Page 98 - 1964-01
P. 98
Pag. I Dramul socialismului Nr. 2828
Bi!an( wm  G E N O Â
$1 perspective RADIO T O A S T U L M IM IE R 1IE V A
Rocent, la cabinetul tehnic ai în 1 FEBRUARIE 1964
treprinderii de conslmcţii siderur Programul l : 5,05 Muzică inter angajează de urgenţă pentru
gice din Hunedoara s-a tăcut bilan pretată de fanfară : 5,35 Cinlece
ţul muncii de inovaţii'şi raţionali si jocuri populare; 6.05 Muzică dc unităţile sale:
zări pe anul '1963 Din dalele exis estradă; 6.30 Emisiunea penlru
tente în situaţiile statistice si dările sate; 6.40 Jocuri populare,- 6 45
de seamă, se desprinde limpede Salul voios de pionier ; 7.30 Sfa — ingineri mineri;
contribuţia efectivă a inovatori tul medicului ; 7,45 Ciută orchestra — ingineri electromecanici;
lor la realizarea sarcinilor de plan. de muzică populară n uzinei ,,1
Spre deosebire de anii trecuţi, cea Mai" din P loieşti; 8,00 Sumarul — ingineri electromecanici de
mai marc parte a celor 204 inova presei centrale; 9,03 Ansambluri mină ;
ţii înregistrale, au avut ca tema, a- artistice şcolare; 9,40 Melodii
doptaroa unor soluţii tehnice con populore ; 10,00 Scrisori din ţară ; — ingineri topografi;
structive noi, mecanizarea unor o- 10.34 Tineri interpreţi de muzică — ingineri geologi;
peratiuni grele cu volum mare de uşoară ; 12,00 Din muzica populară
munca, industrializarea lucrărilor de a ţărilor socialiste; 12.20 ln săli — maiştri mineri;
construcţii, schimbarea unor detalii şi pe stadioane; 13,10 Muzică din — maiştri electricieni;
din proiecte cu soluţii mai puţin operele; 14,00 Melodii populare;
costisitoare, reducerea consumurilor 15.00 Muzica uşoară; 15.30 Emisiu ~ maiştri şamotori ;
de materii prime $i materiale etc. ne literară ; 16.15 Vorbeşte Mosco — tehnicieni topografi;
Aceste probleme strict legate de va ; 16,45 Ciută orchestra rlc man
îndeplinirea sarcinilor de plan îşi doline a Ministerului Transportu — tehnicieni auto ;
găsesc expresia în cele 121 de ino rilor si Telecom unicaţiilor; 17 12 — tehnicieni geologi;
vaţii aplicate, care au adus între Muzică uşoară; 17,45 Actualitatea
prinderii economii de 4.336.796 lei. muzicală; 18.30 Gospodari in iţia — tehnicieni mineri;
Departe însă de a exprima în în tive. realizări ; 18.40 Muzică popu — a c a r a g i i ;
m
tregime eforturile şi perseverenta lara interpretată de Florca Cioacă
inovatorilor, cifrele reflectă toluşî şi NoJu Fluţu ; 19.00 Almanah ştiin — s u d o r i ;
creşterea continuă a nivelului de ţific,- 19,25 Muzică uşoară de Ghe- — e l e c t r i c i e n i ;
cunoştinţe tehnico-profesionale ale rase D endrino; 19,40 Muzică rle.
ş
muncitorilor, inginerilor şi tehnicie Scenetă din programul „C olectiva înfloreşte*, a brigăzi» artistice de agitaţie de Ia căminul cultural dans; 20.10 Melodii populare în — a m o t o r i ;
nilor. a competenţei lor în rezolva din BatU, cu care artiştii amatori de aici au dat numeroase spectacole a lit in localitate cit şi în deplasare. drăgite de ascultători ? 20,30 Pe
rea multor probleme dificile pe care teme internaţionale ,* 20,40 Muzică Angajarea se va face cu respectarea îndepli
nevoile producţiei le ridică zilnic de dans; 21,15 Carnet plastici
în fata lor. 21.30 Muzică de dans. nirii condiţiilor de stadia şi vechimef conform norme
Din multitudinea acestor proble PE T E M E Ş C O L A R E Programul I I : 8.40 Valsuri şi lor în vigoare.
me să ne onrim la cîteva din ele polci din operete; 9,00 Roza v u i
Subtraversărilc liniilor ferate au con turilor ; 10.05 Muzică populară ; Informaţii suplimentare se primesc ele Ia Trustul minier Deva, ser
stituit de mai multe ori obiectivul A jufor preţios în muncă organizaţia U.T.M. de aici. In ca se stru dcmocrat-popular. In acest scop. 11.30 Pagini din operete; 12 45 viciul personal-învăţămînt, telefon 2150. Tot aici se vor adresa cere
discuţiilor Ia şedinţele de lucru ale arăta că in perioada 7 octombrie — recent, un grup dc pionieri *ai şcolii Program dc muzică populară; 13.15
L i Şcoala de 8 ani „Dr. Petru Gro 21 decembrie 1963 în cadrul şantie au făcut o excursie pe itinerariul Din viaţa tle concert a Capitalei ; rile şi autobiografiile solicitanţilor.
cabinetului tehnic. Soluţiile propuse
tei" din Deva, luncţioncnză pentru rului amintit a fost detaşată echipa T irrla — Cluj — Oradea — Arad — 14.30 M elodii romîncsti de muzică
nu erau însă cele mai economicoa ciclul 1-IV cile cinci clase paralele. iov loan Filip care a cuprins elevii Deva. Cu acest prilej ci au lăcut cu uşoară ; 15.00 Solişti si orchestre de
se. In cele clin urmă s-a ajuns la Pentru a veni iu ajutorul cadrelor practicanţi Eugenia Hcins, Ana Rcn- noştinţă cu o scrie c.c noi obiective muzică populară; 16.12 Valsuri in-
concluzia că trebuie alcătuit un co didactico oare predau la aceste \ez, Maria Cerchidan, Măria Ccnnat, industriale, cu minunatele condiţii de terpretale de fanfară : 16 30 Ştiin
lectiv, care sa întreprindă un studiu clase, din iniţiativa conducerii şcolii Terezia Hening, Crăciun Moţ şi Mar activitate ale muncitorilor, cu noile ţa In slujba păcii; 16,40 Muzică întreprinderea Industrială Orăşenească Sibiu|
au luat liinlu subcomisii melodice pc uşoară interpretată la harpă ; 17,00
multilateral şi să conchidă asupra tir, Romulus, membri ai organizaţiei cvartahiri de locuinţe «idieate etc. Ex Str. M. Kogălniceami nr. I. Telefon 3931.
grupe dc clase. Subcomisiile melodicii U.T.M. din şcoala profesională rlc Concert din muzica popoarelor;
celei mai eficiente soluţii. Inginerul cursia a contribuit la îmbogăţirea cu
se întrunesc săptăiniiuil pentru a dez construcţii din Deva. Datorită muncii 17.30 însemnări de ren^-'^r ; 18,05
Aurel Dan a fost în fruntea acestei bate nspectc ale procesului instruc- noştinţelor căpătate în şcoală, Uisind M eW lii rle dragoste di»' -'oerele *
toloda'ă pionierilor impresii şi amin
acţiuni. Munca perseverentă a co tiv-cducaliv. greutăţile inlim pinalc in desfăşurate de întreaga echipă, a tiri de neuitat. 19 00 Seară de romanţe ; 9.30 Ca Produce şi livrează pe bază de comandă:
contribuţiei aduse mai ales de tinerii
lectivului a fost încununată de suc predare şi modul cum pot li inlălu- a mi nl i li, şantierul a obţinut frumoase podopere ale literaturii universa
ralc şi pentru a face cunoscute nou SILVESTRU NICOLAE le ; 20,00 Muzică de dans; 20.30
ces. Soluţia mult aşteptată a fost gă succese, printre care îndeplinirea si Instructor superior de pionieri — scaune penfru cinem atograf;
tăţile din presa de specialitate ele. Noapte bună c o p ii: ..Polei" ; 20.40
sită. Ea constă în schimbarea solu depăşirea planului fizic anual, „Pen
AsKcl. în primul trimestru o preoru- Cîntcce populare din diferite re — tom beroane;
ţiei tehnice de execuţie prin folosi prrp a învăţătorilor care predau In tru ritm ul de lucru — sc spune in Bogat program artistic giuni ale ţării; 21,45 Emisiune li
rea unor materiale mai ieftine, ceea clasa l- i a fost aceea de o lucra cit scrisoare — şi calitatea ’ucrărilor exe Zilele trcculc. elevii clasei a Vl-a terară ; 23,05 Muzică dc dans. coşuri pf. gunoi menajer de 50 şi 100 litri;
cutate de aceşti elevi, aducem mul
ce a dus b obţinerea unei economii tuni bine cu copiii in primele zile de ţumiri conducerii şcolii, organizaţiei dc la Şcoala de 8 ani din B.elea Şiro — po ri prosoape cu unul şi două braţe ;
de 139 207 tei. şcoală. Oi au acordat atenţie anumi de partid şi organizaţiei U.T.M. din iului au prezentat în satul Măccu un CINEMA
tor sunete în perioada picabccedară, — etajere cu ramă şi c ris ta l;
Executată în întregime după un şcoala dumneavoastră, care au ştiut bogat program artistic. Acesta a cu 1 FEBRUARIE 1964
îm bogăţirii vocabularului, însuşirii al — sem iolivere din aluminiu;
proiect romtnesc, noua fabrică de să crească şi să educe asemenea ti prins o serie de cîntecc corale pionie DEVA: Nu-i loc pentru ol trei
fabetului şi altele, ‘ a clasa a 11-a reşti, poezii ca . Partidului", MPalria‘\
aglomerare prin parametri săi tch- neri ca cei aminlitu Aceştia au mun lea — cinema!opalul „P a tr ia P r i — m înere cu ş ild u ri;
6-3 pus accent pe felii’ cum trebuie ..Hora păcii", cinlcce din folclor
nico-econoimci, întrece cu mult o- predată muzica — noţiuni de teorie, cii cu elan dinrl dovadă dc scrio/.i- interpretate de solistele Jica To- mul reportaj — cinematograful „Ar — balamale foarfecă;
biectivelc similare din ţară. La aceasta descifrarea anumitor cinlecc ele., la talc la locul dc muncă, de temei dorescu, Tibcria lîoanta şi Doina ta"; PETROŞANI: Moartea sc nu
însă o contribuţie de scamă şi-au «v elasn a IJI-a s-a discutat problema nice cunoştinţe profesionale, arătiml Drăghioi, De a.semenca, brigada meşte Engclcben — cinematograful — zăvoare pentru m obilier de 70 şl 9 0 mm.
„Republica"; Ucigaşul si Iul a — ci
astfel că merita- sa poarte cu cinste
dus-o şi constructorii. Aproape că n-a picdării desenului după natură $.n., Larn^.'.ul roşu de membru, al orgg-fc» artistică de agitaţie a prezen- — jgheaburi şi burlane din tablă zin ca iă ;
iar la clasa a T,V-V* probleme legale ÎAi textul ,,Munca o ti mm oa nematograf al „7 Noiembrie"; AE
fost lucrare la care constructorii să nu zotiei noastre rcvolufregUve ide li- RA IUEIA: Misterele Parisului — — disianjiere pentru fe re s tre ;
de Cein»»’iiieti şi calitatea cunoştinţe ră", în care sc arată cit de îm
vină cu propuneri concrete de îm lor. nerel“ . belşugată este munca de azi a colec cinematograful „Victoria”: Violentă — cuiere ga rd e ro b ă ;
bunătăţire a proiectelor. De fiecare, Scrisoarea dc mulţumire, oglindă a in P\a{ă — cinematograful „23
Concluziile şedinţelor săplâmînnle tiviştilor. In cadrul programului au
dată modificările propuse şi-ar do a subcomisiilor nctcdice amintite unei activităţi m strueliv-cducntivc nun fost prezentate şi dansuri popu August"; SEHEŞ: Escondida — — coşuri pentru bucătărie din tablă vopsita.
vedit din plin eficienta Piin.ţrc al sini dc un rea] lolos în munca noas susţinute, a constituit un insufloţilo: lare. Dintre elevii 'interpreţi s-au re cinematograf al „Progresul” ; Dru E X E C U T Ă :
muri
— cinematogra
despărţite
tele, merita amintită inovat (ia reali tră, contribuind la îmbunătăţirea con imbold in munca de viitor n cadre
lor didactice de la această şcoală, a marcat Oclavian Dumoi, Emil Crişan. ful „Sebeşul"; ORAŞTIE: Or — piese furnale din bronz cu m aterialul clienfuluî
zată de un cole^h; Condus de ing. tinuă a procesului iostrucliv-cduca- elevilor. dinul Anna — cinematograful „Pa
Cornel îjumi1i constă în adapta liv la clasele 1-IV. CORNELIA FAUR loan Cimponcr, Tibcria Boanta. Jica tria"; Numai statuile lac — cinema — prelucrări la sfrung.
MARTA TOMA "iodexescu, care sim si fruntaşi la în
rea unei noi soluţii de construcţie studenta tograful „Flacăra”; HAJEG: Pove
învăţătoare văţătură. stea unei veri — cinematograful
a piciorului rigid la calea de rulare. In excursie „Popular”; PRAD: La vîrsla
Economiile de materiale şi mano Scrisoare de mulţumire Programul artistic ale elevilor s-a
bucurat dc o caldă primire din partea dragostei — cinematograful „St.
peră obţinute în urma aplicării a- Organizaţia de pionieri dc la Şcoala roşie”; 11,1 A: Fecioara — cinemato
ln cadrul plenarei activului organi colectiviştilor din Măceu.
ceslei inovaţii se cifrează la 273.175 de H ani din Jscroni a vădit picocn- graful „Lumina”; SlMERIA: Pisica
zatei U.T.M. de la Şcoala profesio pări continue pentru familiarizarea ~ ' M AR IA BARA
lei dc marc — cinematograful ,.Mun
nală rlc construcţii din Deva, care a elevilor cu realizările regimului no iiu âţaloare V r  i l a R
Planul tematic de inovaţii pe anul analizat contribuţia organizaţiei de citorul"; Z LAT NA: Povestea ani
în curs 3 fost deja întocmit şi îna tinerel in mobilizarea elevilor la în lor înflăcăraţi -— cinematograf ut NOILE M A G A Z IN E DIN O E V A
intat spre aprobare. De asemenea, suşirea temeinică a meseriei alese, a „Muncitorul”; LONEA: Valsul nemu
noul regulament de organizare şi cunoştinţelor icorelicc şi pracHice. la ritor — cinematograful „Minerul”; r v e r a /
întărirea disciplinei, s-a dat citire Programarea filmelor nu corespunde
desfăşurare a concursului de inova TEIUŞ: Cumpuru-ti un balon — ci
iutei scrisori. Conţinutul acesteia a volume, iar la club se organizează in
ţii şi raţionalizări a fost definitivat In ultima vreme Comitelui sindica nematograful „Victoria”: APOLDVL 2
umplut inimile participanţilor do tului dc la E. M, Barza s-a ocupat cu mori periodic diverse activităţi cul-
şi urmează a fi multiplicat şi difuzat niinrlric şi bucurie. Era adresată con mai multă răspundere de asigurarea turdl-arlislicc. Totodată avem re i!c DE SUS: Punica Sabclln — cinema
în rîndul constructorilor. Ca şi în ducerii şcolii, organizaţiei ce partid unor condiţii corespunzătoare pentru posibilităţi şi pentru vizionarea de tograful „23 August”; CA LAN: lln-
anul trecut, concursul va fi iniţiat şi organizaţiei UT..VI. din şcoală, de ca minerii de aici să-şi poată petre filme, in acest scop la Barza s-a des ricada vie — cinematograful
între toate şantierele întreprinderii. către conducerea şantierului nr. 2 Urn i ce timpul liber in mod cit mai plăcui. chis un cinematograf pe Ungă clubul „Tabăra LC.S.1L".
S. TRUŢĂ al T.R.C.M., organizaţia de partid şi Astfel biblioteca a lost rlotdlă cu noi sindicatului.
Numai că din lipsa de preocupare BULETIN
pcnlru o planificare judicioasa a film e METEOROLOGIC
. act imji/tot/umetoi cu & fi lor, noi iui ne pulcm bucurd totdeau PEMTItIJ 24 OliE
vizionării aceslor
na do -.a venin jele
(ilme. Mă refer la laplul că în zile
Vreme inslabilă cu cerul acoperit
im m m economico-orcanizatorica le noastre dc repaus, la cinematogra şi cu ninsori temporare mai ales
ful respectiv nu se planifică nici nn
Iu regiunea de munte. Vuitul va
film. 3i această situaţie persistă dc
sufla potrivit din sectorul nord şi
neajuns
luni de zile. Un a*cmonca
t e m de sporire a producţiei agricol s l trebuie Înlăturat. est. Temperatura in general staţio
nară, ziua va oscila intre —3 şi —9
P. C il IRC A
miner, din sectorul Ruda al grade iar noaptea intre —8 şi —14
In cadrul acţiunilor întreprinse pen O atenţie deosebită s-a acordat ziud posibilităţile existente în c J- grade
E. M. Bdrzd
tru dezvoltarea intensivă şi m ultilate combaterii eroziunii vi executării lu drul gospodăriei colective, am con-
rală a agriculturii, la gospodăria co crărilor de ameliorare pc păşuni In statal ca anual putem administra în
lectivă din Gcoagiu, raionul Orăşlic, scopul sporirii producţiei dc masă grăşăminte organice pe cca, 100 ha.
se pune un accent deosebit pc folo verde. De aceasta linie se in..crin ac Pentru acest an am prevăzut să apli t i
sirea raţională şi deplina a păminlu- ţiunile întreprinse în ultim ii 2 ani, căm si îngrăşăminte chimice cu foslor ersa n
Itii. In legătură cu această problemă, cind s-au 'uat măsuri pcnlru comba pc o suprafaţă de circa 400 ha. Fo
prezintă o deosebită importantă va terea eroziunii prin st ingeroa toren- losirea si aplicnro- îngrăşămintelor
lorificarea terenurilor situate în pan ţilor şi s an făcut suprainsăininlăn sc face potrivit schiţelor de fe rtili
tă. ncmccanizabilc ;i care sini iinpro- pc o suprafaţă dc 140 ba păşune. Pen zare care au fost întocmite, citordîn- produce pentru bărbaţi şi copii încălţăminte:
pr i pentru cultura cerealelor. La tru relacerca covorului vegetal si îm du-se prioritate culturilor prăşiloare
gospodăria noastră colectiva terenu bunătăţirea compoziţiei floristice a Pcnlru valorificarea din plin a con — f l e x i b i l â
rile s iliu te in panta ocupă circa 60 pajiştilor. în anii trecuţi s-au efec diţiilor naturale şi economice tle care
la sută din suprafaţa agricolă, dm care tuat lucrări de higiena pe '’OO ha, iar dispune gospodăria nc ani orientat
pe mai mult de 200 ha. lucrările se pe alic 120 ha au fost administrate spre amplasarea cil mai judicioasă
pot e.cclud mecanizat. I*j vederea îngrăşăminte chimico. In acest Ln a culturilor. Astfel, pc terenurile fer
valorificării mai depline u acestor te ne-am propus să efccluăm lucrări de tile din jin c j Mureşului cultivăm — m o d e r n ă
renuri, cu sprijinul specialiştilor au higiena pc 390 ha păşune, să plan legume, sfec’ă de zahăr, cartofi, ce
fost întocmite proiecte pentru în fiin tăm pomi ponirii stingerea lo ru ililo r rcate de mare productivitate, lot aici
ţarea de plantaţii de pomi şi viţă dc pe 10 ha şi să fertilizăm 120 ha cu fiind amplasaţii şi pepiniera dc vită ÎNTREPRINDEREA „MARMURA
vie pe o supralnţă de 251 ha. Fină îngrăşăminte chimice şi prin lirlirc de vie. Terenn/ilc situate iu pantă
acum s-au şi el ec tu ai lucrări de plan cu animalele gospodăriei colective. sînt destinate culturii furajelor. Cu S! MERI A
taţii pe 80 ha., urminrl ca în primă In scopul cunoaşterii capacităţii nosc! nd avantajele pa ;arc te pre
vara acestui an sa plantăm vită de productive a terenului precum sl a zintă irigarea culturilor, pe baza pro O VK EA2SA P îO M T P E BAZA.
vie pe alte 26 ha şi piersici în li măsurilor ce trebuie luate în vederea iectului întocmii, vom avea posibili £>«S C O M A A) B A :
vadă intensivă pc 8 ha. Aceasta lu im bunâlâlirii fe rtilită ţii solului, cu tatea sa irigăm o suprafaţă dc 227
crare va începe imediat ce timpul sprijinul specialiştilor s-a făcui ana ha. In această suprafaţă sînt cuprin — placaje de marmură de diferite dimen
ne va permite, deoarece terenul a liza chimică a solului. Pc această cale se terenurile destinase gradinei dc siuni 180 lei;mp.;
fost desfundat încă din toamna anu s a constatai că întreaga suprafaţă, cu logunic, pepinierei ş: culturii fura
lui trecut. In ceea ce priveşte mate excepţia a 150 ha situate în Ltmc.i jerelor. Pe buza proiectului întocmii, — idem sub 0,04 mp|buc. 120 lei|mp.;;
rialul sădilor, acesta osie procurat Mureşului, are reacţia neutră, solul in acest an sc vor iriga 57 ha, iar
în întregime. La înfiinţare* planta fiind sărac in fosfor, lată de ce ne cu ajutorul unei staţii de pompare se — placaje bruto marmură albă, roşie;!
ţiilo r do vie se va line scama ca vom orienta spre fertilizarea terenu va asigura alimentarea cu apa ncce-
rlndurile să fie orientale pe direcţia lui respectiv cu îngrăşăminte pe b iză sată a plantaţiilor do vie si pomi. ; neagră, bej la preţul de 95-110 lei | mp.; j
curbei do nivel, iar plantarea pomi dc fosfor. Analizele făcute au scos. Plin ducerea la îndeplinire a masu
lor pe pantele cu înclinaţie de peste de asemeiiCa, în evidenta laplul că rilor pc care ni le-an propus cu pri — deşeuri placaj brut de marmură 160 I
.30 de grade să se facă în terase in vire la folosirea raţională si deplină j lei j tonă; ,
reacţia solului pe 40 ha csle acida.
dividuale. Pentru sporirea producţiei a păniintuliil. gospodăria colectivă
de furaje ne-am oriental spre culti In scopul corectării acidităţii, au fost din Gcoagiu va nveo posibilitate.» ca — mozaic granulat alb 196 lei! tonă; |
aduse la gospodărie şi se vor admi
varea terenului din livezi cu plante an de an să realizeze recolte si ve — mozaic granulat roşu, negru 176 lei
furajere. nistra in această iarnă 200 tone de nituri lot mai ridicate, sa sc întă
(lolomi lă.
Astiel. pe o suprafaţă de 30 In. rească necontenit din punct dc vede ; |tonc;
unde solul este podzolic am semă Folos5rea raţionala a îngrăşăminte re economic şi organizatoric — praf de marmură de diferite culori
nat sparcolă, iar restul terenului, im lor constituie, dc asemenea, o proble IO AN GHîiORGHtU VIZITAŢI MAOA2 INELE NOASTQE OIN . DEV/A
propriu culturii leguminoaselor, este mă importantă de rezolvarea vărul a ne ing la G.A.C. Goo igiu, j 73 lei tonă. 51 HERIA Sl CUGIR
ocupat de fineţe. ocupam cu lodiă iă.spuurle;Cd. Anali* raionul Oiăylie