Page 90 - 1964-01
P. 90
Pa". 2
Dramul socialismului Nr. 2826
Corespondenţii j « ■
\5 / > o
voluntari e s p r e m u n c a c u l t u r a esa Lv” JB u c a î i ¥ a
V i. V eV 0% a« V .\i,S iV « V iW >V .V « S t- V . * . V a*.S '-V ,. \
L a duhul cel nou Seară culturală
Cu prilejul seminarului cu activiştii
C Ă RfiNOtifâ L culturali din raionul nostru, căminul telului raional pentru cultură şi artă.
n arâlal preţuirea fie care se bucură
De cum se /asă foserarea, me ei activităţi interesante, educative. cullural din Petreşll a organizat, ca din partea partidului şi statului nostru
canizator// se întilnesc iar. De asia Intr-una din seri, mecanizatorii parte priclică a acestui seminar, o literatura noastră nouă, izvorul de
dala nu la sediul staţiunii, ci la au fost invitaţi la un program seară culturală. Pentru accasla ne-ain inspirase al acesteia şi eoniiibutia r i
clubul cel nou. Vin aici sL*otni[i muzical oferit evidenţiaţilor de la pregătii bine, ştiind că invitaţii sînl la formarea şi dezvoltarea ronştiin»
de o mulţumire fireasca. Lc pla S.M.T. Orăştie de către taraful că pretenţioşi fată de noi. După cuvîn- lei socialiste a ţărănimii m uncitoire.
ce să-şi petreacă stara in lă minului cultural din Geoagiu Re lul de deschidere, am prczenlat ac Au fost citite apoi fragmente din
caşul de cultură care s-a înălţat, cent, au audiat o expunere inte tiviştilor culturali şi celorlalţi spec romanele „Cordovani;“ de Ion Lăn-
de curînd. cu ajutorul lor. Cu 4 resantă pe probleme ale situaţiei fexJtfţOTV- * *•' i tatori prezenţi în sală. dezvoltarea
luni în urmă, oricare dintre ei internaţionale. O parte dintre ei au crănjan. „V ictoria dc la O llina'4 rte
putea fi intilnit lucrind pentru devenit membrii celei mai tinere gospodăriei noastre colective, sarci Paul Angliei, ..Drum deschis" de Scr-
pregătirea materialelor, la trans brigăzi artistice de agitaţie din nile ce le avem în prezent şl per- ban Nedclcu. precum şi din vo lu c'"**
portul pietrişului, a lemnului, a raion. Se pregătesc intens pentru ...J fa ţa speclivele ei. Au vorbit in acest sens de povestiri „Din pridvor" de A ur^l
nisipului. $i loan Viorel, şi Aurel primul program cu aspecte din lovarăşii Pfaff Laurenliu. preşedinlele Lcon şi din volun.u de reporlajo
Fleşeru, loan Cat, Samoilă Herlea, munca şi viata lor. Alţii au înce G.A.C., Lopăzan Doina, medic velerl- „Dobrogea în marş" de Petru V intiia.
loan Marian, Otto Bogdal. Marin put deja pregătirile pentru con nar şl Pali Pavcl, inginerul agronom La pregătirea acestei pârli a serii cul
Zlate, Laurean $tclânic> Cheorghe cursul „Cine ştie meserie, cîşli- al gospodăriei. Pentru î ti mai edifi turale au contribuit profesori şi în
Muntean, Cheorghe Lugojan, erau gă”, care a fost anunţat deja pen catoare unele aspecte din gospodărie, văţători, activişti culturali din sat
acolo. Toii au pus umărul alunei tru prima jumătate a lunii februa 'viv'V1 j ^ in con'inuare am prezentat o seară printre care Morar Maria. Zdrenghei
cinci au hotărit să-şi construiască rie. do calcul pe earc o pregălit-o iov. Ioana. Slânilă Ana, Irim ie Mioara,
un club. Au venit şi cu contribu lată doar cileva din preocupă _ p f T i f - i jb I m | 3 Ilie Bratu, profesor la şcoala de 8 Tecău Eric ele.
ţie bănească, pe lingă fondul a- rile mecanizatorilor de la clubul P M H iM h N ani din localitate. A urmat apoi o Pentru a ilustra şi mai bine forma
cordat de Sfatul popular regional, cel nou al Staţiunii de maşini şi seară literară pe tema: „Conştiinţa so rea şi dezvolt:irea conştiinţei noi, lor-
şi cu mină de lucru. In numai tractoare din Orăştie. Desigur, cialistă a ţărănimii colectiviste, oglin ma|lu do teatru a prezentat piesa
două luni, la S.M.T. Orăştie, s-a acţiunile pot li mult mai multe şi dită în literatura noastră actuală". „Freamăt de toamnă" de L. Bruck-
construit un club cu o capacitate mai variate, cu un mai pronunţat In cuvîntul introductiv, tov. prof. slcin. In încheierea programului, ar
de 300 locuri, cu sală de biblio caracter educativ. Colectivul de Vasile Zdrenghea, preşedintele Corni- tiştii clubului fabricii de hîrtie din
Irigaţii
şi
ploalarea sistem'elor de
tecă şi sport. aici e entuziast şi poate face mult Prima lună din noul an a adus li desecări" de inginer I ZarrJir şi Ing. localitate au prezentat revista „Ex
Acum, în serile de iarnă, meca mai mult începutul e bun, pro brăriei noastre şi primele noutăţi Eug. Cazacu. Noul volum cuprinde cursie pe note"
beletristică,
din literatura politic*.,
nizatorii se întîlnesc aici nu nu miţător. ştiinlilică ctc. Cărţile noi intrate In probleme privind lucrări de irigaţie După seara culturală organizată la
mai la o partidă de şah, de remi SIDONIA MUREŞAN acest l i mp în unitatea noastră depă şl desecări executitc în R.P.R., ele Fa*aBB?4ciş ms d ifu za re a cărnii
sau alte iocuri distractive Colec funcţionară şesc valoarea de 47.000 lei. Adevărul mentele principale ale regimului de căminul noslru cultural, la care an
tivul clubului organizează pentru Orăştie e, că ele n-au rămas mult in raftu irigaţie. Tot in această ediţie au mai Despre activitatea de difuzare a Vîlcelele Bune, Lazăr Crozoni din participai aproximativ fiOO dc specta
rile librăriei. Cărţile noi vîndute în apărut „Păstrarea seminţelor desti cât (ii depusa de Cheorghe Dumitra- Bretea Strei, Livia Oancea din MJ- tori, noi am tras următoarea conclu
această perioadă se ridică la valoa nate insăm înlârilor" ctc che din Bretea Strei s-ar putea spu ceu şi alţii, şi-au format biblioteci zie: dacă acliunile culturale sînt bine
rea de '17.000 Ici. IN EDITURA TINERETULUI au apă ne multe lucruri frumoase. f mai personale. organizate, ele se bucură dc partici
Arta păpuşarilor Iată .cileva din noutăţile lib ră rie i: rut romane ale tinerilor noştri pro bine să dăm însă glas faptelor: parea şi aprecierea maselor.
IN EDITURA PO LITIC A : „Proble zatori n n * sint „M untele* de Radu — Principalul e să prinzi gustul BLAGA PERICLE
me de economic industrială", culege Thtodoru şi „Atacul cesium işlilor" de — Ştim că vă plac cărţile ! N-ati fiecăruia l Să sesizezi noutatea ime preşedintele comitetului
Colectivul Teatrului de păpuşi rioara calitatea spectacolelor pre re de !ec|ii.' Lucrarea sc adresează Sergiu Fărcăşan. vrea să deveniţi un difuzor al lor ? diat ce apare, să popularizezi cartea
din Alba lulia a acumulat o bogata zentate. Conducerea teatrului a cu color care studiai cercurile de eco IN EDITURA ŞTIINŢIFICA, „Că Propunerea i-a (ost făcută prin şi s-o ai la indemină ca să i-o poli executiv al Sfatului popular
experienţă în munca de educare a prins în repertoriu piese contempo nomie concretă, precum şi unui ccrc lătorii" do N.M. Trijevalski. Aceste 1956, timp cînd era învăţător la da om ului! comunal Petreşli
copiilor. Ştiind că succesele, efi larg de cititori. Fa cuprinde zece călătorii au fost tăcute de autorul vo prevenloriul din Nălat. A acceplal-o ■ Afirmaţia tovarăşului Dumitrache
cienţa activităţii lor, se leagă în pri rane cu o tematică nouă, luată din lecţii dintre care: „Rolul industriei lumului in a doua jumMale a seco cu bucurie. De atunci Cheorghe e confirmată de fapte. , Pe Ion Lut
mul rînd de repertoriul prezentat, viaţa de toate zilele, care dezbat socialiste in crearea $î dezvoltarea lului al X lX -’ea care >3 deschis pen Dumitrache a devenit un neobosit din Măceu, el ştie că îl interesează După programul de lucru,
colectivul de aici s-a preocupat ca probleme ale vieţii copiilor şi şco bazei tehnieo-matoriale a socialis difuzor al cărţii. îngrijirea animalelor, iar pe Eugen
acesta sa fie judicios întocmit, să larilor. tru întreaga Europă o fereastră spre In septembrie Ticău din Ocolişul pe scenă
cuprindă piese cu un conţinut bo îndrumat de organizaţia de partid, mului in 1 .P.R.", .Specializarea şi cunoaşterea Asiei Centrale. In cele 1959, tovarăşul Mare probleme La turnătoria nr 1 dc Ia Uzina „V ic
gat, bine realizate din punct de ve cooperarea Întreprinderilor socialis 5 expediţii făcule in lrc anii I8G7— Dumitrache a fost de ştiinţă popu toria" Călan se desfăşoară o activi
dere artistic. Succesele repurtate în colectivul teatrului este hotărît de te44 etc. In aceeaşi edil ură a mai apă 1885 călătorul a cules importante numit directorul larizată De aceea tate cutUml-cducativă bogată. Aici
regiune şi în ţară, alît în mijlocul a-şi dărui toată puterea sa de mun rut „M atcrialism ul-dialectic", manual date geografice, elnogr ifice, geolo şcolii de 8 ani din şi câr(//e oferite de
micilor spectatori, cît şi a celor vîrst- că, talentul, cauzei frumoase pe care alcătuit pe baza programei analitice gice. şi faunistice din linului Ussuri, Bretea Strei. Pro difuzor se referă 6 0 fac diferite expuneri, prezentări si
nici, au dovedit din plin că artiştii o slujesc : artei realiste care educă, din deserturile Gobi, Ordis şi Ala- movării în muncă la aceste teme. recenzii dc carii, se dau programo
Teatrului de păpuşi din Alba lulia înfrumuseţează viaţa. pentru sludenţii care nu au ca dis îi corespundeau Difuzorul volun artistice etc.
au îmbunătăţit mult calitatea spec ciplină lilozolia. Sc adre'ează şi ca San, de pe crestele veşnic înzăpezite şi sarcini noi/ mai tar Cheorghe Du- Brigada artistică a turnătoriei, cu
tacolelor prezentate. TOMA PETRU drelor didactice, propagandiştilor, ce ale munţilor din Tibetul de Nord. mari, mai com mitrache poate fi noscută întregii uzine pentru activi
Cunoscînd rolul pe care-I au for responsabilul comitetului de lor care studiază filozofia in diferite M IH A I TURCU plexe Comunistul deseori văzut la tatea ei, prezintă des spectacole în
maţiile de păpuşari amatori în edu redacţie al centrului de forme de învăţămint. responsabilul librăriei Cheorghe Dumi „ Librăria noastră” chinate muncitorilor, mobllizîndu-i li
carea copiilor, colectivul teatrului radîollcare Alba lulia IN EDITURA AGROTEHNICA. „Ex- „Alexandru Sahia“ Deva trache a rămas din Ha(eg sau la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor le
i-a ocupat îndeaproape de acestea, însă şi pe mai de w :y :m .., plan. Această formaţie, care a ocupat
sprijinindu-le atît profesional cît şi parte un bun pri cooperativa din locul al 111-lea pe regiune in prima
material. Echipele de păpuşari ama ' A L V l h L E A C O N C U R S A R T I S T I C eten şi răspîndi- IShur «cT c& b Bretea Strei, ale etapă actualului concurs al a rtişti
tori din Şard, Galda, Alba lulia, Co y tor al cărtilor.t gind şi punînd la lor umalori, a oferit în anul trocul, in
bra, llia, Deva, Stremţ, Orăştie, icsEWifflpr"'* r r o r j g f j i £ P § E g o parte cărţi ce cadrul sccliei şi pe scena clubului din
3rad şi altele, au primit din partea r k frf a H i l ' p l ţ O T a 1 Pasiunea direc răspund preferin localitate, 19 6pcctacole pentru mun
teatrului, decoruri, recuzită, iar ce llLAi torului şcolii din ţelor oamenilor cito rii Călanului.
lor mai buni artişti li s-a cerut sa Bretea Strei a de W 1 — Asta-i pentru O bună parte dintre lucrătorii sec
se ocupe de instruirea tinerelor for ciere deosebită s-au biţcurat corul şl M saci" al brigăzii artistice dc agita venit cunoscută I T T moş Cheorghe, ţiei turnătorie participă la cor, In
maţii de . păpuşari. amatori. Artiştii brigada artistică de agitaţie din V in- ţie din Buruiene ;a cules, îndelungi a* multora, în scurtă astea pentru ba echipa de dansuri, In formaţia tea
iu muncit cu multă dragoste în mij grad şV brigada artistică din Spring; plauze. La fel şl programul brigăzii vreme: -MT+t-w dea Pefrescu, cea- trală a clubului. Sînt - cdlioiculi tu
locul amatorilor. Ca urmare, cu pri Stoicoi Lauren- lallă pentru Save- turor pentru activitatea depusă în
lejul concursurilor dintre echipele La Apoldul de Sus s-au întrecut artistice din Soimuş. tiu din Ocolişul ta, iar din asta va accjstă privinţă tovarăşii Budiu Ga-
de păpuşari amatori, formaţiile din artiştii amatori din Miercurea. Do- Formaţiile de dansuri din satele Su- Mare e un bun cititor. Cind difu trage învăţăminte baci Nicolae. vrilă, Cîmpeanu Aurel, Muntean M i-
Mba lulia, Teiuş şi Sebeş au repur bîrca şi cei din localitate. Pentru faza lighete şi Fornădia au stîrnit un v ij zorul a poposit în casa lui, el şi-a A doua zi, „Momentele şi schi
tat frumoase succese. raională au fost promovate : corul şi interes, iar soliştii vocali din Bălata. retinut c/te un exemplar din poe tele" lui I L. Caragiale, operele fui ron, Ştef3n Nistor, Haiduc Tndor,
In actuala stagiune, colectivul tea fanfara căminului cultural din Apo'.d, ziile lui Eminescti şi Coşbuc, „Po Creangă, Sadoveanu sau Zaharia Vrabie Gheorghe, Stănescu loan, Ho-
trului de păpuşi din Alba lulia şi-a brigada artistică de agitaţie şi for Buruiene şi Bejan, ca şi cei instru vestind copiilor” de Slavici şi altele Stancu vor poposi pe mesele mul dunagy Agneta şi m ulţi alţii.
propus să ridice pe o treaptă supe maţia de dansuri romîneşli din mentişti şi taraful din Sulighete s-au Interesul pentru citit al colecti tor colectivişti din satele comunei Interesul pentru citit este vădit din
vistelor Maria Borza şi Emilia Da- Bretea Strei. zi in zi de tot Trai m ulţi muncitori.
Miercurea, formaţiile do dansuri ger bucurat de mult succes. vid, a utemistei Adina Antal din Printr-o munca neobosită, dusă In cadrul sccliei sînt 204 de cititori
mane din Dobîrca şi Apold, precum N1COLAE ZMEI)
Bretea Strei a fost remarcat la timp de la om la om, din casă în casă, la bibliotecă, printre care cei mai ac
şi Ana Cîmpeanu, solistă a căminu directorul Casei raionale de către Cheorghe Dumitrache cu fiecare prilej, difuzorul voluntar tivi sînt Duşan loan, lancu Gheorghe,
„Ziua zootehnistului44 lui cultural din Miercurea şi Nicotae (Te cultură din llia
Stînd de vorbă cu aceste cititoare, Cheorghe Dumitrache a vîndut în Sî.bu Iulian şi alţii.
Rahoveanu, solist dansator al cămi In 6ala dc cultură au mal avut loo
Colectivul de conducere al că SPECTACOL ÎN DEPLASARE fiecare dintre ele au cumpărat mai ultimul timp cârti a căror valoare
minului cultural, în colaborare nului cultural din Doblrca. multe cărfi de literatură politică şi depăşeşte suma de 5 000 lei. El este o scamă de expuneri ca: „Rolul ar
cu biblioteca comunală din Vin- M IH A I GHERMAN formaţiile artistice ale căminului beletristică. difuzor fruntaş pe raion. m ăturilor la piesele de fontă", „M a
ţul de Jos, raionul Alba, orga inspector cultural la Comitelui cultural din Toleşti, raionul Ha{eg, Cu ajutorul difuzorului voluntar, PETRE FARCAŞIU teriale prime pentru fontă4' si altele:
nizează lunar pentru colectiviştii regional pentru cultură şi artă IOSIP CRAŞCA
care lucrează în sectrrul zooteh antrenate in cel de-al Vll-lea con mul{i tineri, printre care Ion Mun• responsabilul subrcdacţiel mun Hor
nic „Ziua zootehnistului". curs al artiştilor amatori, au prezen teanu din Gîn{aga, Izidor Cilcă din noastre voluntare din Haţeg Uzina „Victoria** Călan
Săptămîna trecută, cu prilejul Sala căminului cullural din Bălaia tat în fata colectiviştilor din Dem-
acestei zile, au fost organizate o a găzduit duminică peste 500 de spec suş un spectacol deosebit de apre
expoziţie de cărţi pe tema „Car întreceri la laşa tatori, care an venit să asiste la în ciat. Precedat de conferinţa „Re
tea zootehnică, tribună a expe trecerea dintre form aţiile artistice de giunea Hunedoara, un vast şantier S e m iB is r c m a c t iv iş t ii e u S tis ra li
rienţei înaintate", conferinţa inter comunală amatori din 0 localităţi. al patriei noastre", spectacolul a cu
„Creşterea porcilor, o sursă im Duminică, a avut loc la Vingard şi Pe scena căminului cultural s-au Recent, în comuna Ceriu a avut mări. de la Beriu şi Şibot, privind Apoi, la căminul cultural din lo
portantă de venituri" şi un con Apoldul de Sus, raionul Sebeş, laza prins textul de brigadă „Bucurii de loc seminarul cu directorii de că stadiul de pregătire al formaţiilor calitate a avut Ioc o seară literară
curs „Cine ştie, cîştiga" pe tema perindat form aţiile artistice din Bu viată nouă", piesa de teatru „Sme- mine culturale $i bibliotecarii din artistice de amatori pentru cea de-a intitulata „Viaţa nouă a ţărănimii o-
„Să aplicăm în practică cele mai inlcrcomunnlă a celui de-nt Vll-len ruiene. Nevoieş, Şoimuş, Fizeş, Bc- oaicele° şi un program de cînlcce raionul Orăştie. In cadrul seminaru ll-a etapă a concursului al Vll-lea. glindită în literatură0, un program
avansate metode de creştere a concurs al artiştilor amatori. întrece inn, Fornădia, Cluşcădaga, Boholt. populare romîneşti susţinut de solis lui au fost expuse o serie de lecţii Acestea, ca şi discuţiile ce s-au pur al brigăzii artistice de agitaţie şi al
cu caracter profesional, cum sînt
animalelor". La concjrs au par rile care au avut loc s-au bucurai Bălaia care s-au bucurat de o caldă tele Lingurar Maria, Davidoni Olivia „Munca cultural-educativă în con tat, au scos în evidenţă realizările tarafului. Seara culturală a fost în
ticipat colectivişti care lucrează de o largă participare a artiştilor a- apreciere din partea spectatorilor. oblinute în raion pe tarîmul muncii chinată colectiviştilor fruntaşi din
maiori si n spectatorilor. Deşi mari, şi altele. diţiile satului colectivizat”, „Meto cullural-educatlve, lipsurile ce se
în sectorul zootehnic al gospo Succesul cel mal mare l-au obţinut AUREI. ANCA mai fac simţite şi modul cum pot fi localitate.
dăriei, ca Natrapei Gligor, Opin- sălile căminelor culturale au devenit dica întîlnirii cu brigada ştiinţifică”, ele înlăturale. Au fost arătate, de ELENA IO AN
car Elena şi Topoltan Ana. In nelncăpătoare. brigăzile artistice de agitaţie care au responsabilul com ilclulul dc ..Activitatea bibliotecii desfăşurată asemenea, sarcinile ce stau în faţa responsabila Comitetului do
răspunsurile lor, concurenţii au Pe scena căminului cullural din avut în repertoriu aspecte din" viaţa redacţie al centrului dc în scopul întăririi economico-orga- activiştilor culturali de la sate, în rcdacţlo al centrului do
arătat cum sînt aplicate la noi Vingard s-au întrecut formaţiile ar satelor. Programul „Povestea celor radioficare Haţeg nizatorice a C.A.C.", şi două infor actuala perioadă. radioficare — Orăştie
în gospodărie normele ştiinţifice tistice ale căminelor culturale din
de creştere şi îngrijire a anima Spring, Ghirbom şi din localitatea
lelor.
gazdă. Căminul cultural din Spring a
Pentru frumoasele răspunsuri prezentat în concurs o formaţie de
date, concurenţilor li s-au înmî-
nat premii în obiecte. La sfîrşi- cor, una de dansuri şi o brigadă ar
tul concursului a fost prezentat tistică de agitaţie, cel din Ghirbom,
un bogat program artistic. o brigadă artistică de agi talie, o for • ® ©
M A R I/. BAC1LA ■ maţie do dansuri şi solişti vocali, iar
bibliotecară căminul cullural din Vingard. 6 for
comuna V intul dc Jos. maţie de cor, o brigadă artistică de
raionul Alba agitaţie şt solişti vocali. De o apre
Dacă îfi place, bine..
...dacă ou... Iată un răspuns pe care croni, 11 dă unor ctlitori, mai ales
bibliotecarul Marin Olaru, de la b i celor mici.
blioteca căminului cultural din Îs- Se ştie că elevii solicită în special
cărlile recomandate dc profesorul de
romină, cărţi ale scriitorilor sau poe
ţilor despre care studiază în şcoală.
La cererea lor, insă, bibliotecarul
Marin Olaru dă cărţi de poveşti sau
altele pc care citito rii nu le solicilâ
adăugind: ,,Dacă-li place bine, dacă
nu...“ . Si nu o dală acest răspuns al
bibliotecarului e completat şi de alte
cuvinte nelalocul lor.
Locuitorii comunei Iscroni nu pot
fi m ulţum iţi cu comportarea biblio Tovarăşul Vasile Ghibu, operator proieefionist la cinematograful să La cinematograful „7 Noiembrie” din Petroşani, Operatorul proiectionist al cinematografului să
tecarului Marin Olaru. Ei cer ca a- tesc din Pianul de sus. este deseori neatent cind rulează filmele Din tov Bruciu Viorica, casieră, se poartă necuviincios tesc din Ribi(a, raionul Brad, tov. Clei Ion, a spe
ccsla să-şi verifice alitndinca, să se această cauză imaginile se suprapun, se produc întreruperi etc., ceea ce cu cetăţenii, taxează uneori peste costul oficial al cificat intr-una din zilele trecute pe raportul de
romporle civilizat, să tic demn de nemulţumeşte spectatorii. Faptul că numărul acestora a scăzut în ulti biletului, iar alteori nu dă restul la bilete. Mai mult, casă că filmul „Lanterna cu amintiri" n-a putut fi
munca ce I s-a încredinţai, de lăcaşul mul timp, este deci justificat. Ne justificată este insă atitudinea operato rulat din lipsa lemnelor la căminul cullural Ade
dc cultură pe caro îl deservesc. Dacă rului Cetăţenii din sat, in majoritatea for amatori de filme, aşteaptă Iară ştirea responsabilului, organizează din „iniţia vărul este că doar la c/(/Va metri de căminul cul
vrea aşa, bine. dacă nu... locuitorii co pe viitor să vizioneze în condiţiuni bune spectacolele cinematografice. tivă'' proprie spectacole în afara programului, iar tural lemnele stau tăiate şi stivuite. De ce oare
munei vor putea găsi pentru biblio Pentru aceasta este necesar însă, ca operatorul să-şi facă cu conştiin la casă dferă posibilitatea să servească bilele şi directoarea căminului cultural, tov. Muşal, se îm
teca lor un tovarăş corespunzător, ciozitate datoria. (După sesizarea tovarăşului al(i cetăţeni,
NICOLAE SILVESTRU SIMION PISOI pacă cu asemenea... deprinderi ?
Învăţător > muncitor, comuna Pianul de Sue, (După sesizările unui grup de (După sesizarea tovarăşxilui
Iscroni raionul Sebeş) muncitori de la mina Dilja) NICOLAE PETRU — Deva)