Page 93 - 1964-01

Pâspunsiil gim m iu l R.P so m ib c
PROLETARI DIN 10ATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
la mesajul adresai dc N.5. Breşelor

şefilor de stele şi de guverne
o Măsuri concrete pentru
dezv.oltarca sectorului zooteh­
nic ; Stimate tovarăşe Hruşciov,
® Sprijin eficient din partea Am prim it mcsaiul dv. din 31 decembrie 19G3 privind renunţarea do
sfatului popular ; către state la folosirea forţei în rezolvarea lUiciMlor teritoriale. a proble­
(pclOJ. ll-« )î melor de frontiera şi studiind cu alenlie propunerea dv.r dăm o înaltă
• La universităţile muncito­ npreoicrc iniţiativei dv. in care vedem o nouă contribuţie a U niunii So­
reşti, o bogata activitate ; vietice Ja slăbirea încordării Internationale şi la afirmarea principiilor
coexistentei paşnice.
• In lunca Dunării ;
Guvernul romln împărtăşeşte părerea dv. că in prezent in centrul aten­
(pag. U I-c i); ţiei tuturor oamenilor şi a tuturor popoarelor, însăşi viata a 6iluat în mod
0 Dc peste hotare ; imperios problema menţinerii şi consolidării păcii,
(pag. IV-o) Există intr-adevăr condiţii prielnice pentru a promova acoastă cauză
Anul XVI. Nr. JOI 30 IANUARIE 1964 4 pagini 20 bani nobilă. încheierea Tratatului cu privire la interzicerea experienţelor nu­
cleare in atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, înteleqerea sovicto-ame-
ricană confirmată de rezoluţia adoptată în unanimitate dc Adunarea Gc-
neradă a O N U. in legătură cu interzicerea plasării ne orbită a obiecte­
lor avînd Ia bord arma nucleară şî alte tipuri dc arme de exterminare in
masă, ca şi oile măsuri luate de guverne si îndreptate spre destinderea
internaţională, toate acestea constituie un început bun care trebuie con­
tinuat si dezvoltat.
A$a cum pe bună dreptate se subliniază In mesajul dv., datoria oame­
nilor de 6lat este de a găsi căi şi mijloace menite a înlătura sursele dc
încordate între 6tale, de fricţiuni şi conflicte si să întreprindă acţiuni con­
Măsurile prevăzute prind viaţă crete, practice pentru înlăturarea prim ejdiei unui nou război
Soluţia cu adevărat radicală, capabilă să lichideze pericolul unei con­
flagraţii mondiade, aste dezarmarea generală si totală pentru a cărei înfăp­
M inerii de la E.M. Teliuc s-au angajat să extragă si să livreze lurna- tuire sînt necesare eforturile neobosite si tenace ale tuturor statelor şi po­
poarelor iubitoare de pace.
Iiştilor în acest an peste sarcinile cîe plan 5.500 tone minereu de fler, să
Totodată, fără a slăbi nici o clipă lupta pentru atingerea acestui obiec*
sporească productivitatea fizică cu 0,7 la sută peste cca planificată, să îm­ tiv principal, este posibil şi necesar să se va măsuri de destindere caire în­
bunătăţească cu 0,5 la sulă faţa de plan continHtul mediu dc fier In m i­ tăresc încrederea Inlre state îndepărtează primejdia unor conflicte m ili­
tare, înlătură diferende sau focare de încordare.
nereul livra t ele.
Guvernul romin a acţionat si acţionează constant ;n acost spirit, adu-'
Pentru înfăptuirea angajamentului luat conducerea tehnîco-adminlstra- cindu-şi contribuţia Ia instaurarea principiilor coexistenţei paşnice în re-
lîva, îndrumată dc organizaţia de partid, a întocmit din timp un plan in laliile dintre state cu orîuduirc social-politică diferită sprijinind orice ini­
ţiativă îndreptată spre consolidarea păcii.
care au fost prevăzute măsuri tehui co-organizalorice eficiente. Printre al­ In această lumina noi am apreciat importanta inifiativei guvernului so­
tele, planul M T O . prevede grăbirea lucrărilor dc deschidere a noi ori­ vietic şi considerăm justă premiza ei că litig iile şi pretenţiile teritoriale
zonturi de lucru în subteran, mecanizarea completă a transporturilor in au dat naştere adesea la conflicte grave şi războaie între state, la neîn­
credere reciprocă .şi vrajbă între ponoare. Dc aceea, guvernul rom,în aprobă
două orizonturi, îmbunătăţirea organ izării muncii ş a.m o'. pe deplin principiul care stă la baza mesajului dv. privind inadmisibiliUi-
O parte din măsurile prevăzute au început deja să prindă viată. Ast­ tca recurgerii la forţă în rezolvarea litig iilo r teritoriale şi de frontieră.
Mesajul dv. se conccnlrează asupra litig iilo r şi pretenţiilor teritoriale
fel, minerii de la E.M. Teliuc folosesc mai judicios utilajele existente,
în legătură cu frontierele deja stabilit^, 'statornicite ale statelor. Intr-ade­
şi-au organizat mai bine munca, au redus tim pii neproductivi Ca urma­
văr, tocmai acesloa pot constitui o sursă primejdioasă de încordare şi cioc­
re, pînă la 27 ianuarie a.c. colectivul E.M Teliuc a extras peste sarcinile niri între state. Guvernul romln eslo complet de acord ou guvernul sovie­
planificate 364 tone minereu de fîcr. tic că revendicările cercurilor revanşarde care urzesc planuri de revizui­
re a reglementării juste postbelice trebuia respinse în mod energic ca in­
compatibile cu interesele păcii, pentru că din aceste pretenţii poate lua
Dovada unei continue preocupări naştere doar un război mondial. Aprecierea dv. că popoarele europene au
creat prin muncă economia tării lor. au construit uzine, fabrici, au culţi-:
val pămintul nu pentru a se arunca nebuneşte in avcnluri militare funeste
\ Colectivul de muncă cTe la E.M. Ghclar a holărit să ob(ină in cursul în 6oopul de a smulge vecinilor lor o bucală de pămînt, ni se pare cu
toiul i-uslă, izvorînd dinlr-o realitate ne care nimeni nu o poate conlcsln.
acestui an numai rezultate bune în muncă. Realizările de pinâ acum do­
Muncitoarele caro lucrează Primirea de câfre tovarăşul Republica Populară Romînă consideră ca inalienabil dreptul tuturor
vedesc că in lre vorbe şi lapte nu există deosebiri. Din primele zile ale in echipele de ambalare a pro­ popoarelor coloniale la eliberare şi independentă naţională şi sprijină din
anului şi pină in prezent, minerii dc la E.M. Glielar şi-au realizat sarci­ duselor secţiei mase plastice de Bheoryhe OHieorghiu-Oej a ambasadorului toate puterile lupta justă pentru depLima lichidare a sistemului coloni-al.
In problema unificării ţărilor scindate după cel de-a4 doilea război
nile de producţie, obtinîud totodată însemnate depăşiri. Pînă la data de la lubrica chimică dwi Orăştie mondial, la oare se referă Mesajul dv., singura soluţie este evident rezol­
dau atenlic cuvenită acestei
27 ianuarie a.c. ei au extras in plus 2 174 tone minereu de fior. varea oî pe calc paşnică do înseşi popoarele aceslor ţări, fără amestec şi
operaţii. UJ.S.3. Ea Bucureşti S. 1 Jegalin presiuni de ordin politic sau m ilitar al unor puleri 6lrăine.
Aceste succese sînt o dovadă că muncitorii, inginerii şi tehnicienii IM FOTOGRAFIE: Aspect dc
Republica Populară Romînă consideră că realizarea unei înţelegeri in­
acestei exploatări, mobilizaţi de organiza|ia de partid, se preocupă în­ la faza ambalaj. ternaţionale pentru renunţarea la folosirea forţei în rezolvarea litig iilo r te­
deaproape dc înfăptuirea angajamen lelor luate in întrecerea socialistă Tovarăşul Gheorglie Gheorghiu-dej, înmînat răspunsul guvernului R. P. ritoriale şi a problemelor de frontieră ar constitui un pas important în
preşedintele Consiliului dc Stat al Romîne la mesajul adresat de N. S. consolidarea năoiî si in dezvoltarea colaborării 'internaţionale între state.
S c n J ir u Hrusciov şefilor de state şt guverne
R. P. Romîne. a prim it la 29 ianuarie privind renunţarea de către state !a împreună' cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte state socioiiste, Repu­
Cu planul realizat ritmic r i d i c a r e a c a lit f ic a r a i a c. in audientă pe ambasadorul ex­ blica Populară Romînă consideră că în actualele îm prejurări internaţio­
folosirea forţei In rezolvarea litig ii­ nale orice măsură dc destindere, dc întărire a încrederii si cooperării în­
Una din principalele condiţii care traordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. lor teritoriale, a problemelor dc fron­ tre slale este importanlă şî necesară. In acest spirit noi socotim că toate
Sub conducerea organizaţiei dc partid, colectivul de muncă al EM.
asigură continua îmbunătăţire <i ca- in P P. Romînă, I. IC Jegalin, şi l-a tieră. statele au datoria să fructifice posibiililăţilc tot mai mari care se creează in
Certej reuşeşte să-şi realizeze rilm ic sarcinile planului dc producţie. Ca ltlrtlii produselor o constituie ridica­ prezent pentru abordarea constructivă a problemelor inlcrnalionaile încă
urmare a preocupării pentru obţinerea unor rezultate mai bune, pînă la rea calificării. De aceea, in cadrul in suspensie.
După aprecierea guvernului romîn. este necesar să se continue şi să se
data de 27 Ianuarie a.c., colectivul cxploalăril miniere Certej şi-a realizat întreprinderii dc panificaţie din ora­ intensifice eforturile ponlru încetarea oricăror experienţe cu arma nu­
şul Deva s-a dat atenţia cuvenită a- Şedinţa secţiei de cereale şi plante tehnice
planul cTe producţie în proporlie dc 100,8 la sulă cleară, inolusiv ccvle subterane, pentru nediseminarea armelor nucleare,
cestei probleme. Astfel, in cursul anu­
Rezultatele dobîndite se datorcsc extinderii normelor cu motivare a Consiliului Superior al Agriculturii pentru interrioerea producţiei aaestor arme, a mijloacelor do transportare
lui trecut, au fost organizate un curs a lor şi lichidarea stocurilor de arme nucleare existente, pentru reducerea
tehnică, mecanizării procesului de lu m i, descoperirii şi punerii in valoare
de ridicare a calificării ai 45 munci­ si apoi desfiinţarea completă a tuturor forlelor m ilitare si armamentelor.
a rezervelor existente, preocupări permanente a întregului colectiv pen­ tori şi un curs de calificare cu 73 Miercuri dimineaţa au început în C.\- culturii, directorul Institutului central Noi susţinem adoptarea unor masuri concrete şi cficaoo pentru a se
Ţ.ilaja lucrările şedinţei largile a scctici dc cercetări agricole, a prezentat apoi
tru eliminarea tim pilor neproductivi. muncitori. La noua fabrică de piine dc ccrcalc şi plante tehnici a Consiliu­ referatul „ Comportarea celor mai va­ înlătura pericolul atacului prin surprindere. Sprijinim încheierea unei în­
din oraşul Simeria. dală in folosinţă lui Superior al Agriculturii consacrată loroşi hibrizi dubli dc porumb şl ngro- ţelegeri pentru retragerea trupelor străine de ne teritoriile altor ţări, pen­
tru că şî prin această măsură s-ar contribui la normalizarea vie ţii inter­
in primul trimestru al anului trecut
Primele succese s-a organizat cu 18 tovarăşi un curs culturii porumbului şi sfcclcî dc zahăr. trhnica lor în lumina noilor rezultate naţionale
Iau parte membrii secţie; de ccrcalc experimentale". Republlca-Dopulară Romînă s-a pronunţat şi se pronunţă în continuare
pentru însuşirea noii tehnologii. şi planle tehnice, preşedinţi şi şefi dc în favoarea încheierii unui pact de neagresiune inlre Organizaţia Trata­
Dc Ia Petroşani, corespondenta noastră, tov Edilh Szîlagy, ne trans­ In continuare, tov Ducur Şchiopu,
Cursurile au constat din lecţii teo­ secţie ai Consiliilor agricole regionale, piim-viccprcşcdintc al Consiliului Su­ tului de la Varşovia şi Pactul A tlanticului de nord, vâzind în aceasta o
mite că minerii V ăii Jiului cu înregistrat primele succese in îndeplinhej acţiune tranzitorie îndreptată spre lichidarea diviziunii dăunătoare a lum ii
retice şt demonstraţii prjcticc. M uîli uiicduri şi ingineri şefi ai trusturilor perior al Agriculturii, a expus refera-
angajamentelor leale în întrecerea socialistă. Cele mai frumoaso rezul­ cursanţi, printre care Iov, loan Dia­ Gostat, specialişti din instituţiile dc cu privire la „Rezultatele abţinute in blocuri militare.
tate au fost obţinute do co’ccîivul Exploatării miniere Pctrila. Sporind pro- conii, Profir Barbu din Simcria, lo- O 'i ectări şi dc învăţămînt agricol su­ în cultura porumbului dc către gospo­ Ideca creării zonelor denuolcarizale a cîştigat o largă recunoaştere in ­
duclivitalca muncii în abataje, prin folosirea judicioasă a timpului de lu ­ sif Bnnu, Adela Tucn şi loan Moga perior din G A S., S M.T. şi G A C con­ dăriile r /rr:'o!c dc stat in anul 1DG3* ternaţională Pronuntindu-se pentru înfăptuirea unor asemenea zone în Eu­
ropa centrală si de nord. în Mcditerana, precum şi în alte continente, gu­
cru, a maşinilor şi utilajelor, la sfîrşilul zilei de 27 ianuarie aici s-a tota­ din Deva au obţinui rezultjle mult ducători ai unor instituţii centrale «i Au urmat apoi discuţii. V o rb ilo rii vernul romîn depune eforturi constante pentru transformarea Balcanilor
lizat un plus de 2.972 tone de cărbuno fată de plan. mai bune în producţie. organizaţii obşteşti. au împărtăşit experienţa dobindită tnlr-o zonă a păcii şi fără mijloace de transportare a lor Ia tintâ.
A 27-a zi a lunii a fost încheiată cu sarcinile dc plan depăşite şi dc In acest an vor mai fi organizate I.u şedinţa participă de asemenea to­ In soluţionarea aceslor probleme, ca şi in adoptarea ailor măsuri dc
încă două cursuri asemănătoare la oare în cultura porumbului, şi-au expus dezarmare şî destindere, un rol deosebit ii revine Comitetului celor 13
către minerii exploatărilor Uricani, Aninoasa, Lonca şi Lupeni Din abata­ varăşul Mihai Dalca, secretar al C C al
vor fi încadraţi circa 50 de munci­ părerile asupra recomandărilor cu­ state dc la Geneva, de la care popoarele aşteaptă o contribuţie sporită şi
jele minei Uricani au fost extrase in această perioadă 2.470 tone. iar ci'.n P.M.R., preşedintele Consiliului Supe­
tori, iar pentru minuirca noilor u ti­ prinse în reforalele prezentate si au rezultate pozitive.
cele ale minei Aninoasa 1.815 tone peste plan. Dc remarcat este faptul că laje puse în funcţiune se va organiza rior al Agriculturii. făcui propuneri pentru sporirea pro­ Guvernul Republicii Populare Romîne sc declară de acord cu propu­
in primele 27 de zile ale lunii, minerii Văii Jiului au extras peste preve­ un curs cu toii muncitorii. In cuvintu! de deschidere, tovarăşul ducţiei in 19C4. nerea dv. privitor la încheierea unei Convenţii prin care toate statele
derile planului zilnic de producţie, 8 317 tone de cărbune cocsiiicabil şi să-şi asume obligaţia dc a renunla la (oria in rezolvarea litigiilor terito­
Nicolac loncscu, vicepreşedinte a! Con­ Lucrările şedinţei continua. riale şi a problemelor de frontieră şi eslc gala să-şi dea contribuţia la
energetic. GH. CSIKOS
siliului Superior al Agriculturii, a sub­ * realizarea accslui acord.
corespondent
liniat importanţa cunoaşterii şi aplică­ Seara, in cinstea participanţilor Ia Cu stimă,
rii in practică a celor mai noi rezultate lucrările şedinţei lărgite a seotici dc GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
3 m i* o S o i i u I H a I o q a ie cercetărilor ştiinţifice şi experien­ cereale şi plante tehnice a Consiliu­ Preşedintele Consiliului de Stal
lui Superior al A griculturii, ansam­
ţei avansate, în scojnul obţinerii în acest blu! de cînlecc şi dansuri al CCS. al Republicii Populare Romîne
Invăţămîntu! agrozootehnic, ar. a unei recolte bune dc porumb a prezentat selectiunt din spectaco­ Bucureşti, 29 ianuarie 1964
Tov. Nicolac Giosan, prim-viccpre-
lul „Cîntă tara mea".
Sa un nive! corespunzător! şedinte al Consiliului Superior al A gri. (Agerprcsl Formaţiile arfisfice se pregătesc de întrecere
Pentm ridicarea nivelului dc cunoş­ întilnesc Ia Ocoliş. Ciula Mică, Pui, in ceea ce priveşte desfăşurarea în Tn( comuna Gcoagiu, raionul Orăş­ rirea economico - organizatorică a
tinţe agrozootehnice al colectiviştilor, Hătăqel etc. Aici. consiliile de ron- văţăm inlulu; agrozootehnic de masă, La cercurile de citit tie. formaţiile artistice se pregătesc G.A.C., pe colectiviştii fruntaşi, cri-
in raionul Haţeg au fost organizate ducere lasă mobilizarea cursanţilor organizaţiile de partid să îndrume şi intens pentru prima lază de concurs. licînd in acelaşi timp neajunsurile din
şi îşi desfăşoară activitatea un număr doar pe seama lectori lor. Aminteam să sprijine îndeaproape consiliile de Corul, care numără aproape 70 de dilerile sectoare dc activitate. For­
de 94 cercuri, care cuprind peste la început că majoritatea gospodării­ conducere şi pe lectori, pentru a se hr comuna fialfa, {>c lin zii nUc fnnnc Sliin(ei fi c u l t u r i i d i n opere literare, membri, sub conducerea Iov. Cioro- maţia de dansuri are în repertoriu
3 900 colectivişti. Pentru buna desfă­ lor colective au asigurat condiţii ma­ realiza o mal bună mobilizare a f>e care Ic folosim în munca culturală articole dm presă etc ga/ru Za har io. directorul şcolii de 8 jocuri populare rom iiieşti cu tradiţie
şurare a activităţii cercurilor au fost teriale corespunzătoare pentru buna cursanţilor la şedinţele de cerc. iar sini cercurile dc chit Cele cinci D inhc cercurile dc citit cu activi­
procurate, prin I.C.R. Haţeg, un nu­ desfăşurare a învătăm intului. Ca ur­ lecţiile să fie mai atractive, mai mult cercuri iţi desfăşoară activitatea sofilă- tatea cea mai bună sc evidenţiază ccl ani. are in repertoriu: ,.To cînt in oomuna noastră, iar soliştii vocali
măr de 1.G28 maaualo, oare s-au dis­ mare, lecţiile sc predau in săli în­ legale de activitatea practică ce se vtînal f>c circumscripţii electorale. Lee- condus dr Iov. Lia Cazan, care a reu­ partid", „Paine, păminl dc aur", ,,Bn- Fistiş Vasile, Pamfil Marcela. G irjob
tribuit In fiecare gospodărie colecti­ călzite, unde se pol lua notiţe de că­ desfăşoară în unităţile respective lo rii cercurilor sini alcţi dintre învăţă­ şit să mărească cu fiecare săptumiuă curic-n colectivă", „M ărunţica de la Elisabeta şî Variau Florian cîntă via­
vă o dată cu deschiderea Invăţămîn- tre cursanţi, Acest lucru a fost scă­ Se va reuşi astfel să se asigure Gc.oagiu'4 şi altele. De asemenea, ta­ ţa nouă a satului colectiviza!.
Lului. De asemenea, In majoritatea pat însă din vedere de către consule «1c o însuşire mai temeinică a cunoştin­ turi şi profesori. Pc baza unei tematici numărul participanţilor la cerc fi a raful popular pregăteşte un program Duminica trecută, o parte dintre
gospodăriilor colective au fost asigu­ conducere alo gospodăriilor coleotîv* ţelor agrozootehnice. condiţie de de lectură. alcătuită dc colectivul bi­ cititorilor bibliotecii comunale. dc melodii populare roinlneşli, iar formalii!? artistice au prezentat pe
rate condiţiile materiale necesare. din Sîntămărie, Paroş. Bărâşli etc. La bază in obţinerea unor producţii ri­ bliotecii fi comisia dc femei, la cercuri NOJA ROMAN brigada artistică de agilalie un lexl scena căminului cultural un spectacod
Acolo unde organizaţiile de partid, aceste unilăti sălile !n oare se Un lec­ dicate în 6ecloruI vegetal şi zooteh­ sc fac lecturi din broşuri agrozooteh­ care s-a bucurat de succes din par­
consiliile de conducorc şi lectorii ţiile sînt nelncălzitc. iar materialele nic. nice din „ Colecţia pentru răspîndirca profesor care popularizează rezultatele obtinu- tea celor aproape 300 de spectatori.
s-au preocupat Îndeaproape de des­ didactice slnt slab folosite. Ing A. POTOPEA Comuna Balşn, raionul Orăştie le de gospodăria colectivă in întă­ Pînă la faza in Ier comunală vom mai
făşurarea învătămintului, rezultatele In general lecţiile se predau liber, prezenta şî alte spectacole în loca­
eint bune. Pină la 20 ianuarie, spre pe bază de planuri iar lectorn fac ex­ litate si satele din jur
exemplu, în majoritatea cercurilor au punerile pe înţelesul cursanţilor, lec­ SIMI OANCEA
fost predate cite 13— 15 lecţii. potrivit ţiile sînt legale de activitatea prac­ directorul căminului cultural
planurilor întocmite La cercurile de tică din gospodărie şi îmbinate cu
creşterea animalelor dc la Bretea demonstraţii practice Astfel proce­ Geoagiu, raionul Orăştie
Romînă. pentru cultura plantelor de dează lectorii î inq. Gheorqhe Fron-
olmn de la Covragi, Haţeg ele., lec­ ţoni care conduce cercul zootehnic de
torii au predat cite 15 lecţii. Cu pre­ la Sălaşul de Jos, ing. Nicolae Băr-
darea lecţiilor la zi sînt şi lectorii bântan de la cernii pentru cultura AparaS’ de depistare
cerourilor de la Toteşti, Smpetru. plantelor din G.A C. Ciula Mare, Ştc- a defecţiunilor la cablurile
Pe^tcnna etc. fania Marlinescu, de la cercul pen­
La unele cercuri Insă lecţiile sînt tru cultura plantelor de cîmp anul I! electrice
rămase in urmă fată de planificarea din Berlhelot, ing Mari-a Medrea (le
iniţială. De exemplu, la cercurile de la cercul legumicol anul II de la Recent, ug colectiv din cadrul în­
creşterea animalelor anul I de la Bo- G A.C. Haţeg si alţii. Un lucru pozî- treprinderii pentru raţionalizarea şi
şorod, Nucşoare. Corăieşli şi Plclişa. liv îl constituie faptul că pentru o modernizarea instalaţiilor energetice,
Ia cele pentru cultura plantelor de mat bună înţelegere a lecţiilor pre­ a realizat un aparat pentru depista­
cîmp anul J de la Cirneşti, Vaidei date, în vederea ridicării nivelului rea şi înlăturarea rapidă a defecţiu­
etc. iui au fost predate decît G—7 de cunoştinţe profesionale al colec­ nilor în cablurile electrice.
lecţii. De asemenea, la cercurile de tiviştilor, au fost prezentate la ma­ Aparatul, bazat pc măsurarea vite­
la G A.C. Vîlcele Rele. Gintaga. Bre­ joritatea cercurilor cite 3 oi ol uri de
tea Şirei şi Dcmsuş s-au predat doar filme agricole difuzate prin reţeaua zei de deplasare a im pulsurilor elec­
7—9 lecţii. Pentru această situaţie v i­ cinematografică. De asemenea, pentru trice pe cabluri, determină cu pre­
novate se fac în primul rînd consiliile a urmări felul oaim se desfăşoară in* cizie locul defecţiunii.
de conducere ale unităţilor respec­ vălăm inlul, periodic, In şedinţele de Dotarea echipelor de Intervenţii-
tive, care nu au acordat suficientă lucru cu specialiştii, cu conducerile deranjamente cu asemenea aparate
atentie învătăm intului agrozootehnic. qospodăriilor colective etc., a fost a- reduce considerabil durata avariilor
şi înlătură pierderile in alimentarea
La lectiî participă In medie 75—30 nalizală activitatea cercurilor, luin-
cu energie electrică.
Ia sută din colectiviştii înscrişi. Re­ du-se mă6iiri eficiente de îmbunătă­
(Ager preş)
zultate bune au fost obţinute In a- ţire a sîlualiei. In acest sens, im­
coastă direcţie la cercurile de la Co­ portantă a fost şedinţa de analiză a
vragi. Hatcq, Glopotiva, Sinpetru, Să­ învătămintului aqrozootelinic care s-a VIZITA IN R. P RO M INA
laşul Superior etc. Participarea bună ţinui în luna decembrie a anului tre­ A VICECANCELARULUI AUSTRIEI
la lecţii reflectă şi felul cum lectorii cut. cu care ocazie s-a analizat ac­ Dr. BRUNO PITTERMANN
de lo cercurile respective îşi pregă­ tivitatea fiecărui cerc, stabilîndu-se
Vicecancelarul Austriei, dr Bruno
tesc şi predau lecţiile. In raionul Ha­ o 6erie de măsuri pentru ridicarea Lucrătorii dc la trupul din Cilnic, aparţinător GA S . Pelreşti, obţin bune rezultate în sectorul zootehnic. Realizarea unor producţii sporite Piîterman. va face o vizită oficială în
ţeg slnt insă şi unele cercuri unde aolîvilătii tuturor oercurilor la un de lapte se datoreşle în marc măsură preocupării cursanţilor dc la cercul zootehnic pentru însuşirea şi aplicarea in practică a metodelor şt:in(i Republica Populară Romînă, In in v itj-
frecventa este slabă. participarea nivel corespunzător (ice de creşlerc a animalelor |in guvernului romîn, între 23 s;i 23
cursanţilor Ia lecţii fiind de numai Este necesar însă ca în unităţile IN FOTOGRAFIE: Lectorul cercului zootehnic, Mihai Bulkcscher, predind o lecjic în legătură cu mecanizarea lucrărilor la fermele de ani­ februarie 19\vl
60—70 la sută. Asemenea siluafii în care se mai constată unele lipsuri male foto : V. ONOIU i