Page 97 - 1964-01

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAt
•m m *

i l

I n S . M . T.
Şedinţa Secţiei de cereale şi plante

tehnice a Consiliului Superior
al Agriculturii
.V
S Joi nu continuat In Capitală lucră­ G.A.C. Bivolari, regiunea Iaşî. Petre
In aceasta perioada în S.M.T. şi în din cele 141 planificate, ceea ce re­ rile şedinţei largile a Secţiei de ce­ Moldovan, vicepreşedinte al Consi­
gospodăriile agricole de stat se lucrează prezintă un procent de S3,G la sută reale şi plante tehnice a Consiliului liului Superior al A griculturii, rl.r Ion
intens la reparatul tractoarelor şi ma­ l)c asemenea, la plugurJam reparat 150 Lungii de la Sin lumea experimentală
şinilor agricole care vor fi folosite in din 159 planificate, la semănători de Superior al A griculturii. agricolă Secueni, regiunea Bacău,
campania de primăvară. Ut) jol impor­ porumb SG din 91, la grape cu discuri Au luat euvinlul numeroşi membri
tant în executarea la timp a întregului 3G din 38 ctc. Jean Keis, directorul Trustului Agro-
vcluni de reparaţii şi în îmbunătăţirea Cu privire la calitatea lucrărilor exe­ ai 6ectiei şi invitaţi — ingineri din sem şi Oclavian Berbecel, de la în­
calităţii acestora îl arc buna oigam/arc cutate tovarăşul inginer Alexandru C.A.S., S.M.T. şi G.A.C., preşedinţi de miitului Meteorologic.
a muncii. In această privinţă, la S.M.T, Roşu ne-a spus: gospodării colective. preşedinţi şi In încheierea discuţiilor cu privire
din Orăştic s-a acumulat o bogată ex­ — Pentru a asigura un bun control
perienţă. Aici lucrările de reparaţii Ia membri ai consiliilor agricole, cerce­ la cultura porumbului a luat cuvînlul Muncitoarele sccfiei lenje­
asupra calităţii lucrărilor am avut în CH EIA. S U C C E S U L U I :
tractoare şi maşini agricole sînt mult vedere ca la stabilirea gradului de re­ tători Şliintifioi. V orbitorii au arătat tovarăşul Mihai Dalea, secretar al rie de la lubrica tle ciorapi şi
avansate faţă de gralic. Sohcitînd to­ paraţii şi la efectuarea acestora să rezultatele obţinute în cultura porum­ CC. al P.M.R, preşedintele Consiliu­ tricoluje „Sebeşul* din Sebeş
varăşului mg. Alexandru Iioşit, mecanic participe şi mecanizatorul care arc trac­ bului Iii unităţile agricole socialiste lui Superior al A griculturii, care a se Interesează in permanentă
şef al acestei staţiuni, să ne răspundă torul respectiv în primire. Prin acest de imbunăfăliroa calHăltî pro­
la citcva întrebări cu privire la stadiul procedeu eliminăm pe cit posibil de­ şi In staţiuni experimentale, au sub­ subliniat sarcinile ce revin Consiliu­ duselor.
îîi caic se află reparaţiile la tractoare montările inutile de piese, economisind liniat rezervele mari care încă există lui Superior, consiliilor agricole re­ IN FOTOGRAFIE: Brigadiera
şi maşini agricole şi l.i unele metode astfel timp şi forţă de muncă. l)c nsc- in unităţi pentru sporirea producţiei gionale şi raionale, cadrelor de con­ Marin Besoi discută cu un
de muncă folosite, acesta ne-a spus: mcncn, liind cointeresat în a avea un la această cultură şi au făcut propu­ ducere din unităţile agricole socialis­ (pup de muncitoare clicucilu- Io anul 19G3 şantierul T.R-C.H. din rt ască cu 7,5 la sută), in urma şedinţei
— Primul şi cel inai important factor tractor în perfectă stare de funcţionare, tco. măsttrilor at>ticate. pentru Biad n-a reuşit să-şi îndeplinească do­ tic dezbatere a cifrelor de plan, con­
care ne-a permis să înaintăm cu repara­ mecanizatorul nu admite în cadrul echi­ neri pentru folosirea lor eficientă. In te şi specialiştilor din agricultură pen­ Imbunălăfirca cotitul ii conlec- rit planul fizic de predări apartamente ducerea şantierului sub îndrumarea or-:
ţiile faţă tic grafic a fost buna organi­ pei sau postului specializat să se exe­ cursul dimineţii au vorbit tovarăşii tru asigurarea unei producţii sporite fiilor. şi să predea peste samna planificată gnnizaţici de partid a întocmii un cu->
cute lucrări slabe, el însăşi fiind un încă 57 apartamente- In resi, produc prinzător plan de măsuri tcbnico-oigaz
zare a muncii. Spre deosebire de an i Mihai Apelroaie, preşedintele Consi­ de porumb in I9G4. nizaloricc. Atenţia nc-ain îndreptat-o
controlor de calitate. ţia valorică a fost îndeplinită doar ;:i
trecuţi, în prezent, l.i propunerea uimi liului agricol raional Săveni. Dumitru Parlioipanlii au adoptat recoman­ n| re mecanizarea unor lucrări şi exe­
De altfel, calitatea reparaţiilor se jiropnrţie de 88 la sută, produc­
grup de muncitori, planurile de lucru verifică şi pe parcursul fluxului tehno­ Dumitru, Erou al Muncii Socialiste, dări piivind cultura porumbului în tivitatea muncii în proporţie de 91) la cutarea centralizată a unor operaţiuni.
pe echipe nu s-au mai întocmit dcca- logic de producţie, de către maiştri şi SJÎC 7:e « r e * Astfel, cu ajutorul malaxoarclor acţio­
dal. ci pentru întreaga perioadă de re­ ingineri După asamblarea pieselor, directorul G.A S. Pietroiu. regiunea anul 1964. Recomandările au fost e- Colectivul bibliotecii clubului mun­ sulă, iar la preţul de cost s-au înre­ nate mecanic, vom pregăti asfaltul ne­
însemnate. Rezultate
gistrat depăşiri
paraţii. Acest sistem a permis o plani­ tractoarele şi maşinile agricole slut Bucureşti. Emil Vioicu, directorul laborale pe baza referatelor I.C.C.A. citoresc din o Naşul Cugir, raionul tub posibilităţi s-au obţinu t datorită cesar aleilor, vom executa mecanizat
ficare mai judicioasă a muncii în ca­ Staţiunii experimentale agricole Lo­ şi a Trustului central G. O. S. T. A. T.. vopsirea tîmplăriilnr, radiatoarelor ctc..
faptului că pregătirile de iarnă nu s-au
drul echipelor şi posturilor specializate. prezentate comisiilor de recepţie din vim , regiunea Banat. Mircea Iuliii, a observaţiilor şi propunerilor parti­ Orăşlie, a organizat in anul Iro n ii L.cut din timp, iar organizarea şanlic- vom folosi utilajele grele în două
I'rocedînd astfel am reuşit să constatăm caic fac parte şi mecanizatorii, care. 503 acţiuni de masă cu cartea la care relui a lăsat de dorit. Amplasarea dis­ schimburi, vom utiliza intensiv maşinile
capacitatea reală de lucru a fiecărei cenoscînd bine maşinile cu caic vor lu­ preşedintele Consiliului agricol Luduş, cipanţilor la şedinţă, a experienţei au participa! un număr de 39.2M) oa­ persată a betonierelor pe şantier a con­ de raşchetat parchet.
echipe şi să simplificăm sistemul de cra în campaniile agricole ale acestui an Ion Phlea, inginer la G.A.C. Apoldal avansate a G.A.S. şi G.A.C., precum meni ai muncii din întreprinderile si In vederea scurtării termenelor de
comenzi şi tăieri de honuri pentru apro- nu vor accepta lucrările de calitate nc- de Jos, regiunea Hunedoara, Nicolae şt a analizei Consiliului Superior al instituţiile oraşului. Ca mrmnre, nu­ dus )a risipă de material, la manipu­ execuţie şi pe această cale a creşterii
xizionarca cu materiale. corcspunzătunrc. De asemenea, există şi mărul cititorilor înscrişi a ajuns anul lări inutile, la stagnări şi din această productivităţii muncii, se vnr aplica
Un alt procedeu pe care îl folosim iu? supraconlrol al calităţii, caic se Bădcscu, directorul S M.T. Sînnicolnn A griculturii privind măsurile aplicate trecut la 9 576, iar cel a! cărţilor ci­ pricină, la ncasigurarca necesarului de unde metode de muncă şi materiale
acum şi care ne-a permis să avansăm face o dată cu predarea tractoarelor şi Mare, Vasilc Bimeanu, inginer Ia In ultim ii ani c-are au dus la obţi­ tite la 115.760 volume. Pentru acest betoane şi mortare Macaralele, betonie­ roi in construcţii Vor li utilizaţi su­
cu lucrările de reparaţii este şi simpli­ maşinilor agricole pe ’:?.ză de inventar. rele de care dispunem, n-au fost u tili­
ficarea sistemului de aprovizionare a Aş vrea să mă refer şi fa jî. jbleina G.A.C. Craiva, regiunea Crişana, nerea unor producţii mari in unîtâ- an. coleotivul bibliotecii şi-a propus zate la capacitatea nominală, iar tim ­ porţi! uscaţi dm IM' L. poros, necesari
la montarea parchetului. Avantajul lor
locurilor de muncă cu materiale şi piese economiilor, cu toate că nu se poate Gheorghe Alexandru, preşedintele |ile agricole Irunlaşe. să iniţieze noi acţiuni de popularizare pul de lucru s-a folosit nerational. Dm
de schimh. In anii trecuţi aproviziona­ face un calcul precis dccit la sfîrşilul G.A.C. Puchenii Mari, regiunea Plo­ Lucrările şedinţei continuă. cauză că maiştri n-au manifestat sufi­ constă în economisirea a 14 zile lucră­
t a se făcea de către fiecare şef de perioadei de reparaţii. Totuşi, prin mă­ ieşti, Gheorghe Mrislea, preşedintele (Agerpres) a cărţii care să ducă la continua creş­ cientă exigenţă, o scamă de lucrări au toare, cit dura înainte uscarea stratu­
edupă Acest lucru făcea ca zilnic şefii surile luate la care se mai adaugă şi tere a numărului de cititori. fost refăcute sau completate, Pentru re­ lui de rumbclon monolit folosit,
(ic echipă să lipsească I—2 orc de la recondiţionarca de piese ca: tuburi medierea deficienţelor enumerate a fost l ’rin folosirea materialului din P V C , în
îndrumarea concretă a muncii în ca­ pentru semănători, cormane etc., putem necesar timp. un număr marc de ore loc de lemn de stejar, se va scurta ter­
drul echipelor, Pentru a înlătura un aprecia că vom realiza economii însem­ prevăzut pentru Finisări etc. Toate aces­ menul de execuţie de cea. trei ori. In loc
astfel de neajuns am luat măsuri ca nate. Iată şi un exemplu. La un nu­ tea nu dus la norespcclaica întocmai a (Jc schele confecţionate din bile răşi-
toate constatările şi devizele să fie. măr de 1 (i tractoare caic şi-au îndepli­ prevederilor graficelor de execuţie, la noasc o să utilizăm schele de inventar
c-i'eclatc de un singur om, iar pe baza nit norma de banfri, conform normati­ înregistrarea unei productivităţi scăzu­ — inovaţie realizată pe şantierul nos­
inr acosta să ridice de la magazie pic­ vilor, trebuia să, li se schimbe motoa­ te. care a afectat şi realizarea celor­ tru Astfel, schela necesară unui bloc
n ic necesare şi să le distribuie la locu- rele. Dar, prmtr-u bună îngrijire s-a lalţi indicatori de plan. se ridică mimai într-o singură zi şi
tilc de muncă în ordinea urgenţei putut prelungi durata lor de funcţiona­ l ’cntru 19G4. sarcinile noastre au spo­ se economisesc 30 m c bile.
Acum şefii celor 17 echipe de repa­ re. făcîndn-li-sc doar revizii tehnice ;i rit Trebuie să construim 2G4 Sparta-
raţii şi ai celor 9 posturi specializate reparaţii curente, ceea ce ne a permis menle, o şcoală de 8 clase la Gurn!>;»r- Măsurile amintite sînt doar citcva
pot sa se ocupe efectiv de îndrumarea n pînă acum să facem o economie de za. un complex U C.E.C.O M. la Brad, dintre cele preconizate La acestea se
Şi controlul muncii. aproape 30.000 Ici. mai poale completa şi iniţierea unor
să terminăm clubul de la Gurabar-
Aş vrea să mai amintesc şi unele ma­ Vorbind despre aceste realizări nu za şi uscălornl de fructe. Sarcinile din rmsur^ de calificare pentru zidari şi
şini luate in scopul uşurării muncii la putem trece cu vederea /aptul că ele anul I9G4 reclamă deci o mai bună zugravi, precum şi cursurile de îmbo­
spălatul pieselor. înainte, această ope­ smt rodul unei munci neobosite depuG organizare, l ’cntru aceasta, o dată cu
raţiune se făcea manual, ceea ce im- de întregul colectiv. Dar, în mod deo­ primirea definitiva a planului pe nuni găţirea euni^'iMclor profesionale pen­
pi:ea o muncă anevoioasă, iar calita­ tru maiştri.
sebit putem evidenţia pe mecanicii D u­ in curs, s-a trecut la i eaclualizavcr.
te;' lucrării nu era tocmai corespunză­ mitru Muscaliuc. Ollo Bngdal şi loan Paralel cu sporirea productivităţi'*
toare. De aceea un colectiv de munci­ Siclcniuc, pe şefii de brigăzi Viorcl proiectului de organizare în care s-nu atenţia va fi îndreptată şi spre creş­
j>rcvă/.ut: necesarul de utilaje, de forţe
tori (urmat din Vasilc Bcrcc.mu, A u­ Cimpoiem şi loan Sendresej. pe teh­
rei Flcşcru şi (nan C’ăpînlală au stu- nicienii Vasîlc Bcrecanu, Cornel Dumi­ de muncă şi s au eşalonat în timp. pe terea calitativă a execuţiei. Predarea
rîiaî posibilitatea înlăturării acestui tru şi alţii. trimestre şi luni, materialele necesa­ m nărilor pe bază de proces verbal, de
i'vajiins, realizând cu mijloace locale re- Ca lucrările să decurgă înlr-jr, La o brigadă la alta, organizarea a
*» baie pentru spălatul mecanic al pie­ Efectuarea unor reparaţii de bună ca­ două schimburi de experienţă cu şan­
litate ne va permite să realizam in în- ritm susţinut nc-nm orientat spre cen­
ilo r . Acum, această baie care orc 60
de jeturi înlocuieşte munca a 7 oa­ ficgimc sarcinile de producţie şi anga­ tralizarea preparării bctonnclor. Prin tierele din Deva şi Cugir, vor fi mă­
jamentele pe caic ni le-am hiat în
meni. aceştia puţind să lucreze la rc- aceasta se asigură cantităţile necesare suri menite să lichideze lipsurile ce
acest an. ic-am avut pînă acum.
poraţii.
La întrebarea: „Ce măsuri s-au sta­ pe şantier, se elimină manipulările inu­ Culcctivul de muncă al şantierului
In ceea ce priveşte maşinile agricole bilit pentru înfăptuirea angajamentelor tile şi o scamă de muncitori auxiliari
ra : semănători de porumb şi puioas-r, luate în întrecerea socialistă pe anul nostru este hotărît ca in anul 19G-1 să
grape cu discuri, cultivatoare şi altele, 19G4. tov. inginer Alexandru Roşu ne-a Pe harta topogralică a ora­ pot fi folosiţi la alte lucrări. Conform obţină realizări mai hune. Măsurile
trebuie spus că nu fost aduse in sta­ răspuns : şului muncitoresc clin Cugir, pianului, pentru cele 8 blocuri de lo­ preconizate pentru creşterea productivi­
ţiune numai acelea la caic a fost nc- — An.'ilizîiul posibilităţile de care La toate examenele, nota 10 cuinţe aflate iu construcţie, s-au întoc­ tăţii muncii şi a calităţii lucrărilor,
''•’ic să se efectueze un volum marc de cispuncm. colectivul nostru şi-a luat în (iecarc au, apar noi blocuri. mit şi grafice de execuţie eu termene unele deja in curs de aplicare, vor
muncă. Celelalte maşini agricole au ră ­ angajamente valoroase in întrecerea so­ In această perioadă, atmosfera se­ mişi să-şi petreacă vacanţa de iarnă Şi odalâ cu ele. în geometria de predare eşalonate în timp. G rafi­
mas la sediile brigăzilor, reparaţiile cu­ cialistă- in taberele studenţeşti de la Sinaia, noului oraş, se înscriu străzi cele respective prevăd şi materialele şi conduce la realizarea ritmică a planu­
rante fiind efectuate de către meram- Pentru a le îndeplini cu succes, co­ siunii de examene se resimte din lui şi a tuturor indicatorilor prevăzuţi
zatr.rii acestor brigăzi. Remedierea de­ lectivul staţiunii şi-a întocmit un plan plin la InsliluluD do mine din Petro­ Predeal şi Buşteni. larg!, spaţioase. utilajele mai importante ce trebuie să p< nlru anul în curs.
fectelor ce mi pot fi înlăturate de că le măsuri tclinico-oiganizatoricc. De şani, tinde foarte mulţi studenţi au I. N ICO AR A IN FOTOGRAFIE: O nouă (Oîească pe şantier. Ing. CA ROL I ie r ţ i;
tic mecanizatori, se face de echipele altfel, colectivul nostru şi-a propus ca ob|innl la toate disciplinele numai student stradă a oraşului muncitoresc. Pentru a realiza creşterea producti­ şeful şantierului nr. G din Brad
speciale ce se deplasează cu atelierele mlregul volum de reparaţii să fie ter­ Institutul de mine din Petroşani vităţii muncii (în 19G-I trebuie să spo­ al T.R.C.1I.
mobile la locurile respective. minat pe dala de 10 februarie, deci ru note de 10. Printre aceştia se. numă­
Acestea sînt numai citcva dîn forme­ IO zile mai devreme faţă de plan. R it­ ră V irg il Lupulcscu şi Gheorghe
le de organizare a muncii pe care le mul în care nm lucrat piuă în prezent, Ciupi din anul III. loan Rirsan şi C O N C U R S _______
folosim in actuala perioadă de repa­ precum şi rezultatele obţinute confirmă Z. Erancisc din anul V şi ailiî A L V I I - L E A
raţii şi care nc-au permis ca pînă la că angajamentul nostru va li îndeplinit
j:> ianuarie să reparăm 118 tractoare ION MANEA De asemenea, sludenlii grupelor e îW ilillW T T i
1.121 şi 1201 din anul III şi, respec­
Spectacol pentru mineri tiv, anul V au obţinut la discipline
ca „Stratigrafie", „Geologia R P R ",
La cAminul cultural din Dupdpia- amatori au vorbit şi despre munca şi „Construcţii industriale la suprafaţa In fa(a primei faze de întrecere
1ra, comuna Bnces. <i avui loc zilele viaţa minerilor din comuna noastră. minei'* şi „Exploatări miniere" note
T rom le. im spectacol închinat mine­ Spectacolul a fost intreqil de un Eăeînd o analiză a felului cum a fost la Petroşani, au fost Irecutc in revistă şi acliv artist amator, a pregătit ur.
rilor din aceasUl localitate. Cei pesl' între 8 şî 10 De menţionat că pen­
309 de spectatori au prim it cu vii filin artistic prezentat în cadrul Fes­ tru rezultatele bune obţinute in ac­ pregătită prima etapă a celui de al cele mai bune formaţii artistice. Cu program în care sînt prezentate reali­
aplauze programul brigăzii artistice tivalului film ului pentru sale. tuala sesiune de examene, 73 de sin- V Il-a concurs artistic, şi mai ales a această ocazie s-au remarcat taraful de zările minerilor de Ia E.M. Aninoasa.
de nc|it<iţie de la Exploatarea minie­ VIOREL VULTURARU conţinutului programelor formaţiilor muzică populară, brigada artistică de eombătînd in acelaşi timp, aspectele
ră Rarza. program In care artiştii corespondent den|i de la acest institut vor Ii tri­ care s-au prezentat pe scena acestuia, agitaţie şi soliştii vocali de la clubul negative din viata oamenilor, din unele
Comitetul pentru cultură şi artă şi Con­ din Uricani, corul şi orchestra, echipa întreprinderi din localitate.
siliul local al sindicatelor din oraşul de dansuri, formaţia de muzică uşoa­ Formaţiile căminului cultural din
regional Petroşani şi-au îndreptat aten­ ră, soliştii vocali şi fanfara clubului Cnnpa, sub îndrumarea Iov. Marîa Pa-
ţia asupra problemelor legate de pre­ din Lupeni, brigada artistică de agi­ trăjcoiu, au pregătii un program pen- (
gătirea artistică şi îmbogăţirea reperto­ taţie, formaţia de muzică uşoară *i 11u brigada artistică de agitaţie, în­
riului form aţiilor înscrise în cea de-.i soliştii clubului dm Aninoasa, orches­ chinat celei de-a X X -a aniversări a
doua etapă a concursului. In acest sens. tra simfonică cu soliştii vocali din Pe­ eliberării patriei, şi dansul cu t:m l V V j
printre alte măsuri, au fost repartizaţi troşani, formaţia de muzică uşoară a „Se mărită brigadiera- de Valero
actori de la Teatrul de stat „Valea Jiu clubului muncitoresc al sindicatelor din Cimpeanu Acestea sînt numai cîteva
Iui** şi profesori de la Şcoala populara Petroşani, fanfara clubului dm Pe exemple dm bogatul repertoriu pe care
orăşenesc de partid şi din partea C<>*
de arta pentru instruirea formaţiilor de Inia, formaţia de dansuri şi brigada 1 au abordat formaţiile artistice dm
la căminele culturale şi cluburile mun­ artistică de agitaţie de la Cimpa ca Valea Jiului. miletului executiv al Sfatului popular
citoreşti. Ca urmare, în perioada de pre­ şi alte formaţii, solişti vocali şi instru­ In prezent ne aflăm în faza inter- al oraşului regional Petroşani, ca'e
gătire (l octombrie — 31 decembrie mentişti. cumunală, inlcrînticprindcri şi inLr- nc-au îndrumat concret munca, an
1963), toate formaţiile artistice înscri­ analizat activitatea cultnral-cdiicaiivă
Această trecere în revistă a consti­ cooperative Paralel cu desfăşurarea fa­ desfăşurată piuă acum şi au indicat mu-*
se în clapa a doua au vădit preocupări tuit o serioasă verificare a felului zelor concursului, comitetul pentru cul­ şurile ce trebuie luate pentru îmbună­
mai mari pentru pregătirea lor artis­ cum s-au pregătit lormaţiilc artistice tură şi artă şi consiliul local al sindi­ tăţirea muncii în viilor. In telul acesta,
tică, îmbogăţirea repertoriului, creşte­ în perioada oetombric-dccembrie şi, în catelor, în strinsă colaborare cu orga­ folosind şi colaborarea dm ce în c;
rea numărului de artişti amatori şi acelaşi timp, un larg schimb de expe­ nizaţiile de masă. desfăşoară şi o inai strinsă cu comitetul U.T.M .
prezentarea unui număr sporit de spec­ rienţă între formaţii şi instructorii lor susţinută muncă de pregătire a fazelor miletul de femei, conducerile inlieptm -
tacole în faţa publicului Pentru îndru­ Trebuie să mai amintim că in peri­ festivalului regional pentru formaţiile dcrilor şi instituţiilor, am reuşit să *.
marea şi instruirea acestor forma'F, oada de pregătire toate aceste artistice de teatru de amatori. Astfel ganizăm o serie de acţiuni de masă
comitetul pentru cultură şi artă şi con­ ţii şi-au îmbogăţit repertoriul cu m i­ a fost prelucrat regulamentul, s-a.i logalc, caic s-au bucurat de o cald.»
siliul local al sindicatoloi, cu sprijinul nimum 2—3 lucrări noi pentru forma­ difuzat materialele de popularizare a apreciere din partea publicului.
comitetului orăşenesc de partid, au for­ ţii muzicale. 1—2 dansuri şî programe festivalului şi au început înscrierile fo r­ Ne aflăm în faţa primei faze de
mat o brigadă compusă din specia­ noi pentru brigăzile artistice de agita­ maţiilor caic doresc să participe la întrecere. Dorinţa artiştilor amatori,
ţie. Spic exemplu, în repertoriul coru­ festival. a instructorilor form aţiilor din Valea
lişti în problemele de artă şi activişti
lui din Lupeni figurează: „Te cint. Pentru buna desfăşurare a acestor ac­ Jiului, este aceea de a se prezent»
culturali. Aceştia s-au deplasat în toate partid iubit- , „Ţară scumpă, să tră­ ţiuni şi în mod cu lotul deosebit a în etapa a doua a celui dc-al V ll-lc a
centrele Văii Jiului, conform unei pla­ ieşti", „Te iubim tinereţe- şi altc’c. lazclor concursului al V ll-lca din eta­ concurs la nivelul exigenţelor actuale.
nificări stabilite dinainte, au asistat la Formaţia de dansuri din Lupeni, sub pa a doua, comitetul pentru cultură şi Prof. HOGMAN CORN EI.
spectacolele prezentate de formaţiile conducerea tov. Viloaică Dumitru, a artă a format o brigadă lărgită care secretarul Comitetului pentru
pregătit „Suită bunedoicană", „Suită K-a deplasat şi este în curs de depla­
artistice şi au dat preţioase îndrum iii cultură şi artă a) oraşului
de pe Someş- , „R arul-, „Suită din Fă­ sare la toate căminele culturale din regional Petroşani
instructorilor acestora, directorilor de
Turnătorul Lupu Toma de Ia Fabrica chimică din Orăştie se preocupa de ridicarea calificării munci­ găraş-, „Dansul din Oaş“ ctc. Valea Jiului pentru a ajuta concret ac­ ION BLAGA
torilor din echipa pe care o conduce. cămine şi cluburi, precum şi artiş­ Brigada artistică de agitaţie a clubu­ tivele acestora în organizarea acţiu­ Membru în biroul executiv
IN FOTOGRAFIE: Turnătorul Lupu Toma le arată muncitorilor Victor Ciceu şi Traian lliasd cum tre­ tilor: amatori. Această acţiune a fost lui din Aninoasa, sub conducerea tov. nilor cultural-artislicc. Un sprijin pre­ al Consiliului local al
buie pregătit corect un model pentru turnare. intensificată în luna dcccinbric( ciad Gheorghe Negraru, directorul clubului ţios am prim it din partea Comitetului «indicatelor din Petroşani