Page 9 - 1964-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N U I-V Ă 1

ANUL XVI nr. 2806 DUMINICA 5 IANUARIE 1964 4 pagini 20 bani

A dunările săteşti şi generale ale cooperativelor Conştiinciozitate
Intr-o serie de focalitâ[i din
în îndeplinirea regiunea noastră au (ost date
de consum şi ale cooperativelor de credit in u ltim ul tim p in folosinţă noi
datoriei complexe de deservire ale co­
operaţiei meşteşugăreşti.
Usî însemna# evenim ent IN FOTOGRAFIE : Com ple­
xul cooperative/ „//uT din
Trenul 2.897 obla oprise fn
£n activitatea cooperaţiei staţia Petroşani şi lăcătuşii de oraşul Petroşani.
revizie porniră de a lungul lui
de consum In control. Ochii lor ageri ur­
răspundere toate
măreau cu
părţile componente ale vagoa­ Noi cîcl uri
In perioada care r*" munte, rezulta­ nelor. Din timp In timp, la in­ Importante rezerve de îmbunătăţire
a irccut de ia GASPAR FRANCISC tele obţinute, felul tervale aproape egale se au­ de emisiuni
Congresul al JV-lca preşedintele U.R.C.C, Hunedoara cuin s-au achitat zeau loviturile ciocanelor cc
al cooperaţiei dc — membrii coopera­ atingem; bandujul rotitor. Prin • a calităţii m inereului la posturile de radio
consuni, prin munca însufleţită a ma­ tori dc angajamentele luate în adu­ natura sa. munca lăcătuşului
selor de membri, a organelor alese nările anterioare. de revizie presupune o per­
şl a celorlalţi lucrători, marea majo­ Se cerc tolodată, să fie analizate fectă cunoaştere a meseriei şi partid, conducerea exploatării a luat Posturile noastre de radio inaugu­
ritate a cooperativelor dc consum şl deficientele cc se mai manifestă în mai ales un ascuţit simt al măsuri ca in abataje să se exploateze rează In săptămina care urmează o
a cooperativelor dc credit din regiu­ aprovizionarea populaţiei cu mărfuri­ auzului. Se poate vorbi chiar îndeplinirea unui obiectiv princ ipal al planului Exploatării miniere sene de noi cicluri de emisiuai. In
nea Hunedoara au obţinut realizări le solicitate, modul cum au fost ser­ de o specializare u urechii barza, producţia de metal, este condiţională in mod deosebii dc res- coame de 2 m şi, pe cit posibil, do forme variate se vor Înfăţişa ascul-
însemnate in indcplinirea sarcinilor v ili cumpărătorii, contribuţia mem­ pentru a putea distinge in ori­ peclarca indicelui de calilale planii icat. Acest indice n-a fost realizat 4 m, metodă care duce la scăderea tăitorilor aspectele cele mai semnifi­
eoono'mico-finunnare cc le-au reve­ ce condiţii sunetul produs de în cursul anului 1963, dacit in trim estrul I şi în luno octombrie. Ne- numărului de vetre ş deci, la redu­ cative ale istoriei literaturii ţării
brilor la întărirea economică şi fi­
ni! Astfel, iu anul 1963 valoarea măi- nanciară a cooperativelor. un banda/ sănătos la(ă dc al­ lealizarca indicelui dc calilale planificat In celelalte luni a lăcul ca cerea pierderilor de meial in vatra noastre In ciclurile ,,Momente din
iun lo r vîndute populaţiei prin unită­ tul dclect. E M. Dar/.a să nu-şi îndeplinească sa rcinilc planificate la pioducţia de istoria literaturii romîne". „Profiluri
ţile de desiacere întrece tu peste 60 Un bun prilej de mobilizare a mem­ ...Pină la terminarea între­ metal. abatajului. Tot în acest scop s-a dis­ de scriitori contemporani din ţara
milioane lei realizările anului precc- brilor cooperatori la acţiunile iniţiate gii garnituri au moi rămas dc pus probarea decadală a vctrclor pen­ noastră" si „Anul XX".
dcrl. Rezultate bune au fost obţinute in vederea înlim pinării adunărilor pe verificat doar cileva vagoane. Analiza cauzelor care au dus la nerealizarea indicelui de calitate a tru a sc descoperi eventualele pier­ In scopul cunoaşterii mai temei­
şi la achiziţionarea produselor agro- sate cu rezultate eco ornice şi finan­ Cind deodată, la lovirea unui constituit obiectul unei discuţii la care am invitat pe tov. M i/ilon Bo­ deri de minereu. nice a literaturii universale s-a in i­
aiimentore, al căror volum a crescut ciare cit mai bune, sînt consfătuirile bandaj, sunetul părea o li lid — sccrcla/ul comitetului de pa rtid de la E.M. Barza, inq. Aurel ţiat ciclul „Antologie poetică", In
cu 22 la sută faţă dc anul 1902. caro preced adunările săteşli. Pentru Lăpuşcă — şelul cxploulării, Dorin Buliya — preşedintele comitetului In exploatarea noastră se vorbeşte
asigurarea cuprinderii în consfătuiri ,,fals". Lăcătuşul Unfaru Milan care se vor prezenta cele mai va­
O largă dezvoltare a cunoscut şi a tuturor membrilor cooperatori, or­ tresări brusc. Se opri şi ince- sindicatului, inginerii şeii de secţii dc la Musariu, Brădişor şi Valea mult despre puşcaren selectivă şi des­ loroase creaţii ale poeţilor reprezen­
reţeaua secţiilor pentru prestări de ganele de conducere şi control ale pu să cerceteze cu atenţie roa­ Morii, precum şi mineri şeii dc echipe evidenţiaţi in Întrecerea socia­ pre trierea minereului în frontul de tativi ai veacului nostru. Iu acelaşi
servicii către populaţia din mediul Uniunilor raionale şi condcccritc coo­ ta cu pricina. listă. lată cileva din problemele discutate: lucru, dar se lacc puţin. Puşcarea se­ scop emisiunea „Capodopere ale li­
rural, unde au fost înfiinţate croi­ perativelor, au datoria să sprijine con­ — fn mod precis roata asta lectivă nu se aplică însă în toate aba­ teraturii universale" sc va prezenta
torii, clsuiării. De asemenea, s-a
siliile săteşli în organizarea dc cons­ are un dclect ascuns. E im­ ascultătorilor îutr-o nouă formă ra­
dezvoltat mult baza tehnică ma- fătuiri pe grupe de casc sau brigăzi posibil să mă înşele auzul. tajele unde condiţiile dc zăeămlnt o diofonică. Pe lingă prezentări, emi­
tcriolă a reţelei desfacerii cu amănun­ ale gospodăriilor colective. In consfă­ Cu această convingere, lă­ Inq. AUREL LAPUŞCA - şeful ex­ mat însă maiştrii mineri n-au mai cer, iar acolo unde se aplică, nu sînt siunile vor cuprinde f-rag'mente din
tul, prin înfiinţarea a 44 noi unilăţi, tuiri. membrii cooperatori au datoria cătuşul Untam Milan I nceou ploatării; — Realizarea sarcinilor 'a acordat atenţia cuvenită probării ză­ respectate indicaţiile tehnice. Aceasta operele respective, discuţii cu tra­
din care 38 de alimentaţie publică. Da­ să stabilească măsuri concrete pen­ verificare-:/ rotii. Mai In tii în­ producţia de metal a exploatării cământului. Conducerile secţiilor şi pentru că conducerile secţiilor şi sec­ ducători. interpretări' dramatice el.:.
rea in folosinţă a 7 magazine noi. tru sporirea contribuţiei lor la va­ lătură resturile de ulei şi mur­ noastre este strîns legală de calitate. sectoarelor, precum si conducerea Programele acestor emisiuni vor
erm sint cele universale cu bufei din lorificarea prin cooperative a unor dărie ce împiedicau descope­ Cr. în 196.3 la capitolul calitate am toarelor au neglijat extinderea me­ fi alcătuite cu sprijinul unor cunos­
Brănişra, Răhău, Oarda de jos şi al­ cantităţi sporite dc produse agro-ali- rirea defectului. Apoi trecu la avui lipsuri rare au condus la ncrc.-t- exploatării, au permis acest lucru, todei de puşcare scleclivâ, Iar con­ cuţi scriitori, critici şi cercetători li­
tele, precum şi construirea multor menlare şi cu privire la achitarea lizarea planului de metal. fără să tragă la răspundere cadrele ducerea exploatării n-a luat măsurile terari.
magazine mixte prin contribuţia ma­ părţilor sociale ele. o nouă examinare a rol ii. Şi Este cunoscut faptul că zăcăminielo tehnice pentru ncîndeplînirea sarci­ corespunzătoare pentru ta puşcarea
terială şi voluntară a membrilor coo­ Multă atenţie trebuie sâ se acorde iată că defectul ascuns a ie­ metalifere din exploatarea noastră nilor. Lipsa dc control a dus la creş­ Răspunzlnd cerinţelor ascultători­
peratori, au imbunălătit mult condi­ şit la iveală. In obada rotii au prezintă muMe neregularităţi, că ii- sc!cclivă sâ devină o mc'odă gene­ lor. o serie de emisiuni mult apre­
de asemenea. întocmirii dărilor de fost descoperite mal multe terea procentului dc steril peste pro- ciate vor fi retransmise. Vor li tran­
ţiile de deservire a populaţiei şi au ioanelc sint în general subţiri. Aceas­ rală de muncă. Lipsa de preocupare
scamă ce se vor prezenta în adunările crăpături. smise In reluare, Inceplnd din a-
asigurat o mal bună păstrare a măr­ generale. Este indicat ca prin acestea ta impune ca pe lingă substanţa a condueerilo tehnice «-a răsfrint şl
furilor. Vestea a făcut nr.ohjl statici. utilă (minereu n r.) să se excaveze şi ceastă săptăinînă emisiunile „Revis­
sâ se iacă recomandarea oiembrilor Sn aclivitalea maiştrilor care sc pierd ta economică radio", „Almanahul
Îmbunătăţirea activităţii economice cooperatori să cultive pe loturile per­ In cileva minute întreaga tură un volum destul de mare de ster i La masa rotunda
a cooperativelor, a stilului şi meto­ sonale cit mat multe lenumc timpurii a aliat despre defectul ascuns care se amestecă cu minereul. In fn treburi mărunte şi nu Ic mai ră- ştiinţific", precum şi emisiunile pen­
tru copii „Vreau să ştiu", „Roza vu i­
delor de muncă folosite de către con­ şi tirzii, căpşuni, şi alte plante adu­ descoperit de lăcătuşul Uma­ 1963 conducerea exploatării a luat <> niine timp pentru îndrumarea şi con­
ducerile şi consiliile săteşti ale aces­ cătoare de venituri, să dezvolle creş­ ni Milan, laj)t pentru care serie de măsuri pentru reducerea dt- trolul echipelor, ceea ce duce la nc- turilor", „Radioracheta pionierilor".
tora, gospodărirea cu mai multă grijă terea păsărilor, a iepurilor de casă, s-au grăbii să-l felicite. Fapta luţici sub admis. Una dintre acestea respectarea schemeler de plasare a Obişnuitele concerte de joi ale
a fondurilor şi a bunurilor materiale, albinăritul etc. era intr-adevăr demnă dc lau­ este probarea sistematică pentru ur­ centul admis. Pentru remedierea aces­ găurilor şi la consum mare de explo­ orchestrei simfonice a Radiotelevi-
controlul riguros executat de masa In cadrul adunărilor trebuie să dă Unt'iru însă a răspuns mărirea operativă a conţinutului mi­ tei situaţii, va trebui ca şefii de sec­ Y.iunii, transmise din Studioul da
membrilor cooperatori şi comisiile fie larg popularizată şi apoi extinsă oureciim surprins. ţii si sectoare sâ se ocupe, in mod ziv. La aceasla a condus $i necunoaş­ concerte, care se difuzau pe pro­
de cenzori asupra felului în care csle iniţiativa multor consilii săteşti, cum — Şi voi ap fi procedat la nereului. In primul trimestru, cînd rleosebit de probarea sistematică a terea temeinică a noilor melode dc gramul II. se vor difuza In viilor,
păstrai şi dezvoltat avutul obştesc au sint cele din satele Suliqhete, Tîr- )e). această indicaţie a fost respectată, lucru, alît de maiştri, cit şi de către Ia aceeaşi oră, şi pe programul III.
contribuit la consolidarea situaţiei rezultatele au fost bune, indicele de fiecărui loc de muncă, ceea ce va
nava, fioholl, raionul Ilia, Ceru Bă- I. CRISAN mineri. De aceea va trebui să or­ (Agerpres)
economice şi financiare a> cooperati­ căinţ, Voia, raionul Orăştic şi altele, corespondent calilale a fost realizai în proporţie duce la scărlerea diluţiei minereului
velor. Ca urmare, în prezent 72 (a care prin contribuţia materială şi La nerealizarea olcnului de metal ganizăm temeinic cursuri dc ridicare
sulă din totalul cooperativelor să- voluntară a membrilor cooperatori au de 103 la sută. In lunile care au ur­ au condus şi pierderile din vetrele a calificării profesionale a întregului
Ie şti d in re g iu n e se aulofinanţeazâ, construit magazine spaţioase şi fru­ personal. Şedînjă de comunicări
iar cooperativele dc credit şl-au spo­ moase în satele lor. abatajelor, precum şi unele pierderi
rit cu 18 la sută fondurile proprii. IfiHM t de rezerve de minereu, prin neglija­ S. POP ştiinţifice
In vederea Îndeplinirii cu succes a Cu prilejul adunărilor ce au loc, rea ramificaţiilor din filoanele prin­
sarcinilor ce stau în faţa cooperati­ fn noile consilii săteşti şi în consi­ cipale. La indicaţia comitetului de (Continuare In pag. 3-a) Secţia de ftiziologie a Uniunii so­
velor este necesar să ne Îmbunătă­ liile cooperativelor trebuie aleşi cct cietăţilor de ştiinţe medicale şi spi­
mai buni membri coperatori, care au Ii,
ţim necontenit activitatea şi să atra­ i/IV» .--V>ş,Lvy • n -C- 1 talul de boli pulmonare regional a
dovedit prin fapte că pot rezolva cu
gem la conducerea şi gospodărirea organizat la Deva In ziua de 4 ia­
organizaţiilor noastre un număr din pricepere şi simţ gospodăresc proble­ ■ m . Transmiterea mesajului adresat de N. S. Hruşciov nuarie a c. o şedinţă de comunicări
re in ce mai mare dc membri coo­ mele ce se ivesc fn activitatea de ştiinţifice. In oadrul şedinţei au (ost
peratori. zi cu zi a cooperativelor. iwifisfe î ■JM şefilor de state şi de guverne prezentate un număr de şapte re­
Una din cele mal eficiente forme Este bine cunosculă munca pe care ferate şi informări. Astfel, au fost pre­
de atragere a membrilor cooperatori au desiăşurat-o în cadrul consiliilor zentate referatele „Aspecte deonto­
la conducerea şi gospodârireo orga­ săteşli şi in consiliile cooperativelor, In ziua de 3 ianuarie ac., ambasadorul U R.S.S. fn R. P. Romină, logice ale erorilor de diagnostic In
nizaţiilor cooperatiste o constituie femeile şi tinerii. De aceea, este bine M i I. K. Jcgalin, a transmis preşedinte lui Consiliului de Stat al R. P. Ro- tuberculoza pulmonară" de dr. Rroa-
■ & i -V. 1
li
adunările săteşti şi generale. Potrivit ca in consiliile săteşli şi ale coopera­ aB J mine, Gheorghe Gheorghiu-Dej, mesajul adresat şefilor de state şi dc zu Ana Maria şi dr. Ghilean foan,
prevederilor statutare, in prezent in tivelor să fie ales un număr cit mai m guverne dc către preşedintele Consl ţiului de M iniştri al U.R.S S„ N. S. „Activitatea profilactică şi curalivistă
comunele şi satele regiunii noastre mare de femei şi de tineri, care cu Hruşciov, în problema rezolvării pe calc paşnică a litig iilo r teritoriale fn lupta antilLiberouloasă" dc dr,
se desfăşoară lucrările adunărilor să­ simţul gospodăresc şi cu elanul ce-i dintre state. (Agcrpres) Petreanu Cornel şi altele.
teşti ale cooperativelor de consum caracterizează pot aduce o contribuţie
şi ale cooperativelor de credit, pre­ valoroasă la bunul mers al organiza­
mergătoare adunărilor generale. ţiilo r cooperatiste.
Ţinerea adunărilor săteşti şi gene­ Pentru un control mai eficient al A Il-a etapă a „ lestivalului
rale pentru dări de seamă şi alege­ membrilor cooperatori asupra unită­
rea organelor de conducere, trebuie ţilor de desfacere, pentru întărirea
răspunderii faţă de avutul obştesc,
sâ constituie un prilej dc mobilizare
gestionarii, conducătorii magazinelor filmului l sate"
activă a lucrătorilor şi a membrilor
universale şi ai restaurantelor din
cooperatori, in vederea înfăptuirii ho­ mediul rural, conform prevederilor
tărârilor partidului şi guvernului, a statutare vor trebui confirmaţi fn Cinematografele săteşli din raioa­ Merită subliniată preocuparea Con­ concursuri gen „Cine ştie., răspun­
hotăririlor organelor superioare şi a adunări. Confirmarea lor trebuie fă­ nele ÎMa, Brad, Haţeg şi cele do pe siliului agricol raionaJ Sebeş oare a de", discuţii cu spectatorii ele.
cută cu toată grija şi răspunderea. raza oraşelor regionale Deva şi Pe­ programat aceste filme tn funcţie de Astăzi, la deschiderea cetei de a
propriilor hotăriri.
Pregătirea şi desfăşurarea consfătui­ troşani încep azi, 5 Ianuarie. „Festi­ necesităţile tnvătămintului agrozoo­ doua etape a festivalului — ce va
Discutarea cu loţi membrii coopera­
rilor şi a adunărilor trebuie sâ în­ valul filmului la sale". tehnic, insisllnd pc explicarea con­ avea un caracter sărbătoresc — ma-
tori a documentelor Congresului al tărească şi să adincească legătura Festivalul organizat în celelalte ra­ ţinutului filmelor de către ingineri, gazinele oooperaţiei de consum, bi­
IV-Iea al cooperaţiei de consuoi, a organelor de conducere cu masa de ioane în perioada 1 deoembrie medici veterinari, şi alţi specialişti. bliotecile, pot organiza sîanduri do
prevederilor statutului cooperaţiei, membri cooperatori, să ducă Ia o 1963 — 4 ianuarie 1964 (etapa l-a) In raionul Sebeş flecare program de cărţi In incinta căminelor culturale
s-a bucurat de preţuirea maselor de filme agricole a fost vizionat in co­ unde să lie expusă literatură bele­
precum şi alegerea noilor consilii ale mai strinsă îmbinare a activităţii eco­ oo.mem ai muncii din comune şi sa­ lectiv de cursanţii şi membrii G.A.C, tristică, de ştiinţă popularizată, agro­
cooperativelor şi a comisiilor de cen­ nomice cu munca organizatorică şi te. prilejuind o activitate bogailâ, Deseori. întreprinderea regională tehnică etc Aceasta s-ar cuveni cu
zori dă o importanţă deosebită adu­ cultural-educalivă de tnasă, în scopul multilaterala cu filmul artistic, docu­ cinemalograiică a fost solicitată In atît mai mult. cu cit la deschiderea
nărilor din acest an. Aceasta ne obli­ ridicării conştiinţei socialiste a mem­ mentar agrozootehnic, de ştiinţă scris sau telefonic să trimită la sale primei etape au fost neglijate ase­
gă să acordăm o atenţie sporită ac­ brilor cooperatori. popularizată, pentru copii etc. In filme care să ilustreze experienţa menea acţiuni in multe părţi.
numeroase localităţi, datorită mun­ Înaintată a unităţilor socialiste din Cu .sprijinul Consiliilor de condu­
ţiunii de pregătire şi tinere a adună­ Sub conducerea şi cu sprijlnuţ or­ cii depuse de activiştii căminelor agricultură privind lucrarea pămin- cere ale gospodăriilor agricole co­
rilor, pentru ca succesul lor să fie ganizaţiilor de partid, conducerile culturaile, sub îndrumarea organiza­ tului. creşterea animalelor, din viti­ lective, al inginerilor si tehnicieni­
asigurat pe deplin uniunilor raionale şi ale tuturor coo­ ţiilor de partid, a fost InrşŢjistrată cultură, pomicultură ele. întotdeau­ lor agronomi, |a căminele culturale
Este necesar ca in cadrul adunări­ perativelor trebuie să-şi sporească o largă participare a mamelor la na am fost bucuroşi să satisfacem so pot organiza mici expoziţii agri­
lor sâ fie scoase la iveală deficien­ eforturile in muncă, s.' facă lotul pen­ spectacolele cinematografice. Astfel. Sn cît mai repede aceste cereri. De pil­ colii, planşe, grafice, exponate care
ţele cc se mai maniieslă in activi­ tru ca adunările săteşti şi generale luna decembrie au fost înregistraţi dă, colectiviştilor din Miercurea să oglindească succesele obţinute do
la Cut peste 3.000 de spectatori, la le-am trimis la cerere filmele: „Pen­ C A.C. din localitate, raion sau re­
tatea lucrătorilor, arătîndu-se toto­ sâ ducă la întărirea cooperativelor, Draşov 2330, Ia Geoagiu 2.640, la tru mai mult lapte", „Creşterea in­ giune.
dată măsurile ce trebuie luate pen­ astfel incit cooperativele de consum Vinerea 3390, Toplija 1371, Miceşti dustrială a porcilor". ,,Să dezvoltăm Sintem convinşi că Festivalul fil­
tru lichidarea lipsurilor. sâ devină organizaţii tot mai puter­ 1.532 etc. creşterea păsărilor", filme oare au mului pentru sate — importantă ac­
Trebuie, de asemenea, analizat te­ nice, care să contribuie activ la în­ Numai la filmul „Lupenî 29", in­ fost prezentate de medicul veterinar ţiune culturală în perioada iernii —
meinic modul fn care au fost organi­ făptuirea măreţului program de desă- Sirniiie Mihălţan, sortatoare de ciorapi la fabrica „Sebeşul" din ora­ trat recent in programul cinemato­ Dura Nicolae şi seminarizate în ca­ bine organizat, va Înarma pe co­
zate achiziţiile la domiciliul colecti­ vîrşire a construcţiei socialislc în ţara şul Sebeş, lucrează cu multă atenţie şi conştiinciozitate. Drept re­ grafelor săteşti, au fost înregistrate drul unui concurs special organizat. lectivişti şi ceilalţi oameni ai mun­
viştilor şi producătorilor din zonele noastră. zultat ea îşi depăşeşte lunar indicele de calitate planificat. la Stremt L034 bllete-spectatori, la Incepînd de astăzi „Festivalul fil­ cii de la sate cu noi cunoştinţe de
Stntimbru 1.048, la Şugag 800, la Al- mului la sate" va continua cu cec'. cultură generală, cu noi cunoştinţe
maş Stănija 1.226. dc a dona etapă. Consiliile de con­ politico-ideologice. contribuind ast­
Este de remaroat fa.plul că nume­ ducere ale căminelor culturale, care fel la ridioarea nivelului lor de con­
roşi activişti culturali, specialişti din organizează festivalul in comună, vor ştiinţă, la sporirea eforturilor oame­
* p t aze iţele. agricultură, cadre didactice şi alţi zatorice pentru deplina reuşită a nilor muncii pentru îndeplinirea sar­
trebui să ia toate măsurile organi­
cinilor trasate dc cel de al IIMea
intelectuali care participă la orga­
nizarea activităţilor culturale da la acestei frumoase manilestări cultu­ Congres al P.M.R.
sate. au iniţial noi forme şi metode rale. Programarea şi acţiunile ce se HOROV1TZ EMCRIC
Peste noapte gerul brodase pe — Cred că slntcm prim ii vizila- perechi sînt completate dc cele nii sau In pragul primăverii, în organizează pe marginea filmelor să
ferestre Hori dc gheată. Grigorc torj din acest an — se adresă u- mai multe ori cu grupiui maţi d'i miezul verii sau cînd natura îm­ pentru atragerea spre filme a mase­ fie larg popularizate în rindurile dircotorul întreprinderii cine­
Romun, cabanierul, te privea şi se nul din noii veniţi. oameni ai muncit, prin excursii bracă coloritul ruginiu al toam­ lor de spectatori, valorificind cît cetăţenilor. In ajutorul activiştilor matografice regionale de stat
minuna de măiestria iernii Moi — Eu nu prea cred, rlse caba organizate. Cind colectivul secto­ nei, minerii se simt cit se poale mai deplin învăţămintele reieşite din culturali stau la dispoziţie fn acest Huncdoara-Deva
acestea.
zăbovi c/teva clipe In odaia cal­ nicrul. Am oaspeţi încă rămaşi de rului Itl dc ta mina Loncu a ob­ de bine. Orele petrecute In adine, sens mijloace diferite; afişe, pano­
dă apoi ieşi alară. înconjură ca­ ta revelion. A ici Io mine îşi lac ţinui în muncă un succes dc sea­ in lupta cu încremenirea de mile­ In comuna Petreşli. raionul Sebeş, uri, fotomontaje, invitaţii, staţiile de
bana. cu ziduiile-i puternice şi se concediul, adăugă cu mindrie ir, mă .m ineiii au hotărit : nii a rocilor negre, luptă care azi a fost organizat, de pildă, un concurs radiofioarc etc.
opri acolo unde lanţul munţilor glas Grigore Roman. — Mergem şi sărbătorim suc­ te aduce atilea satisfacţii, sc îm­ gen „Cine ştie., răspunde", dotat cu Prietenii cârtii
din jur deschide o panoramă de cesul la cabana Rusa. pletesc armonios cu cele pe care premii, pe marginea filmului „Lu In perioada festivalului fiecare ci­
nedcscris. Râmase pe loc contem- Giupul porni spre intrare. Ca­ La tel au făcui şi minerii dc Ic pcnc.c in mant ii cc-/ ineon ion peni 29". Concursul a fost deosebit nematograf sătesc va prezenta două La clubul Uzinei de reparat u tila j
plind splendidul decor al naturii bana Rusu, maieslonso conslmc- Iq Pcirila, şi cei de la Anmooso ră, \n minunatul decor al naturii. de antrenant şi plin de învăţăminte. programe de filme pc săplămînă con minier din Petroşani, muncitorii se
lie de pe Paring, puica oieri no i­
completat dc penelul iscusii al sh.. Văile, potecile, drumurile ce duc CI a ajutat allt pc participanţi cil ?lînd din filmul artistic, documentar intilncsc deseori în orele libere. Bi-
iernii. lor oaspefi tot conlortul. Aproape dc izvoarele Jiului, io spre crestele maniilor Paring, V u l­ şi pe cct aflaţi jn sală să retină cil şi jurnalul de actualităţi. Filmele ar­ bliotccQ c cel mai mult so licitată.
Denumirile „Rusii", „Straja" mai bine ideile principale ale aces­ tistice vor li toate în premieră. Se
Nu peste mult dinspre aleea ce Cimpul lui Neag. acolo unde in can, Retezat... spre cabane, sînt vor prezenta speoiatorilor de la sate Aici, au lost puşe la dispoziţia c iti-
urcă în serpentină se auziră rj- „Cimpul lut Neag", „ Voievodul", urmă cu vreo cinci am s-a lim i­ mereu împînzitc de latina veselă tei opere cinematografice oare ne a lorilor peste 26.000 de volume de li­
„Paring"... au intrat in vorbirea înfăţişat o pagină nemuritoare din creaţii cinematografice de mare va­
sete, o larmă veselă. Şi îndată se curentă a oamenilor munci; dm tat, lot pentru minerii Văii Jiu­ a acelora cc azi ştiu şi put să-şi loare, politico educativă ca : ,,Lu- teratură beletristică, politică, tehni­
pclreacă plăcut timpul lor libei.
Şi ivi grupul cu pricina Valea Jiului. Pentru mulţi dintre lui, o nouă cabană, minerii Lu- O singură cifră e ediiicotoarc. fn lupta clasei muncitoare dusă sub peni 29". „Cerul n are gratii", „Prin­ că etc. Numeroasele acţiuni cu car­
peniutui şi ai Vulcanului, enei-
tea organizate de colectivul biblio­
„Iar îmi vin oaspefi — îşi zise ci petrecerea zilelor dc odihnă getîcienii Poroşeniuhii se intilncsc anul ce s-a încheiaI zilele trecute, conducerea Partidului Comunist din tre oameni buni" şi altele, care s-au tecii atrag mereu noi şi noi c iti­
cabanierul — cam de vreme. La la cubunelc din jur, au devenit Rominia, tn anii grei ai ilegalităţii. bucurat de o caldă apreciere.
cc oră or fi plecat dc acasă un lucru obişnuit, op.oope nece­ aproape la fiecare s.'iişit dc săp- cabanele din munţii ce străjuiesc In etapa l-a a festivalului au fost Dar simpla anunţare şi rulare a tori. Acţiunile cele mai îndrăgite de
Valea Jiului au găzduit 50.7^7 de
prietenii cărţilor de la U.R.UMP.,
tămlnd. Petrec aici ore de nease­
Curind grupul de tineri gălăgioşi sar. muită Irumuselc. oaspefi. trimise la sate. In sprijinul Invăţă- unor asemenea filme nu sint sufi­ sînt simpozioanele, sertle ghicitoare,
II înconjură. Excursiile fn munţi ale cltorva In mijlocul naluril, In toiul Ier­ LUCIA LICJU mintului agrozootehnic de masă, un ciente. Pe marginea fi'm-lor să se serile litcrore, care dc fiecare dală
număr mare dc filme dooumentare, organizeze simpozioane, prezentări, se bucura de apjecicre unanimă,