Page 95 - 1964-01

Nr. 2827 Dramul socialismului Pag. 3

De ce mi se obţin

realizările aşteptate

In cursul acestui an. colectivul între­ Hunedoara se găseste in restanţă la
prinderii forestiere din Hunedoara arc producţia globală cu 14,7 la sută, iai
de îndeplinit sarcini importante- Munci­ l.i producţia marfă cu 15,7 la sută.
torii forestieri de aici trebuie să ex­ Pe lingă cauzele arătate, la ncrcali-
ploateze din parchete o cantitate marc zarca sarcinilor de plan a dus şi in­ Qn lunea 'Danării
de masă lemnoasă. suficienţa braţelor de muncă. In par-
Pentru realizarea sarcinilor planifi­ c.ietc, muncitorii au venit abia la 10
cate, conducerea întreprinderii a întoc­ unuarie. Or, dacă ar fi existat o preo­ S După ce adună cu generozitate toarelor. Mijloace radiolelelonicc rite asllcI de Inunda/ii, amenajate
m ii dîn timp un plan MT.O. în caro cupare mai marc pentru recrutarea din ^ mulţime de riuri de pe teritoriul dintre cele mai moderne Iac /)osi- peni tu irir/Atc după metode şliin!i-
au fost prevăzute obiective concrete. timp a forţei de muncă, situaţia ar fi
O parte dm ele au şi lost aplicate. De iost desigur alta. s lomincsc. bufrina Dunăre işi domo- bilă corespondenta rapidă intre tice, 2.000 ha. din aceste supralele
pildă, în vederea extinderii mecaniză­ Mai trebuie amintit faptul că, tran­ S leşie apele şi, ir.bindn-sc de tăria panelele de lucru. de teren lerlil, deşi inxămin/ate in
rii lucrărilor, întreprinderea n lost în­ sportul masei lemnoase se desfăşoară ’ podişului Dobrorjei, J$i schimbă Polosirea navelor şi a sistemelor luna iunie anul trecui, au dat pro-
zestrată, pe lingă utilajele existente, cu incă defectuos. Cu toate că ia rămpilc ) deodată calea. Ceva mai jos, lingă de transmisie lără lir devine pe de­ tlucl/i boga/e de porumb. Experien­
couă funicularc de tip „Wysscn- care de încărcare există suficiente stocuri, ) Călăraşi, llu viu l se deschide ca tm plin jusliiiculă din clipu in care ţa continuă previziunile cu privire
r.u fost puse in funcţiune în parchetele detorită slabei organizări a transpor­ ! imens evantai, lormind bălti şi gir Io. sint cunoscute condiţiile neobişnui­ la însemnatele posibilităţi care se
Dosul Vadului, din sectorul Huncul tului, acestor nu ajung în depozitul final. ' grinduri şi canale, Innccalc in stu­ te de muncă de pe acest ini ins şan­ creează pentru ob/m crei chiur în
Marc şi Coasta Ruz.ii din sectorul To- Din cele 1.G0O tone masă lemnoasă cit fărişuri, de plauri şi insule p luti­ tier, înconjurat de ape. z\ici, iinin* condifii de secetă, a unor cantităţi
pîiţa, cu două tractoare si. o fierăstraie trebuia transportată de maşinile ce
mecanice. In lunile caic urmează între­ aparţin I.M.T. F. Sebeş s-au transportat toare, de dune nisipoase şi păduri cilo rii locuiesc pe vase dormitor, de porumb din accasla parte a (urii,
prinderea va mai pruni încă un trac­ doar 490 tone. Aceasta din cauză că hixuriunlc de sălcii. De aici înain­ adevărate aşezări palustre. Canti­ socotită in liceul improprie orică­
tor şi 4 funicularc. S-au luat măsuri din cele aproape 20 maşini de cîtc te, /lină ce ajunge la Murea Nea­ nele, punctele culturale şi de asis­ rei culturi ar/iicolc. De ultlcl, este
pentru extinderea organizării muncii in oispune coloana auto I.F Hunedoara, gră, Dunărea se pierde fn labirin­ tentă sanitară şi toate cele nece­ de remarcai ca întregul cost al tu­
brigăzi complexe cu plata in acord glo­ lucrează în medie doar 10. Vinovat se tul ostroavclor, udind haotic im pă- sare asigurării unor condiţii bune, ciurilor se recuperează in 3-4 ani,
bal, exploatarea la rînd şi fasonarea se face tovarăşul Prisăcanu, şeful co­ mini ce însumează aproape 600.000 civilizate de viată se a Hă a mei m - nu mul prin cultivarea tu porumb a
concomitentă n lemnului de lucru cu loanei, care nu controlează îndeajuns ha. Din totdeauna, această suprafa­ jale toi pe vase. întregii supraiclc Indir/uHe.
lemnul de foc, exploatarea masei lem­ felul cum sînt utilizate maşinile pre­ Ac/lunca de transformare a aces­ Pe şantier se execută, de aseme­
noase in trunchiuri lungi cu execu­ cum şi conducerea I M.T.F. Sebeş, care Strunr/untl Nicoloc Merenreon din seefirt maşini unelte a U. M. Cugir ţă a lost socotită patrie a stihiei nea, potrivit proiectelor, importan­
tarea sortării in depozitele intermediare iva urmăreşte îndeaproape, la fipcaic îşi depăşeşte cu regularitate sarcinile de plan. cxccutind numai piese de apelor. tei întinse regiuni a lă rii se desfă­
etc- Pentru asigurarea desfacerii rit- coloană felul cum se îndeplinesc sarci- calitate. Pentru succesele obfinutc, el a fost lună de lună evidenţiat in S iirşitul anului 1962 a marcat insă şoară pe mai multe clape. Intr-o te lucrări de îm păduriri şi de or­
r.uce a produselor, cit şi pentru valori­ r :)c planificate pentru transport şi nu întrecerea socialistă. declanşarea asaltului pcnttu cuce­ primă fază, lucrările nIcclcază o su- ganizare a unui pescuit sistcma/ic.
ficarea superioară a masei lemnoase, îi» ia măsuri imediate pentru înlăturarea rirea acestui pămînl. S-a deschis ptalafă de 300.000 ha., aproximativ In zonele (Unire albia fluviului şt
depozitul final se execută o sortare inai deficientelor. cel mai marc şanliet de îmbună­ o treime din acestea fiind de pe diguri s-au planta/ încă de />c acum
judicioasă. La coloana I.F. Hunedoara se mat F. C. Orăştie tăţiri lunciarc din fără. bătălia este acum încheiate. Astlcl, prin îndi- 4.000 ha. de /rerilclc masive de pro­
In toamna anului trecut întregul co­ ir.tîlncştc şi următorul aspect. In ziua r/uiri, desecări, nivelări, dcsluliv.ări, iecţie de /dop negru hibrid şi sal­
lectiv s-a preocupat de asigurarea sto­ rlc luni. ale fiecărei săptămîni, majori­ acum fn toi Ea se deslăşoutu pe un cie selecţionată. Pe lingă rolul de
cului de material lemnos necesar pri­ tatea conducătorilor auto fac cu o cursa Iront turq, ocupînd întreaga luncă delrişati de arborele şi păduri ne­ apărare a lucrărilor, ucestea au şi
mului trimestru din acest an. In mo­ mai puţin dccît numărul planificat. inundabilă Şi băltite U iiviiilui. bul­ productive, 73 000 ha. au devenii
mentul de fată cantitatea de lemn exis­ Aceasta din cauză că ci locuiesc în dozere. scre/icrc, Iracloare uriaşe, pcnliu prima c-:tră pământuri agri­ menirea de a s/>orl. producţia de t
tentă pe lămpile de încărcare este su­ oraşul Sebeş iar lunca vin tîrziu la aulobasculanlc nudă nici lileru/mcn- cole. Este semnificativ faptul ca vo­ masă lemnoasă a furii. A lic mari }
ficientă pentru îndeplinirea ritmică a serviciu şi pleacă în cursă abia in le din loc dune de păminl, de ni­ lumul lucrărilor terminale anul tre­ suprafefe se /rrcr/ălcsc peni tu sădi- >
sarcinilor de plan. jiru l orei 11. sip şi argilă, stivuind diguri laie, cui aici csle de 3 ori mui mere de­ rea în primăvară a arborilor. Incin- '
Ca urmare a măsurilor luate, colecti­ Conducerea D.R.E F. Hunedoara- Ce e nou in fabrica noastră ? ci! loialul tuturor im lnm ulătirilor lele Indiguile, care nu pol fi de- >
vi I I.F. Hunedoara a dubimlit unele Deva, împreună cu conducerea I.M.T.F. nivclind terase, de Ir işi nd codri se­ funciare e/ec/uote în anul 1962 în secate, se amenajează in vederea !
succese. Din parchetele deschise pentru Sebeş vor trebui să ia măsuri pentru Noua scu-iârie a fost dotată cu o creşte, se va extinde şi gama produ­ culari. Pe şantier, maşinile conduse translnrmăril lor în mari şi intensi- .
exploatare a lost lasonat un volum reglementarea acestei situaţii. maşină modernă de rectificat plan. selor fabricate Pentru aceasta, în de oameni competenţi lac totul in ­ întreaga Iară. M uncitorii, mecanicii vc crescătorii de peşte.
mare de material lemnos. Muncind cil I.F. Hunedoara îşi poate îndeplini Prin instalarea şi punerea in funcţiu­ sectorul de mase plastice, a fost mon­ tr-o ordine deplină. Sutele de ve­ cu inullă calilicare, ingineiii şi teh­ Lucrările din lunca inundabilă a {
abnegaţie, folosind din plin utilajele saicmilc de plan. In momentul de faţă tată şi introdusă in ciclu de fabrica- hicule se aliniază in şir indian ; nicienii au înscris In istoricul im­
existente, lucrătorii forestier; au apro­ întreprinderea dispune (le suficiente ne a acesteia se asigură o utilizare mai screpcrcle şi tractoarele se încor­ presionantei operaţii de translorma- Dunării se fac In întregime din in- »
raţională a spaţiului de producţie şi p\ic o noua maşină de ii.jectic.
piat la rămpilc de încărcare u canti­ In aţe de muncă şi utila je In planul rc a naturii o cilră : 4.500.000. Truns- vcsfi(u/e statului In sco/ntl exccu- 1
tate marc de masă lemnoasă. M T O au fost prevăzute sarcini im ­ se vor putea confecţiona matriţe su­ In scopul creşterii necontenite n dează in cadcnfa motoarelor, colori lormală in melri cubi, e i exprimă tării lor la ttn nivel tehnic ridica!,. J
Cu toate acestea, rezultatele obţinute portante. ficiente şi de calitate penîru maşi­ calităţii produselor, conducerea leii- de metal macină păminlul. slirlc- au lost create organizai ii speciali• i
nu sînt pe măsura aşteptărilor. După Este necesar însă ca ele să fie tra­ nile de injecţie şt cxlrudere, de la nico-adminislralivă a luat o scrie cîndu-l cu din ii de ofcl, îl compac­ canlitalca de păminl (excavat, za le de proiectări şi construcţii hi- \
prunele 20 de zile din luna ianuarie duse în viată. In acest scop, organiza­ scctordl de masă plastică. de măsuri eficiente. Astfel, a fost tează cu pacuri grele de o jumă­ transportat şi tasat), a celor aproa­ drolehnire. ‘
re., Întreprinderea nu şi-a realizat ţia de partid va trebui să sprijine inai Pentru realizarea planului de oxizi reorganizat controlul tehnic de ca­ laie de tonă. pe 70 km. de diguri ină/late pină încheierea cu succes a acţiunii J
sarcinile de plan. La soriimcntelc: ntult conducerea întreprinderii, să ana- (fil-beni si roşii de fier. in întreprin­ litate, fiind întărit cu personal de Toate operai ii te poartă pecetea acum de-a lungul Dunării.
leinn pentru foc s-a înregistrat o res­ l.rczc periodic felul în care se înde­ unei înalte tehnicităţi. U tila jele sini Terenurile scoase de sub sli'iUi de punere in valoare a Introqii su- J
tanţă de 4G0 m. steri, buşteni gater plinesc sarcinile de producţie, să ia dere 5-a inonlut un nou compresor înaltă calilicare. Acum controlul se fabricate in cea mai marc paric fa apelor au lost repartizate noilor pralcţc stabilite va aduce mari a- S
din fag 500 inc., lemn pentru celuloză măsuri concrete pentru înlăturarea ori­ de aer, lip „Reşiţa" cu trei cilindri, execută in flux tehnologic pe toate (ară. O adevărată liotă : compusă r/ospodutii agricole de stat care se vanlajc pentru întreaga economic \
20 m c. Conducerea întreprinderii, n i căror deficienţe, iar Comitetul orăşe­ care are o capacitate de 4.500 m.c. fazele procesului de producţie.
a mobilizat suficient muncitorii pentru nesc de partid Hunedoara să sprijine de aer comprimat pe oră 1 din nave fluviale, tancuri petro­ creează aici. Două stat ii mari de naţională.
îndeplinirea sarcinilor de plan la ţoale mai inult organizaţia (le partid de la Potrivit sarcinilor de plan. produc­ ing. lO AN MISCHIE liere, drăiqi, şlepuri, şalupe, remor­ pompare, iiec ue cu un debit simi-
.sortimentele. Există apoi tendinţa de îrIrepi inderea forestieră, să o contro­ ţia de mase plastice a fabricii va şeful cabinetului tehnic chere, ponlc-nne, asigură conlinui- V/r unui tiu mediu, au asigurat apa cd-r. drAtescu
a se pune accentul pe sortimentele mai leze şi să o îndrume asui;ra felului cum faica muncii, aprovizionarea sec­ 'necesară irigaţiilor. Indiguile Şi fe­ redactor la Agerpres t
(■.«or realizabile. Or, aceasta dăunează trebuie să muncească pentru îndeplini­
realizării ritmice şi integrale a sarcini­ rea tuturor sarcinilor Se realizează planul M.T.O.
lor de plan. După două decade J. F. L. DEM ETER
Prin introducerea j r scară largă a Fntă do anul trecut, sarcinile de
metodelor avansate de muncă, orga­ plan pe anul in curs sînt nvul-l spo­ E a © ® ! o l g â i a c l â r H
nizarea temeinică a producţie), ex­ rite. Pentru realizarea lor, colecti­ $
în sp rijin u l activităţii economice tinderea mişcării de ino aţii si ratio. vele sediilor noastre şl-au prevăzut • I e o B e c i i v e
nalizări si valori'icarca judicioasă a din timp o serie de măsuri tehnico or­
In adunările de dezbatere a cifre­ pentru a preveni eventualele slarjnă- rezervelor interne, colectivul lubricii ganizatorice menite să ducă în conti­ I. 4 Pentru îndeplinirea exemplară a
lor de plan pe anul acesta, muncito­ ri. noastre a n tţin u t a.::il ireent însem- nuare la creşterea productivităţii sarcinilor ce le stau tu faţă pentru
rii. inginerii şi tehnicienii din com­ în planul de măsur stabilit se mai nule succese. Planul de creştere a muncii, să îmbunătăţească continuu i •jccst an. lucratorii întreprinderii
plexul C F R. Teiuş-Coslai in. i:i frun­ prevăd şt alic obiective. Comuniştii
productivităţii muncii a fost îndepli­ ca’ Halea produselor, să reducă pre­ 1\ ,(Marmura" — Simeria au făcut peste
te cu comuniştii, şi-a j manifestat ho- se vor ocupa îndeaproape de introduce­ nit in proporţie de 113,4 l i sută. iar ţul de ~osl. In planul MT.O. slnt pre­ G0 de propuneri de îmbunătăţire a
Ufrirea de a realiza înainte de ler- rea tehnicii noi in procesul de pro­ la preţul de cost s-au obţinui eco­ văzute G7 de obiective eu termene şi procesului de producţie, propuneri
ţr.ep sarcinile lncredin|ate in 1901. ducţie, creşlerea^calJfirjirli 'm uncitori­ nomii de circa 4000000 Ici. benefi­ responsabilităţi individuale. încă (L - V '. care au fost cuprinse in plănui M.T.O,
Cu jccaslfi ocazie ei au Meni 110 lor, vor sprijini comitetul sindicatu­ ciile realitate, depăşesc suma de h începutul anului conducerea între­ Prinlre acestea se numără mecaniza­
propuneri de măsuri tehnico-organi- lui in organizarea judicioasă a între­ 2.900 000 lei peste sarcina planifica­ prinderii şi comitetul sindicatului, rea încărcării blocurilor de marmură
za».orice menite să conducă U creşte­ cerii socialiste ele. tă, Prin urinare, exi- lă o cxnericnlâ conduse şi îndrumate de comitetul de în cjricre, montarea sloliei pentru
rea prodiielivi*dli: muncii, reducerea V. STRCMŢAN bogată care trebuie dezvoltată şi mai partid, urmăresc îiuhaproapc înfăp­ labricarca dalelor de mozaic de mar­
preţului de cost, reducerea consumu­ corespondent nni't. tuirea liccărei măsuri. mură qrnnuljtâ. execularea si mon­
rilor specifice de combustibil $i ma­ Unele măsuri an prin.-; viaţă tarea Mnliel de mozaio Li Uuşchiţa,
teriale etc. chiar din primele zile -ale anului. Bn-
va’o rlllr.rc a deşeurilor de marmură
Pentru a sprijini realizarea planu­ năoară, la 6cclia l-a era nevoie do de la Alun, montarea unei pompe
lui şi aplicarea aceslor propuneri, co­ € « î 3 4 n * î b a « ^ B a fabricarea sulfatului de mungati sub
mitetul do partid şi-a inlocmit un fermă de cristale, necesar fjb ric ă rii penlru rccircuilarea apei l i gatere,
La Hunedoara, în m irele combinat lin. o seamă do succese. De pildă, în
plan de masuri, cu sarcini concrete. siderurgic, fiecare sector de activita­ urmă cu cîtcva zile, t..rn condusă de unui nou produs farm .'etilic. Prin croirea judicioasă a placajului brut
Asllc), membrii t.m ile tu lu i vor În­ te constituie o verigă importantă a şeful de manevră Constantin Burlacii instalarea unor concentratoare, pro­ pentru evitarea pierderilor de mar*
druma îndeaproape birourile organi­ proceselor tehnologice ce se dc'M - a reuşit să-şi depăşească planul ope­ ducţia de sulfat de mingau-cristale mură la lăial, ş: altele.
zaţiilor de bază din unităţi şi con­ şoară aici. Transporturile pe calea fe­ rativ do manevră tu 120 tone. Re­ se va dubla Din măsurile aplicate Trjduccrea in via|ă a obiectivelor
ducerile tehnico administrative res­ rată nziinlă sini d m a r e importantă, zultate bune obţine şi mecanicul Ion o ai amintim dccaparca pieselor do
pective pentru realizarea ritmică a pentru funcţionarea lurnalcîor şi a Bostan cure reuşeşte întotdeauna s,i otel, ce cm co duce la o scădere u planului M.T.O. va asigura creşterea
planului, în. înlăturarea unor lipsuri cuptoarelor olelăriilor prin ele se asi­ aducă [uniatelor materia primă la p:e(uhii de cosi cu c irc j 15 la sula. produclici de marmură, îmbunătăţit
gură ritm ic hrana ina~i!or agregate. timp, conform graficelor do circu­ iar pnn modernizarea tratamentului rea ca li'ă lii placajelor finite şi în
care s-au manifestat anul trecut. Un
Lucrătorii acestui sector de acti­ lei inie s-a ajuns h o îmbunătăţire acelaşi timp, valorificarea superioară
membru al comitetului de partid va vitate se 6lră(luicsc permanent să-şi laţi e- simţitoare a calităţii matriţelor.
urmări felul cum decurge aprovizio­ îndeplinească exemplar sarcinile. Ca ION OLARII IOAN DEŞTELFIE a materiei prime prin producerea de
narea cu materiale şi piese de schimb, urinare a strădaniilor depuse, ei ob- manevram la C.F.U. şef de schimb noi sortimente de mozaic din dcşcu-
rile de marmură de la Ruşchiţa şi
Mi ■ crasa a **“*» m mu • =*» ■* ottmm « a n o .-a j • zm t a « >.. Alun. Aslfel, lucrătorii întreprinderii
vor trim ite constructorilor* materiale
sităţi să fi cuprins şi una din disci­ suini de invătămînl, conţinutul lec­ i In cargourile „ Timişoara" şi
plinele : geografic. medicină, astro­ ţiilo r şi eficacitatea aceslora Ele se „Oradea se încarcă mărfuri mai multe şl n u i bune. co vor înfru­
nomic. biologic, literatură, isloria ar­ ocupă mai mult de latura organizato­ museţa noile obiective alinte iu con­
telor ele. rică a aclivitălii scăpind din vedere | şi peste pufin timp vor părăsi strucţie.
Desigur, numai întocmirea unei pro­ problemele principale. | portul Consfanla. Jug. IOAN DUŢA
grame judicioase iui este suficient Barourile comisiiior penlru râspîn- corespondent
peniru buna funcţionare a universi­ (brea cunoştinţelor şliinlilicc din ca­
tăţilor muncitoreşti Pe lingă acest drul raioanelor şi oraşelor unde func­
lucru este necesar să se asigure un ţionează universităţi inuncitorcşli mi
Tn activitatea de rfispîndîrc a cu­ cursanţilor însorişi frecventează lismului critic al literalurii romîne". conţinut tooreUco-ştii.nţific riguros al au îndrumat şi controlat decil spo­
noştinţelor politice şi ş lim lifiro la cursurile ou regularitate, lecţiile se „Contemporanul şi roln) lui in dez- lecţiilor, prin pregătirea cil mai buna radic buna desfăşurare a învălămîn- dt>. ţtt şmtlicvrtl din
rîndui maselor largi populare de Ia ţin conform planificării, tec lor i i se vollairea literaturii noastre" ele a lectorilor. lului, lăsind aceeslă sarcină doar pe
oraşe şi sale, alături de conferinţe străduiesc să predea lecţii cit mm La ştiinţele tehnice. în programa întrucât la universilăţile muncilo- scama secretarilor de comisii. De ase­
şi ciclurile de conferinţe, în ullinui bine documentate pe înţelesul lecţiilor s-n linul seama de profilul resli predau fn prezent un număr menea, in şedinţele de birou ale aces­ Op.3<xsn?zct&‘0 E e m e in ir mat şi în proporlie de 30 la sută a
ani o extindere din co in co mai lar­ cursanţilor Exemple pozitive in ace<t de producţie al exploatării, de nece­ însemnat do ingineri, medici şi atli lor comisii nu a losl analizată acti­ elementelor inozaioalc prefabrioatc. In
gă au primit-o universităţile munci­ sens sînt universităţile immrMorcşti sităţile pe care le ridică producţia, intelectuali rare au mai puţină expe­ vitatea um vcrsilălilor muncitoreşti. I ii anul I9G-I şantierului nr 4 al vederea trecerii la o activitate de
toreşti şi populare din Hunedoara si Valea Jiului de introducerea tehnicii noi în mino­ rienţă în metodica de predare, Comi­ Pentru viilo r este necesar ca toate T R.C.l I. din Cugir fi revin sarcini monlaj a inslalalonlor se va cxlindo
In proporţie de 50 la sulă, prclabri-
tetul regional pentru cultură şi arlă
Rezultatele obţinute piuă în pre­ Una din problemele de bază in ac­ rit. precum şi de nivelul de pregă­ comisiile, pentru răspîn.lircn cunoş­ Înseiîi.nnle. Colectivul de aici va
n organizat în centrele Petroşani şi
zent în activitatea universităţilor tivitatea universităţilor muncitoreşti o tire al cursanţilor. Astfel au lost pre- Hunedoara lecţii demonstrative pe tinţelor şlim lîficc să-şi îndrepte mui Irebni să conslruiască 180 apartamen­ carea ansaniblelor şi 6ubansaniblefor
de inslala|ii sanitare şî de încălzire
muncitoreşti, lanţul că la ele parii- constituie alcătuirea programului uiu- vă2111c lemcle : „Extinderea tehnicii marginea cărora s-au purtat discuţii mult ulcnlia înspre asigurarea conli- te, 6«î execute o seamă de lucrări cenlrabY
cină un număr din ce in ce mai marc vorsilălll. Cu ajutorul lui se asigură înaintate" „Metode moderne de tă­ nuliihii teoretic — ştiinţific a) lecţi­ industriale şi agrozootehnice. In ve­
caracterul sistematic şi continuu al iere n cărbunelui aplicate la E. M. rn privire In modul de organizare a ilor care se predau, înspre pregătirea S-dii prevăzut şi măsuri pentru re­
de oameni ai muncii, demonstrează unei expuneri, melodica predării derea executării ritmice a aceslor ducerea preţului de cost. In viito r,
marea lor elicicnlă şi utilitate. activităţii universităţii, se asigură Lnpeni". „Stadiul actual al susţinerii lectorilor şi clicacilatca fnvălămintn- obiective, conducerea şantierului n
înarmarea cursanţilor cu cunoştinţe metalice a abatajelor", „Melodo mo­ acesteia, conţinutul de idol al lec­ lui. Ele vor trebui să îndrume mai balastul necesar mortarelor de betoa­
Anul de invălăm int 1903/1904 a din cele mai diverse domenii ştiin­ derne de forai". „C ărbunii: clasifica­ ţiei ele. atent desfăşurarea Invăţăminlnlui. să Inlocmit diu vreme un proiecl de or­ ne va fi procurat dîn resurse locale.
marcat trecerea pe o treaptă superi­ ţifice. rea si caracteristicile principale — ganizare. care cuprinde necesarul for­ Prin confecţionarea la rece a elemen­
Pe baza discuţiilor purtate a reie­
oară a aclivitălii universităţilor mun­ iimidi-late, cenuşă, materii volatile" şit că, pentru o însuşire cît mai te­ participe la lecţii, să analizeze perio­ ţelor de muncă materialele, utilaje­ telor de instalaţii, cu ajutorul unul
citoreşti. prin prolilarcu lor ne în­ La majoritatea universităţilor mun­ şi altele meinică a cunoştinţelor de către dic activitatea universităţilor, să le. grafice de execuţie şi de aprovi­ dispozitiv recent confecţionat, se va
treprinderi. sectoare şi secţii, nvin- citoreşti programele au lost judicios Un element pozitiv a programului cursanţi, lectorii Irebuie să se pre­ i)opulari7.eze experienţa bună şi să zionare. Multe din prevederile aces­ reduce consumul de oxigen cu 30 la
du-sc in vedere diferenţierea lor in alcătuite. Au fost incluse problem? menţionai este acela că lecţiile pen­ zinte în fala lor cil mai bine pregă­ anlrencz.e in mal marc măsură con­ tui proiecl un prins viaţă, iar altele sulă, iar cel de carbid ou 20 la sulă.
funcţie de parlioulnirilălllc profesio­ privind însuşirea bazelor ştiintilice ale tru licoare disciplină in parle au tost tit». să facă expuneri libere, să sus­ ducerile universităţilor la asigurarea sini in ours de aplicare. Piuă in pre­ De oseinenoo. penlru îm bunătăţire*
nale ale cursanţilor. Astfel an fost politicii partidului nostru, probleme programale de aşa natură incit să se ţină lecţia prin material documen­ procesului de invălămint. Apreciem zent, In funcţie de sarcinile reparti­ calilăţii lucrărilor, a gospodăririi ju ­
organizate 9 universităţi muncito­ privind dezvoltarea orizontului de realizeze o iuslă proportionalitale şi tar, să organizeze lecţii practice la co pozitivă iniţiativa comisiilor pen­ zate, şantierul a fosl îm părţi! în două dicioase a materialelor 6-au prevă­
reşti. dintre care două la Hunedoara cullură generală, privitor la tehnica o succesiune logică a accslora. locul de producţie, excursii documen­ tru răspindirea cunoştinţelor ştiin- loluri. Lotul I va executa lociiinlelo zut şi alic măsuri.
— una la Combinatul siderurgic, cu nouă. dezvoltarea gustului pentru lilice din raioanele Orăşlie şi Sebeş ploiiificale a se da în lolosinlă in
5 sortii paralele (O.S.M I. O.S M. ll. frumos ele De pildă, programul uni­ Un fapt ce trebuie subliniat este taro la locurile istorice şi la marile dn a organiza un scbiinb de evperi 1904. inr Io Iul II ţoale lucrările in ­ 3 n r it m s u s a n u l
Furnalele 1-4 şi 5-0 şi Laminorul de versităţii muncitoreşti de la Exploa­ că lectorii care predau la aceste dis­ obiccllve industriale, organizînd dis­ rn|â înlrc lectorii nnivcrsilălilor de dustriale si agrozootehnice.
cuţii colective pe marginea fiecărei
material
cipline lolosesc un bogat
800 nun) şi una la l.C.S.I I. cu 2 secţii tarea minieră Lnpcnl prevede disci­ didactic şi intuitiv ceea ce dă lec­ lecţii predate la Cugir şi Sebeş in scopul însuşirii Pentru lotul I au fosl amenajate încă diu prima z.i de muncă a aces^
metodelor bune de muncă. Aseme­
paralele (Atelierul central de reparaţii plinele: socialism sllintilic. isloria li­ ţiilor un caracter mai viu, cursanţii M ulţi dintre lectorii de la univer­ nea schimburi de experienţă ar tre­ centralele de belonne şi mortare, tui an. coleclivul şantierului nr. 4
şi secţia electrotehnică) — trei în Va­ teraturii romtne. tehnica minieră $i bui să organizeze şi celelalte comi­ magazii, depozite, un atelier mecanic a pornii cu eforturi 6porite la lucru
astronomie. La disciplina socialism fiind mai interesaţi în audierea ex­ sităţile muncitoreşti din Lnpeni. Pc- şi se va organiza un atelier penlru penlru Îndeplinirea ritmică a planu­
lea Jiului la exploatările miniere <l;n punerilor. inMtşimlu-şi cn mai inullâ tr!!a. SH>eş, secţiile O. S. M. I, sii orăşeneşti. vopsitorii. Iu scornii asigurării unui
Vulcan Petrila şi Lupani două la ştiinţific conducerea universităţii s-a uşurinţă cunoştinţele predale. Îndeo­ O.S.M. îl şi furnale de la C.S 11. au Penlru ridicarea la iui nivel şi mai lui. Penlru a-şi îndeplini angajamen­
Cugl-r. una la R.MR. Simerta şi o oriental spre lecţii cum sini: „P.M IÎ, sebi la lecţiile iclimcc. lectorii vin cu folosii cu bune rezultate aceste me­ înalt a a clivjlă lij universităţilor mun­ ritm corespunzător de execuţie la lo ­ tul luni. de a termina construcţiile de
tul II, este In rurs de amenajare o
locuinţe cu 45 de zile mai devreme,
universitate muncitorească la Casa partid nuuvist-leninist al clasei mun­ exemple concludente de la locurile tode. citoreşti si populare esle necesară staţie >le belonne si mortare, o slaţie conducerea şantierului a oplical din
de cultură din Sebeş De asemenea a citoare — torla conducătoare in lupia de producţie ale cursanţilor, le ex­ In asigurarea conţinutului ştiinţific din partea comitetelor penlru cultu­ de izolat conducte, necum şi maga­
fost înfiinţată in ultim ul timp o uni­ pentru desăvîrşirea construcţiei so­ plică accslora felul cum pot fi rezol­ al procesului de tuvălăinînl s-au ma­ ră si arlă raionale şi orăşeneşti o zii la pimolele de lucru. vreme o seamă de măsuri menite să
uşureze munca pe Ii mp de iarnă. Mă­
versitate nopulară in oraşul Deva cu cialiste". „Revoluţia populară în tara vate diferite probleme ne care le ri- nifestat însă şi deficiente. Secţiile mai slrinsă colaborare cu consiliile
cinci sedii : istoria patriei, istoria ii- noastră", „Politica P.M.R. de Indus­ d:'ă procesul de producţie. ştiinţifico ale comisiilor pentru răs- locale ale sindicalelor. In acest fel surile aplicate, precum sl posedarea
din timp a riron C5 la sulă din do­
lorstnr'i romîne. medicină şi cultură trializare socialistă a lării noastre", Tiniudu se searna (le aceleaşi criterii pindiirea cunoştinţelor ştiinţilicc diu se va nulea asigura o mai bună des­ cumentaţia de execuţie pentru anu!
muzicală. „Despre patriotismul socialist şi in- la universilăţile muncitoreşti de la raionul Orâşlie şi oraşul regional făşurare a muncii acestei forme de c p g o tttz u lA rtc e cStoIizutlc 1904, a permis constructorilor să în ­
Icrnaţionalismul proletar". „Polii ien Hunedoara ou tost introduse lecţii Deva nu s oii preocupai permanent
La cursurile universităţilor munci­ Invălămint mcnîlă să contribuie !n Constructorii din Cugir au începui ceapă munca la blocurile A 11/1,
externă a R.P.R „Lupta clasei mun­ privind elaborarea fontei şi a oţelu­
toreşti si populare an fost înscrişi de indrnmarea ştiinţifică şi melodică ridicarea nivelului polilic. ideologic noul an de oolivîiale cu dorinţa de A fl/3. \\ L5. B 11/9 şi a unei noi cen­
peste 1000 de cursanţi din rîndui citoare din ţările capitaliste pentru lui, întreţinerea si repararea agre­ a lectorilor care predau la universi­ şi de cultură generală a oamenilor a-şt îndeplini rilm ic sarcinile de plan. trale termice. La această dală 3 din
muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor pace. democraţie şi socialism" şi al­ gatelor siderurgice ele tate. Dacă uneori s-au discutat lec­ muncii. Iii creşterea conştiinţei socia­ In acesl scop, In urina dezbaterii ci­ blocurile am m lile sini Intr-un stadiu
şi a ailor categorii de oameni ai mun­ tele. Cu toate rezultatele bune privind ţiile în cadrul unor colective de spe­ liste a acestora, io scopul traducerii frelor de plan. s a Inlocmil un amplu avansat ile execuţie, inr la unul se
cii de la secţiile. întreprinderile că La Istoria literaturii roinîne ou fosl înlocmi-rea programelor, la unele uni­ cialişti. aceasta nu a devenit 1 nea in viaţă a sarcinilor linşate de cel olan de măsuri iclinico-organiznloMce. execulă fundaţia. Toi înlr-un slndiu
Instituţiile unde funcţionează acestei. induse teme ca: „Formarea limbii versităţi muncitoreşti acestea nu fost o metodă permanentă de lucru. de nl 111 'ca Congres al P.M.R. Pentru a se asigura creşterea pro­ avansai se altă şi lucrările la cen­
Acolo unde pregătirea deschiderii romîne", „Contribuţia lui Vasile A)?c- alcătuite unilateral. Programele uni­ Unele conduceri alo univcrsitălilpr ductivităţii muncii, conducerea şan­ trala termică
universităţilor sa făcut temeinic şi sa.ndri la dezvoltarea literaturii şi a versităţilor muncitoreşti de la Cu - muncitoreşti de la I CS M. («secţiile : NICOLAE ŞERIIAN tierului. sub îndrumarea biroului or­ După felul în care se munceşte In
y-a acordat atenlia cuvenită li!iir t limbii romîne" „M ihail Eminescu. lu­ gir nu cuprind nici o disciplină din afelierul central de reparaţii si elec­ secretarul Comisiei regionale ganizatei de bază P.M.R,, a prerom- prezent, există suficientă garanţie că
desfăşurări a cursurilor, s au înregis­ ceafărul poeziei romîneşti", „Opera domeniul culturii generale. Rine ar trotehnică) nu urmăresc cu perseve­ pentru răspindirea ( uuo.şlinţcior zal folosirea fn proporţie de 75 Ij coleclivul de aici Işi va îndeplini
trai rezultate bune, majoritatea lui I, L. Caragialc. expresie vie a rea­ fi fost ca programul acestor univer­ renţă inodui de desfăşurare a proce- ştiinţifice sulă a prefabricatelor din beton ar­ planul fizic Înainte de termen.