică de spus printre al'.cle : Conducerea dc prezenţi la 1 solemnitate. (Agerpres)
partid si dc sloi n-au lăsat să treacă
tivită ţii muncii şi reducerea preţului de 6eotie de mobilizarea întregii or tea, au condus la uneie rezultate bune. patriei", făcută dc tovarăşul profesor agitolie, precum şi soliştii vocali Ei
de cost. In anul 1963, colectivul de qanizalii sindicale In vederea imbu Metoda puşcării selective a fost ex Li viu Popescu. Folosîndu-se de un au înfăţişai munca si viata de azi a
oamenilor muncii, elanul, priceperea
muncă a.! sectorului a extras cu 9,ti nălătirli calităţii minereului. Iată cum tinsă şi aplicată în toate fronturile bogat material in tuitiv — planşe, fo $i abneqatia de care coi ce muncesc Peste 73.000 ore munca patriotică
la sută mai mult minereu decit ero s-a procedat. ou filoane subţiri, vetrele din abata tografii ctc. — autorul a reliefat prin Iau dovadă zi .de zi.
cipalele construcţii industriale şi so
planificat, iar prinlr-o selecţionare Pe la Începutul anului 1963, In con je au lost mai bine podite, iar trie ci al-cui tu rale din oraşele patriei Activitatea bogată desfăşurată în
rele două localităţi s? datoreste dra
Comitetul
In anul
care a trecui.
mai minuţioasă a sterilului vizibil sfâtuirile de producţie s-a ridicat pro rea minereului a început să se facă noastre. gostei $i interesului pe care-1 de executiv al Sfatului popular orăşe rea celor 4.812 m l. de străzi, numă-
'ui
participanţilor a fest
de peste
şi-a depăşit planul la metal cu 23 la blema că se face marc risipă rle mi *u mai multă răspundere. Viu aplaudat a fost apoi programul pun nu numai cei ce interpretează, rhr
prezentat de tinerii fluieraşi, pionieri nesc Călan a iniliat mai multe acţiuni 13.000. Ei au efectuat aproape 52000
sută. Rezultate bune s-au obţinut în nereu prin neamenaiarea corespunză Activitatea comitetului sindical de ai şcolii din Iooalitale oare, se pre şî cei ce audiază programele se du de muncă patriotică pentru înfrum u orc.
anul trecui si la alli indicatori de loare a velrelor. că puşcarea selec secţie de la seotorul „1 Mai" Dealul gătesc pentru a ocupa locuri fruntaşe toreşle preocupării directorilor cămi seţarea oraşului, mobilizind la acestea Tot prin munca pat/iotică a cetăţe
plan. ti vă nu se aplică in toate fronturile cetii nu s-a rezumat Insă numai in în cadrul activităţilor artistice din nelor culturale respective d irijo rilo r un mara număr de cetăţeni. Numai la ni.or, la Călan s-au întreţinut zonele
şi celorlalţi instructori voluntari pen
La dobîndirea acestor suocese. co- de lucru care permit aceasta. tai domeniul producţiei. O imporlaolă raion, regiune sau tară. tru mobilizarea sătenilor la diverse plantarea celor 500 bucăţi arbori de verzi şi s-au plantat 4.000 de flori.
leotlvul sectorului a simţit sprijinul trierea minereului se face uneori de leosebită s-a acordat .si întăririi dis Cileva bucăţi de muzică populară activităţi, preqătlrii temeinice a for corativi au participat 496 rle cetătem In total, cetăţenii din acest oraş au
efeotiv al comitetului sindical de sec mintuîală de către lucrătorii necaii ciplinei. Fală dc abaterile de ia dis- si locală a,u fost interpretate de so maţiilor cult ural - artistice, precum si executînd pestp 1.200 ore muncă pa prestat peste 73.000 ore de muncă
liştii vocali si instrumentişti, după sprijinului dat de către organele lo
tie. oare sub conducerea permanentă licaţi. Ace:*! lucru era cunoscut atît S. OPRESCU care au urmat seniorii, rea. 40 de cale de partid şi de stat acestei ac triotică. La nivelarea terenului şi ame patriotică. Valoarea lucrărilor execu-
a orqanizatiei de partid, a reuşi' să de conducerea tebuiro-administratlvâ fluieraşi care formează echipa ce in* tivităti. najarea de noi zene verzi pe o su tale in acest timp se ridică la 'aproa
extindă iniţiativele valoroase ale a sectorului oii şi de comitelui sia- (Continuări îw ţrog. Ş-al I teipretează la un înalt nivel cunoscu S. IOAN prafaţă de 4 ha precum şi la repara pe 200.000 Iei.