Page 91 - 1964-01
P. 91
Pag. >
Nr. 2826 Drumul socialismului
Rezultatele unei achvâtăfS susţinute A G E N D Ă
(Uim aie din pag. l-a) lor. Au fost neglijate echipele a uxi
liare. care influenţează asupra în RADIO
deplinirii si depăşirii planului de pro
dolina In munca s-a luat poziţie ho- ducţie. Activitatea cultural educativă 30 IANUARIE 1964
tărîtă. Lucrători cum sint Nicolae Ne Programul 1 : 5,05 Piese interpre-
nea, loan Mocanu, loan Benea, Gri- de masă nu a fost privită cu destul talc de fanfară i 5,35 Salul nostru
qore Banu $i alţii, care absentou ne simt de răspundere Lucrătorii, cit a-nflorît — program de cîntece şi
Si personalul tehnîco-inqinereso n-au
motivat de la lucru au fost puşi In jocuri populare; G,30 Emisiunea
discuţia qrupelor sindicale şi c riti fost antrenaţi să participe mat activ
caţi. A fost criticată de asemenea, la viata clubului. Au fost organizate pentru sate ,* 6,40 Jo c u ri; G,45 Salut
prea puţine acţiuni menite să ducă la
atitudinea de superficialitate tu mun voios de pionier; 7,10 Jocuri popu
că a unor mineri care. in loc să rea culturalizarea maselor de muncitori, lare,- 7.30 Sfatul medicului ; 7.45
lizeze minereu de calitate, au dat mari iar numărul conferinţelor tehnice si Tineret, mindria tării — emisiune
canlilăti de steril. Aşa a fost cazul al inform ărilor politice a fost mult de otntece; 8.00 Sumarul presei
şefilor de echipă loan Marcovschi şi prea mic. In tot cursul anului n-au centrale; 9,00; Muzică din opere
fost tinule decît 4 conferinţe teh
Gheorqhe Tebcs. te ; 10.15 Emisiune culturală; 10.30
nice.
Adunarea qenerală pentru dare do Muzică populară; 11.05 Solişti si
Pentru continua Îmbunătăţire a sti
seamă si aleqeri a comitetului sindi lului de muncă, adunarea generală a orchestre de muzică uşoară; 11.35
cal de secţie de la sectorul „1 M ai“ elaborat o holărire Clnlă corul căminului cultural din
Dealul Fetii a apreciat că. des» acti comuna Sălisle. regiunea Braşov;
vitatea sindicală de aici a ounoscut Sub conducerea orqanizatiei de
o substanţială Îmbunătăţire, ea nu s a partid, noul comitet de secţie sindi 13.10 Melodii populare cerute de
ridicat totuşi Ia nivelul posibilităţi cală are datoria ca. linind seama d° ascultători ? 14.30 Prietena noastră
lor existente. Mai m ulţi vorbitori m ultiplele sarcini ce-i stau tn faţă. de cartea ; 15,00 Muzică uşoară romt-
care au luat cuvlntul la discuţii au propunerile făcute cu prilejul adu nenscă ; 10.15 Vorbeşle Moscova*
nării de dare de seamă si aleqeri sin
criticat membrii comitetului sindical 17,12 Solişti Si formaţii artistice
dicale. să desfăşoare o muncă mai
UN NOU BLOC DE LOCUINŢE DAT ÎN POLOSINŢA LA CALAN. pentru faptul că nu au acordat tn consecventă pentru a le înfăptui cu de am atori; 17.35 Antologie poe
eqală măsură sprijin tuturor grupe succes. tică ; 18.00 Seară pentru tineret ;
19.30 Universitatea tehnică radio;
19.45 Duete din operete ; 20 JO M u
Toată atenţia bonei desfăşurări Prin buna d e s e rv iră zică populară; 20.30 Noaote bună.
co p ii: „Rătoiul cel u rît“ ; 21,15
Muzică de dans
Pe una clin noile străzi ale Hu
a îmiintînfu!ui de partid nedoarei, lingă localul teatrului fel, la realizarea şi depăşirea planu CINEMA
lui la desfacere pe anul 1963. cu
popular, la parterul noilor blocuri,
Muncind în acelaşi fel, salariaţii
au fost deschise în ultimul timp mai peste două milioane lei 30 IANUARIE 1904
O r a ţ I S o cole ale raionului Orăslie se predau multe magazine moderne. Printre magazinului „Electrotehnic-, au reu D E V A : N u-i loc pentm al trei
lec|ii bine pregătite, cu exemple con acestea se număra si magazinul „E- şit ca şi în acest an să obţină re lea — cinematograful „P nlrio1' ;
Comit» tul raional Orăslie al P.M.R. crete din activitatea gospodăriei co leclrotehnic”. Intrînd în localul spa zultate frumoase. Pînă în ziua de Primul reportaj — cinematograful
se ocupă îndeaproape de buna desfă lective in '■are funcţionează cie. Ca 25 ianuarie a.c. planul de desfacere „Aria" ; PETRO ŞA N I : Agatha, la-
şurare a învăţământului de parlid. In urmare, şl frecvcnla este bună. ţios, cumpărătorul este plăcut im sd-fe de crime — cinematograful
primul rind el se preocupă îndea airsanlii îşi insusesc mai bine cu presionat atît de varietatea mărfu (la zi), fiind depăşit c u 1 aproape „Republica“ i Ucigaşul plătit — ’cf-
proape de pregătirej propjgandivli- noştinţele ce se predau rilor expuse, cit şi de atitudinea a- 100000 lei. nematoqralul „7 Noiembrie*; ALB.4
lor, urmărind ca programul de in- VASILE DANC1U tenta $i politicoasă a lucrătorilor Un aport important la obţinerea IU l.lA : Misterele Parisului — ci-
6truiro a lor să fie asllel Întocmit consultant la Cabinetul acestor succese şi-l aduc utemistele nemalogtalul „Victoria*; Vin/en/ă
Aceşti factori au contribuit de alt- Octavîa loan şi Florica Rusu.
Incit să asigure o însuşire temeinică raional de partid Orăştie In piaţă — cincmafoq/a/n/ „23 Aii-
a materialelor predate. ’ Pregătirea g iis/“ ; S EB EŞ : Escondida — c ine- COMBINATUL SIDERURBIC HUNEDOARA
este organizată pe turme de tnvătă- H o ţ o 9 motogralul „Progresii/* i Drumuri
mint I) şedinţele dc pregătite expu- despărţite — cinematograful „Se
nlndu-6e temele care urmează a fi Comitetul orăşenesc Haţeg al Lucru de mântuială beşul* ; O R Ă Ş T IE : Ordinul A ana
predate dc către propagandişti tn P.M.R. a luat din timp măsuri ca cele — cinematograful „Patria’ ; Numai o f e r ă :
cercuri şi cursuri, precum şi unele 27 de cercuri si cursuri ale tnvătă-
expuneri pc teme generale. După ex m inlului de partid să-şi desfăşoare Cetăţenii din regiunea noastră 6-au rămas pur şi simplu uluit. Ele pre statuile tac — cwematoqtutut „Fla din stocuri suoranormative,
căra* ; H A Ţ E G : Povestea unei veri
punerea temelor. In cadrul şedinţe activitatea in condiţii bune. lnlrucît obişnuit ca atunci cind văd pe gar zentau şi mai multe deficiente. Gar
lor de pregătire, propagandiştii par de calitatea muncii propagandiştilor niturile dc mobilă marco Întreprinde niturile erau neli'î.truit3, cu mul'.e — cinematograful „ Popular' : următoarele produse şi materiale:
ticipă la seminarii. depinde, In mare măsură. însăşi felul rii raionale de industrie locală Alba pete a!be. cu crăpături, cu balamalele PRAD : io vlrsla draqosici — cine-
cum cercul respectiv îşi desfăşoară
L j pregătirea propagandiştilor de lulla să aibS in fală ceva frumos, nefixatc, cu un finisaj de slabă ca maloqraiul „SI. roşie* , I U A : Fe — crew«et
la sale care c avut loc recent, a fu/St activitatea, comitetul orăşenesc de trainic si bun Această impresie esto litate. Se în le le g' că 3 asemenea mo cioara — cinematograful ,.Lumtna*i — s m o a l ă
prezentată o expunero de către iov. partid acordă o mare alenlie pregă pe deplin justificată In decursul ani bilă nu este cumpărată de nimeni. Ca S IM B R IA : Pisioo de mare — cine
tirii lor. Cei mai mul'.i dintre aceştia — naiftallină
loan Bacinschi de In şcoala de parlid lor, )a Alba lulia s-au executai gar urmare, conducerea I R.I.L. Alba lulia matograful „M uncitoriiI"; 7J.A TN A :
din Orăslie. intitulată- „Unitatea miş participă cu regularitate la şedinţele nituri care au atras interesul cum a rost nevoită să transporte pentru M iracolul lupilor — cinematograful — benzen
cării comuniste şi muncitoreşti Inter de pregătire, depun strădanie pentru „Muncitorul* i L O N E A : Valsul ne
însuşirea materialului piodal, se docu- părătorilor. Este vorba mai ales a doua oară in atelier garniturite — piese schimb auto
nationale, baza victoriei socialismu muritor — cinematograful „Mine
mcnlcază temeinic, reuşesc să întoc de nobila cameră combinată de tip respective pentru a le recondiţiona.
lui asupra capitalismului'* pe care au rul* ; TP.IUŞ: Cumpără-ti un balon — rulmen(i ,
mească lecţii interesante, legate de „H oria", „Nădraq" şi altele. Cine a Alte cheltuieli de transport, din nou
audiat o tofî propagandiştii. — cinematograful „Victoria* ;
activitatea concretă a cursanţilor. cumpărat o asemenea mobilă a ră timp pierdut. $i toate acestea din
In cadr;:! pregătirii pe forme s-au APOLDUL DE SU S: Bunica Sabelh — reactivi cie laborator
prezenta* de asemensa teme cu un Neqativ este insă faptul că mai mas pe deplin mulţumii. Lucrate eu cauza lipsei de răspundere cu care — cinemafoqtaful ,.23 August* .
bogat continui politic şi ideologic. De sini şi unii propagandişti ca Bela mult gust, garniturile respective au a lucrat coleclivul de la atelieruI de C Ă L A N : Divorf Italian — cinema- i
exemplu, la forma ds Invătămtnt Sta Nagy de ia I.R.I.C., Cornel Adămoni contribuit la crearea tn casele oame tîmplărie. r. recepţiei superficiale fă logratul „Tabăra IC .S .H n. Informaţii suplimentare se pot obţine la tc-
tutul P.M.R. Iov. Iosif Bokos, membru de la I.F Haleg. Ladislau Moghiorosi nilor muncii a unui conlort la nive cute de Iov. loan Nemeş, a uşurin
al Comitetului raional de partid a ex de la I G.O care lipsesc nemotivat Iul cerinţelor. In ultim ul timp Insă co ţei cu care conducerea întreprinde- B U L E T I N le fon 2745, 2531, interior 37 Hunedoara.
pus leclia: „Calitatea de membru de de la programul de pregătire, fapt lectivul secliei de limp'.ărie de la rii a acceptat să trim ită spre desfa
narlid ; cum se face primirea tn ce face să se prezinte uneori în lata întreprinderea raionala dc induslrio cere asemenea produse. Cele patru METEOROLOGIC Lista completă se găseşte la biroul aprovi- j
pa>itid“ . Pentru propagandiştii dc la cursanţilor mai slab pregătiţi. Birou Hf>rnituri dc tip I. L H.-3" urmează zionării din combinat.
cnrsuriV serale anul *, iov. Maria Ri- locală Alba lulla n-a mai acordai să lie refăcute Este bine ca ele să PENTRU ORE \
poşan din colectivul de lectori de rile organizaţiilor de bază vor tre aceeaşi atenlie calităţii lucrărilor, (ic lucrate cu toată răspunderea st Vemc schimbătoare cu cerul mal
pc lingă cabinetul raional de partid bui ca pc viilo r să sc îngrijească în lapl ce a dus la refuzarea unor gar mult noros ziua si cu înseninări
a expus lecfia „O m idm rea socialistă. deaproape de mobilizarea propagan nituri de către unele centre de des seriDzilatca, iar cei vinovaţi pentru noapteo. Local va ninge. V tntul va
Victoria socialismului In tara noastră diştilor !a şedinţele de pregătire, să facere din regiune. Despre cc este deficientele semnalate să fie traşi la suf!a potrivit cu intensificări din
şj trecerea la desăvirsuea construc urmărească telul în care ei întocmesc vorba? răspundere. Cumpărălorii sint exi seclorul est si nord est. Tempera
ţiei socialiste", iar pentru cei de Na lecţiile ce urmează a fi predate. In anul trecut, s-a holărît punerea tura va fi cuprinsă ziua Intre ,*f2
cursurile* serale anul II tov. ing. loan Vorbind despre activitatea in In fabricaţie a tm bilei lustruite de genţi, nu an nevoie şi deci refuză 51. —4 grade ia' noaptea între —10
;Giosan, vicepreşedinte al Consiliului cercuri si cursuri se poale constata tip I.L.H.-3. Au fost executate atunci şi ocolesc garnituri prost lucrate, şu St — 1G grade. In sudul regiunii,
agricol raional a vorbit despre „Con că tn acest an lecţiile au un conti mai multe garnituri d.ntre care patru brede şi nelustruitc lozal v- fi mai rid'rală. Ceată lo NOILE M A G A Z I N E D IN D E V A
solidarea econcmico-orgrnizatorică j V. A. cală.
nui de idei mai bogat, iar frecventa ou fost trimise pentru desfacere la
lîi.A.C. din raionul Orăslie, Planifica cursanţilor este mai bună. depozitul din Deva Cînd au ajuns la z/a jc F fa fc
rea producţiei şi organizarea muncii depozit, garniturile au fost ocolite
în G-A.C.". Mai sint însă cercuri ca cele do
studiere a Stabilului P.M.R. de la de toii cumpărălorii. Si nu pe motiv
După predarea unor asemenea te întreprinderea de industrie locală si că ar fi fost prea scumpe ci pentru 8SÎREPR1KDEREA „MARMURA** S1MERIÂ
rne s-au dezbătui probleme privind I.R.I.C, economie politică de la sfa faptul că a'»eau multe defecţiuni.
organizarea muncii In G.A.C, impor tul popular raional, curs sera) anul Eie prezentau crăpături, pele. erau
tanta dezvoltării sectorului zootehnio I de la U R.CC, Haleg unde există prost finisate. Cum era $i normal,
si a repartizării judicioase a forţei o slabă frecventă « a n g a j e a z ă m e e d ls a t s
de muncă pe brigăzi şi echipe etc. responsabilul depozitului a refuzat
De remarcai este faptul că cea garniturile cerlnd conducerii între
In urma discuţiilor purlale pe morgi*
mai mare parte a cursanţilor mani prinderii din Alba lulia să ia mă — un inginer miner sau constructor
nea temelor expuse, cei mai bine pre-
festă preocupare privind îmbogăţirea suri de recondifiorare a lor. întreprin
qăliti s-au edit a fi propagandiştii derea a cheltuit sume destul de mari
Iustina Popovîci, l^an Ursu, Petru cunoştinţelor, conspectează şi studiază cu transportul ca $i cu recondiliona- pentru funcţia şef serviciu ,
B.Jdosan si aMii care au dat cele mai cu alenlie materialul bibliografic,
bune răspunsuri. prezenlîndi -se bine pregătili la semi rea făcută de către coleclivul secţiei sau şef serviciu tehnic; salariu maxim
Pentru c.r propagandiştii să cunoa narii. Cu toate acestea, unii cursanţi tîmplărie mobilă lustruită. Bineînţe
scă sarcinile ce le revin în această ca Gheorghe Cerbiceanu, Vasiu Pe les că cei care au lucrai prost ou fost
perioada 'ov. loan T iaconcscu, se tru Glie rqhe Badea de la cercul de nevoili să suporte cheltuielile nece 2.350 lei în următoarele condiţii:
cretar al Comitetului raional Orăslie studiere a Statutului P.M.R.,1 de la în sare. Se credea că cei care ou greşit
at P.M R. i-o informat cu cele mai im treprinderea „Vasile Roailă"; Irma atunci vor depune toate strădaniile — să aibă 6 ani vechime în funejii tehnice.
portante holoriri alo Comitetului raio Rill dc la cursul seral anul 1 de la pentru ca cele patru garnituri de — un tehnician constructor în funcţia
nal de parlid. S a insistat de aseme fabrica r' \ conserve, Măria Pop de la mobilă să placă cumpărătorilor. In
nea ca iecarc propagandist să acor cercul de studiere a Istoriei P.M.R. realitate Insă nu s-a făcut aproape
de o mare atent''* întocm irii lecţiilor, de la oficiul P.T.T.R., iau foarte rar nimic. Din contră, atunci cîud au de tehnician /, salariu 1.500 lei în
astfel încit acestea să aibă un bogat cuvinlul la seminarii. ajuns din nau la depozitul din Deva
continui de idei, să cuprindă exem Pentru ''iilo r, organizaţiile de bază an apărut cu si mai multe defecţiuni. următoarele condiţii:
ple concrete legale dc activitatea din cadrul oraşului Ha|eg vor trebui Şeful secţiei tîmplărie tov. loan Me-
practică a cursanţilor. In încheierea să acorde lo^lă atenţia bunei desfă senlean. şeful de echipă Daniel Cul- — s j aibă vechime 5 ană (cu şcoala tehnică) sau
programului do pregătire a propagau- şurări a învălămînluUN dc partid, să cear şi toii ceilalţi au mai meşterit
dişlilor. Iov. Ştefan Hsmorodcami.sc- 9 ani vechime (cu şcoala medie.)
analizeze in adunările generale felul pu|in la ele si apoi le-au pus fnlr-un
cretar al Comitetul-*! raional Orăslie ambalai slab si le-au trim is la Deva
cum studiază-cursantii să ia cele mai
al f M.R a vorbit cicspre sarcinile cu gîndul că ele vor fi acccplale. tahmatu! siderurgic Hunedoara
eficicnle măsuri pentru eliminarea
actualo ce stan in faţa organizaţiilor lipsurilor care mai dăinuie în aclivi- Asa a qîndii u responsabilul conlro-
de narlid de la sale. 1 uIni tehnic de calitale tov. loan
.latca cercurilor şi cursurilor. a n g a je a z ă imediat
Buna pregătire a propagandiştilor Nemeş, care a închis ochii atunci
NI CU SDIJCHEA cind a făcut recepţia Si iată că cele Maiştri, tehnicieni, economişti principali şl şefi contabili. în
asigură desfăşurare/, unei activităţi
din coleclivul de Icclorj ai patru garnituri de tip „T.L.H-3“ au i . . . -u__ , 1 C condifiilc legale de pregălire, vechime şl salarizare, după cum
rodnice. In marea m ajori'atc a cercu Cabinetului raional de parlid
ajuns din nou la Deva. Cînd a văzut urinează :
rilor si cursurilor din unilălde agri- H deg mobila, responsabilul depozitului a e d ic t — ingineri metalurgişti
— ingineri siderurgiştl
— ingineri mecanici
— ingineri electromecanici
r z nh n rr — ingineri oţelari
f— f (4 ) f
.iii 1 1JJ. U •_:.k T J 1 , I M # POSTA — ingineri dirigin(! de şantiere
V inT? n n f T y I 6# â — ingineri fumaliştl
— ingineri proiectanţi
— ingineri în exploat. căi ferate
A
— maiştri mecanici
Intre posibilităţi şi realitate s C v b jti — maiştri lăcătuşi
— maiştri electricieni
— maiştri apaducleri
Resursele^ furajere de care dispun lar Dc asemenea, la gospodăriile co si o încăpere corespunzătoare pen u > — maiştri strungari
gospodăriile agricol colective din lective din Cărăstău. Lunca, Baia de tru pregătirea grosierelor, linul de — maiştri ofetari
raionul Brad po» asigura o furajare (V s si altele, pentru .înlăturarea ri baltă se administrează în hrana ani 14 — maiştri fumaliştl
bună o aniiiu.'elor pe toalî peri w la sipei de furaje, acestea au fost date malelor nelocal — maiştri repararea vag.
rle slabuNitie. In acest scop consi in primire cile unui colectivist des La u n c ii gospodării colective cum — tehnicieni I
liul agricol raional a întreprins la toinic. care le distribuie pe bază le sînt cele din Ribita, ,irad. Ţebea şl — tehnicieni II
începutul lunii decembrie a anului cînlârirc, potrivit raţiilor stabilite, altele nu s-a dus o muncă perseve — tehnicieni proiectanţi I
trecut o acţiune de indrumare a împreună cu b rlg a jie rii zootehnici, — tehnicieni proiectanţi II
gospodăriilor colective in vederea responsabilii care au în primire fura renta pentru permanentizarea îngri — şefi dc staţie
jito rilo r şi instruirea lor în vederea
folosirii cu chibzumtâ a nu'.rolurilor. jele urmăresc ca acestea să se admi asigurării unei bune hrăniri a anima — sub şefi dc staţio
Astfel, echipe lormatz din specia \£& îk . | I — şefi serv. exploatare căi ferate
nistreze îr hrana onimalelor numai lelor.
lişti s-au deplasat in toate gospo ir stare preparjtă — picheri
Unele deficiente se semnalează si
dăriile colective din raion, unde an Trebuie meolior.at lapîul că in ra în ceea ce p iveşte folosirea concen — contabili şefi cu studii superioare sau medii.
dat indicaţii concrete privind modul ionul Brad mai sînt totuşi unele gos tratelor. La gospodăriile colective din — economişti prlncf pali
de conservare a furaj clor şi întocm i podării co kclive unde sc face mare Rişca si M e'learăn o cantitate în — merceologi principali
rea unor raţii economiroase, în func — electricieni
risipă dc furaje. In aceste unităţi gro semnată de concentrate sînt folosiie
ţie do furajele existente in Urcare — lăcătuşi
unitate sierele sint locale în canlilăti mici sau (n hrana boilor dc muncă, tn loc să — strungari
nu ie toacă deloc. $i nu s-ar putea se administreze in raţiile animatelor — sudori
Ca rezultat al acestei măsuri esl? - Ir e r /C u . i z e —
faptul că in unele gospodării co>c- snun? că nu ar exista nosibililâti în de producţie si 'ineretulut — frezori
live, nutreţurile grosiere se dau in acest sens. deoarece în cadrul raio Lichidarea acestor deficiente tn fo — macaragişti
hrana animalelor numai rlnpă ce au nului există 12 tocători. Ele nu sînt losirea furajelor depinde nemijlocit CÂRTEA PR/M PO STĂ — şoferi
fost prepar ale. Mn asemenea exemplu insă folosite la lovaroa nutreţurilor de prcc.cuparea consiliilor de condu — muncilor nccalificaţl
— paznici
II oferă gospodăria coleMivă din A$a se InlimplA în gospodăriile «o- cere ale gospodăriilor colective, de
*,unoa, unde cu cheltuieli raicl s-a lective din Ricşa, Mesteacăn. Ţebea grija cu care responsabilii cu baza Informaţi* suplimentare se primesc de l:> C.a.h. — serviciul
aD.enajat o încăpere pentru tocarea Brad ele. La gospodăria colectivă din furajeră gospodăresc şl distribuie personal, telefon Interioi 42. Tot aici se vor «dresa cererile şl
f l Mramurarea grosletalor înainte d* Ribita (preşedinte tov. loachim Qej), nutreţurile. autobiografiile solicitanţilor. i
a fl administrate In hrana a^Lmale- unde «a toate că există * tocătoare I MAN£A