Page 100 - 1964-02
P. 100
Nr. 2853
Pag. 4 Drumul socialismului
mbîm m La 27 februarie, secretarul, de tuaţia actuală şi să ia hotârîiî în
Dean Rusk
despre unele probleme Internationale
WASHINGTON 28 (Agerpres).
consecinţă". Rusk a amintit că după
fiecare din recentele schimbări de
siat Dean Rusk a ţinut o conferinţă
de presă în curau! căreia a trecut
sud operaţiunile militare ale Vîet-
in revistă o serie dc probleme inter guvern survenite în Vietnamul de
naţionale. congului (forţele patriotice n. r) au
—-- -4». ■.— devenit inai numeroase şî a subli
Referindu-se la problema dezar niat că această situaţie „preocupă
mării, Dean Rusk a spus câ efortu foarte mult Statele Unite".
W. Foster
Evoluţia problemei cipriote Lucrările Comisiei a sosit la New York; rile răbdătoare, tare marchează ne In legătură cu conflictul america-
gocierile de la Geneva trebuie să
economice O.N.U. continue in ciuda dificultăţilor in- no-panamez, Dean Rusk a spus cA
nu a putut fi încă găsită o formulă
timpinnte pe parcurs. Faptul că cei
NICOSIA 28 (Agerpres). Concentrarea de nave turceşti în drul Consiliului de Securitate, se NEW YORK 28 (Agerpres). — doi copreşedinţi ai conferinţei de la d<* compromis. Potrivit secretarului
William Foster, şeful delegaţiei
„Printre observatorii din Nicosia porturile din preajma Ciprului, la poate aştepta ca înainte de recurge pentru Africa de stat, problema actuală rezidă în
— transmite agenţia United Press fel ca şi în timpul manevrelor de rea la o eventuală mediere, preşe americane la conferinţa pentru de Geneva nu s-au putut pune de acord „găsirea unui mijloc dc restabilire
zarmare a celor 18 state, a sosit joi
asupra unei ordine de zi nu în
International — se manifestă temeri acum două săpiămîni, este urmărită dintele Makarios să caute în primul ADDIS ABEBA 28 (Agerpres). — seara la New York venind de la seamnă câ conferinţa nu trebuie a rclaţiilor dintre cele două ţâri spre
că dac ă O.N.U. dă greş in rezol va cu deosebită atenţie la Nicosia. rînd să obţină convocarea unei se La Addîs Abeba continuă lucră Geneva. La sosire, Fostei* a decla să-şi continue lucrările. In ceea ce a le permite să se aşeze din nou la
lea crizei cipriote, pasul următor ar siuni speciale a Adunării Generale rile celei de-a şasea sesiuni a Co rat că va prezenta un raport pre le priveşte Statele Unite, a spus masa conferinţei pentru a discuta
putea fi o intervenţie a celor trei In legătură cu declaraţiile făcute a O.N.U." misiei Economice O.N.U. pentru A fri şedintelui Johnson şi secretarului Rusk, sint hotărîte să continue chestiunile litigioase".
puteri garante — Anglia, Turcia şi de preşedintele Mr.karios, ziarului Intr-o telegramă adresată Consi ca (E.C.A.). In cursul dezbaterilor de stat Dean Ru.sk asupra merau- schimburile de vederi pentru „a ex Abordind problema comerţului
Grecia.., O sui*sâ diplomatică de în francez „Le Monde" in care evoca liului de Securitate, vicepreşedintele participanţii la sesiune au acoitîat lui conferinţei. Şeful delegaţiei a- plora orice nouă posibilitate dc rea est-vost, Dean Rusk a subliniat câ
credere a anunţat că Anglia nu in posibilitatea recurgerii la medierea K'uciuk a protestat împotriva hotă- mericane a precizat că deşi nu a poziţiile divergente ale partenerilor
fost semnat încă nici un acord, „at
tenţionează să-şi micşoreze forţa de o mare atenţie problemelor privind mosfera la conferinţă este exce lizare a dezarmării". alianţei atlantice, mai ales în ce pri
7.000 de oameni trimisă în Cipru. în preşedintelui de Gaulle, agenţia rîrii preşedintelui Makarios de a Conferinţa O.N.U, pentru comerţ şi lentă". In problema Vietnamului de sud, veşte comerţul cu Cubaf, nu sint sus
ciuda poziţiei preşedintelui Maka- France Piesse transmite: „Dacă nu spori numărul membrilor poliţiei ci dezvoltare ale cărei lucrări vor în în euraul sâptămînii viitoare, Wil secretarul de stat american a spus ceptibile de o schimbare în prezent.
vios“. va fi găsită o soluţie grabnică în ca priote la 5.000 cepe curînd la Geneva. liam Foster va fi audiat în Congres că după viitoarea vizită pe care o va Fiind întrebat daca nu consideră
Delegaţiile Algeriei, Etiopiei, Re în legătură cu bugetul Agenţiei na întreprinde la Saigon ministrul apă câ această problemă ar irebui să
ţionale pentru dezarmare şi contro
rării, McNamara, „Statele Unite vor
Şedinţa Consiliului de Securitate publicii Gabon, Ghanei, Mall, Libe lul armamentelor, pe care o con fi mai în măsură să aprecieze si- formeze obiectul unei conferinţe in
riei, Marocului, Nigeriei. Sudanului,
tre aliaţii atlantici, secretarul de
Tanganicăi, R.A.U. şi Zanzibnrului duce. stat american a răspuns că încă din
NEW YORK 28 (Agerpres). — zând unei întrebări prin care re legatul Greciei a răspuns clar la au propus un proiect de rezoluţie
Şedinţa din 27 februarie a Con prezentantul Ciprului cerea ţărilor întrebarea pusă de el. LAGOS •* Dezbaterile miniştrilor 1945 au existai divergenţe intre a-
siliului de Securitate care exami garante să răspundă dacă sint de Pentru Cipru, a declarat ministrul cârc cheamă toate ţările în cura de liaţi in această chestiune şi că „Ia
nează problema cipriotă s-a deschis părere că acordul de la Ziiriclv le afacerilor externe, Kyprianu, aceas dezvoltare să-şi formuleze politica de externe al ţârilor africane ora aciuaiă sint puţine .şanse ca gu
prin dezbateri asupra procedurii pe dă dreptul să întreprindă o inter ta este problema principală. El a re In domeniul comerţului şi dezvoltă
marginea cererii Turciei ca Consi venţie militară în Cipru, el a de levat In continuare că guvernul rii. Rezoluţia propune, de aseme tică a hotârît crearea unui comitet vernele interesate să-şi modifice po
liul de Securitate să audieze pe re clarat că prin acest acord nu sîht Turciei a arătat prin acţiunile şi LAGOS 28 (Agerpres). alcătuit din reprezentanţii Tunisiei, ziţiile".
prezentantul ciprioţilor turci, Hauf consfinţite drepturi nelimitate cu declaraţiile sale că se consideră în nea, crearea imediată a unui comi Intr-un comunicat oficial dat pu Dahomeyului, JVlauritaniei, Sudanu
Denktash, ca reprezentant al uneia privire la un amestec unilateral, drept să trimită trupe împotriva Ci tet format din reprezentanţi ai Eti blicităţii joi seara se anunţă că la lui, Ghanei, R.A.U., Marocului, Vol
din părţile interesate. însă se prevede dreptul unei inter prului. Kyprianu a subliniat incă opiei, Madagascarului, Nigeriei, Se Lagos au continuat dezbaterile pe tei Superioare, Camerunului, Libc-, „Nat ion“ :
împotriva acestei cereri s-au pro venţii pentru restabilirea situaţiei o dală că nici un acord încheiat in negalului, Tunisiei şî R.A.U. In ve comisii asupra punctelor înscrise pe rjei şi Siorra I/eonc, care să pregă
nunţat reprezentanţii U.R.S.S., . H S. prevăzute de acord. tre anumite state nu le poate ab ordinea de zi a conferinţei miniştri tească un prcicct de rezoluţie asu
Cehoslovace, Boliviei. Dean a cerut Consiliului de Secu solvi de obligaţiile prevăzute de derea coordonării comerţului reci lor de externe ai ţărilor membre a- pra conflictului de frontieră dintre S. U. A. să renunfe
N. T. Kedorenko, reprezentantul ritate să accelereze crearea forţe Caria O.N.U,, de a nu recurge la proc şi a relaţiilor cu ţările dezvol le organizaţiei unităţii africane. Somalia si Etiopia.. A lost acceptai la politica de izolare
Uniunii Sovietice a menţionat că lor internaţionale, exprimînd tot forţă sau la ameninţări cu forţa. tate, precum şi elaborării unei pozi Comisia politică a examinat ra
Consiliul de Securitate a invitat pe odată dorinţa Angliei de a partici Tocmai respectarea acestei obliga ţii comune la Conferinţa O.N.U. pen portul prezentat de Comitetul celor un proiect de acţiuni ale statelor a- a Cubei
reprezentantul Ciprului să parti pa la asemenea forţe. Apoi a luat ţii este cerută cu deosebită fermi 0 creat Ia conferinţa de la Addis fricane în vederea sporirii număru
cipe la dezbaterile in această pro (‘uvînlul Kyprianu, ministrul de ex tate de Cipru, care este holârît să-şi tru comerţ şi dezvoltare. Acest pro Abeba pentru coordonarea ajutoru lui dc locuri ocupate de africani în NEW YORK 28 (Agerpres).
blemă şi că această ţară este repre terne al Ciprului cate a relevat că apere integritatea şi independenţa, iect minează să fie discutat de că lui destinat mişcărilor de eliberare Consiliul de Securitate şi în alte Influenta revistă americană „Na-
zentată in mod legal de ministrul din cele trei ţâri garante numai de a subliniat in încheiere Kyprianu. tre şefii delegaţilor in şedinţă se naţională din Africa. A fost luală a- organisme internaţionale. tion" publică un articol redacţional
afacerilor externe, S. Kyprianu. poi în discuţie problema politicii de Pe de altă parte, în Comitetul ce
Caballero Tamayo (Bolivia), a cretă. apartheid şi a colonialismului in lor 11, creat miercuri, a fost adop în care cerc Statelor Unite să re
amintit că, potrivit constituţiei Ci Participanţii la sesiune au adop Africa. Comisia a adoptat în acesi tată propunerea prezentată de Togo nunţe la politica de izolare economi
prului, politica externă a ţării este A g ra v a re a shtia^Scî d in Laos tat vineri o rezoluţie cu privire la sens o rezoluţie, al cărei text a fosl şi Dahomey. rcferitoare la crearea u- că a Cubei. „Noi aţîţâm împotriva
de competenţa preşedintelui şi că crearea unei pieţe comune africane. prezentat de reprezentantul Repu nui înalt comandament african. noastră atit pc duşmani cit şi pe fi
dacă Consiliul de Securitate ar ac blicii Guineea, in care sc recoman Această propunere va fi înscrisă p» liaţii noştri lăsînd altora o piaţă ca
cepta să audieze pe reprezentantul VIENTÎANE 28 (Agerpres). — vong, conducătorul partidului Neo Rezoluţia prevede crearea unui grup dă şefilor de state africane să boi ordinea de zi a conferinţei şefilor de re, în virtutea situaţiei geografice,
minorităţii turce, acesta ar însemna Potrivit relatărilor agenţiilor de Lao Haksat. După cum s-a mai special, forma! din reprezentanţi a coteze avioanele şi navele venind state africane ce se va ţine in luna ar fi trebuit să ne aparţină. Toate
un amestec în treburile interne ale piesă in ultima vreme situaţia din anunţat. în cursul acestor tratati 10 ţări africane, caic urmează să din sau pierind sprc Republica Sud- iunie. acestea în scopul izolării lui Câstro".
republicii. Laos s-a agravat ca urmare a unor ve s-a ajuns la o înţelegere cu pri studieze această problemă şi să pre A frica nâ. Comisia tehnică a conferinţei a Referindu-sc la avantajele obţinute
Cererea reprezentantului turc a acţiuni ale grupării de dreapta care vire la necesitatea reluării activi zinte concluziile activităţii sale la Tot in Comisia politică s-a hotă respins propunerea Ghanei de a sc de Anglia de pc urma comerţului
fost sprijinită insă de Statele Uni au dus la ciocniri militare în Valea tăţii normale a guvernului provi viitoarea sesiune a comisiei. Totoda rî t ca toţi şefii de state africane să nea o forţă militară africană de in
te. Anglia, Franţa, şi Norvegia, ast Ulcioarelor, Xicng-Kuang şi Nhom- zoriu de coaliţie şi transferării ca adreseze guvernului britanic un a- tervenţie. Din surse apropiate con cu Cuba, Uniunea Sovietică şi alte
fel incit delegatului minorităţii tur marat. pitalei de la Vientiane la Luang tă, a fost adoptata o rezoluţie care pel în care să-i ceară acordarea in ferinţei se relatează câ un număr de ţări socialiste, revista subliniază :
ce din Cipru i s-a admis să-şi ex Observatorii apreciază că aceste Prabang, acest oraş urmînd să de recomandă Consiliului Economic şi dependenţei Rhodesiei de sud numai ţări sint reticente la această propu Cum poate oare Washingtonul să
pună punctul de vedere in Consi provocări constituie un pericol deo vină neutru şi demilitarizat. In Social al Comisiei să invite repre după ce populaţia africană din acest nere. Delegatul Nigeriei a declarat spere că Anglia va scăpa prilejul
liul de Securitate. In dezbaterile sebit in momentul în cârc se părea zentanţii mişcării de eliberare din teritoriu va exercita conducerea de câ o asemenea forţă militară nu ai* de a face comerţ cu aceste ţări ca
asupra problemei cipriote aflate pe cursul acestor întrevederi s-a sub plină. A mai fost adoptat,. „în prin putea fi creată înainte ca „unitatea
ordinea de zi, primul care a luat cu- câ s-a găsit o soluţie pentru norma liniat de asemenea, necesitatea în- Angola, Mozambic şi Africa de sud- cipiu" un proiect de convenţie asu africană să devină fapt şj climatul re îi oferă pieţele lor ? „Cind o a-
vînlul a fost Patrick Dean, repre lizarea situaţiei din această ţară in lîlnirii conducătorilor celor trei est să participe la sesiunile viitoa pra denucleari/ării Africii. La şe de încredere reciprocă să fie temei numită orientare politică esle dez
zentantul M arii britanii. Răspun urma întrevederilor care au avut grupări politice în vederea regle re ale comisiei ca membri asociaţi. dinţa dc joi noaptea, Comisia poli nic instaurat in Africa". minţită de evoluţia evenimentelor, a-
loc recent intre primul ministru, mentării pe mai departe a proble rată „Nation", trebuie să se renun
Suvanna Fumma, şi prinţul Sufanu- melor în suspensie. ţe la ea. Nu trebuie să se încerce o
O cuvîrttare schimbare a curaului evenimentelor
de dragul unei asemenea orientări.
a lui H. De aceea S.U.A, trebuie să renunţe
BRUXELLES 28 (Agerpres). — D a l la s la politica de izolare a Cubei şi să
Lulnd cuvinlul ia deschiderea no încerce să găsească un compromis
ului Institut de studii europene, mi A fosf desemnai cel de-al 10-lea ju ra i
nistrul afacerilor externe al Bel cu această ţară".
giei, Spaak, a declarai că este foarte DALL.ţS 28 (Agerpres); motiv un candidat-jurat. In afară de
redusă porapeciiva unificării politi In şedinţa de vineri dimineaţa a aceasta, judecătorul Joc Browu a
ce, în viitorul apropiat, a ţărilor procesului lui Jack Hubv a fost de anunţat că 50 de candidaţi-juraţi au Conferinfa miniştrilor
Pieţei comune. El a arătat că di semnat ccl dc al 10-lea jurat in per fost eliberaţi dc pe lista celor ce ur
vergenţele dintre adepţii unificării soana unui fost pilot din forţele ae mau sîi fi*» !*»ulîali. den-vert» ai* ur educaţiei ai ţărilor arabe
politice şi creării unor organe su- riene americane. In felul acesta, du mărit din sala tribunalului desfăşu
pranaţionale a celor şase şi cei care BAGDAD 28 (Agerpres). —
se pronunţă pentru crearea unei fe pă cum transmit agenţiile occidenta rarea audierilor celorlalţi candidaţi- Conferinţa miniştrilor educaţiei
deraţii de slate suverane sint mult le dc presă, există perspectiva ca. juraţi ai ţărilor arabe, ale cărei lucrări se
prea mari. încă înuinte dc încheierea acestei ★ desfăşoară la Bagdad, a început sâ
Spaak, cunoscut ca adept al inte săpiămîni, să poală fi desemnaţi WASHINGTON 28 (Agerpres). — examineze proiectul unei carte a co
grării politice, consideră câ o fede toţi cei 12 juraţi prevăzuţi de le La 27 februarie, comisia preziden laborării culturale arabe, care a
raţie de state suverane reprezintă gislaţia din Texas, pentru a sc pu ţială de anchetă în legătură cu asa fost întocmită de către Liga Arabă.
un pericol pentru ţările mici „a că tea intra in fondul procesului. sinarea preşedintelui Kcnnedv l-a Potrivit agenţiei MEN, proiectul
ror păi ere va fi luală în considera audiat pc James Martin, fost consi prevede o colaborare mai strînsâ
ţie numai înlr-o organizaţie în care In cursul şedinţei, apărarea a tă lier juridic al văduvei lui Lee Os- filtre ţările arabe, in domeniul ştiin
ele vor fi privi te ca egale in drcp- cut uz pentru a 14-a şi penultima wald. ţei, educaţiei şi culturii, inclusiv e«
tu ri'. oară dc dreptul dc a recuza fără După audiere, . James Martin a fectuarea unui schimb de cadre di
dezminţit categoric in faţa ziariş dactice şi experţi, organizarea da
conferinţe şi simpozioane, coordo
DE PRETUTINDENI tilor afirmaţiile ziarului „Houston narea activităţii tehnice. Proiectul
Post", Texas, potrivit cărora el ar
li furnizat comisiei dc anchetă do prevede, de asemenea, dezvoltarea
vada că l.ee Oswald avusese inten învăţămîntului pentru fete şi reco
IN LOC DE 40 DE LUNI Speclalişlii australieni speră să mandă înfiinţarea unei academii a-
NUMAI O JUMĂTATE DE ORA obfînâ astlel indicaţii preţioase, ţia de a-l asasina pc Richard Ni- rabc unificate de filologie, precum
xon, fostul vicepreşedinte al S.U.A.,
cure le vor permite să trateze in şi unificarea terminologiei ştiinţifi
MOSCOVA 28 (Agerpres). — mod eiicoce arlrila şi modificările care sc găsea la Dallas in ajunul ce în limba arabă.
Munca pentru a curei efectuare osoase ale maxi /arului. asasinării lui John Kcnnedy. Proiectul cartei preconizează
unui om iar trebui 40 de luni, o James Martin a precizat că nu transformarea sectorului cultural al
maşină electronică o cîeclueuză nu TELEVIZIUNE PENTRU ORBI avea nici o dovadă privind intenţi secretariatului general al Ligii Ara
mai intr-n jumătate de oro. Or. Allen R. Du Mont, din Clil- ile Ini Oswald şi că nu a făcut nici be într-o organizaţie arabă pentru
Pentru prima oară oamenii de ton (S.U.A.) afirmă că ultimele des ştiinţă, educaţie şi cultură.
ştiinld sovietici au ales varianta coperiri fiziologice per mii să se ia o declaraţie in legătură cu aceasta. R. F. GERMANA : Aspect din viaţa populaţiei de la marginea oraşului Kbln.
optimă de distribuţie spaţială a unei tn consideraţie posibilitatea reali
clădiri cu ajutorul unui dispozitiv zării unor imagini televizate care litar C E.N.T.O., a sosit joi la Că
cibernetic. Maşina electronică sta nu vor trece prin ochiul uman, ci După tratativele Sukarno - Macapagal rări intr-o vizită de trei zile, a-
bileşte toate dimensiunile clădirii, vor emite direct spre creier impul S H . . . A - * - , nunţă agenţia Associated Press.
numărul camerelor, niturilor, scă suri electronice. Va li astlel posibil
rilor, holurilor, calculează cu cea ca şi orbii să „vadă" emisiunile. DJAKARTA 28 (Agerpres). — de acord asupra organizării unei în- In timpul vizitei, Khalatbary va
mai mare precizie tot ii indicatorii Agenţiile de piesă anunţă că, in- tîlniri tripartite la nivel înalt pen U t *3 . Ă A M Ă avea întrevederi eu preşedintele
lehntco-economici. UN VIKING cheindu-şi tratativele cu preşedinte tru a rezolva problema relaţiilor lor Pakistanului, Ayub Ivhan, şi cu mi
le Sukarno, joi noaptea, preşedinte
cu Malaye/ia. Data şi locul urmează
AL EPOCII NOASTRE MOSCOVA — După o vizită ofi Creta. Escadra cuprinde purtătoa nistrul de externe, Zulficar Bhutto,
EXPOZIŢIE „PABLO PJCASSO" le Filipinelor, Macapugal a pără să fie stabilite. Ei au fost de acord
sit Djakarta. să participe la întîlnirea tripartită cială de 10 ziie, Jens Otio Krag, rele de avioane „Entrcprise" şi consacrate viitoarei sesiuni ministe
Rob MarlxS. lost marinar ameri-
MONTREAL 28 (Agerpres). — Cu cîteva ore înainte de a lua la nivelul miniştrilor de externe ce primul ministru al Danemarcei, cu „I n d e p e n d a n c e " , Crucişătorul riale a C.E.N.T.O., care va avea
ia 27 februarie a fosl jnaur/urulă cun. in virstă de 29 dc uni. care. avionul, preşedintele filipinez a ţi urmează să aibă loc la Bangkok, la soţia, precum şi persoanele care îl „Spingfield" precum şi alte 17 nave. loc la Washington, în luna aprilie.
la muzeul de arte frumoase din Mon- în 1962, a navigat din Spania pină nut o conferinţă de presă în care 3 martie. Preşedintele Sukarno l-a însoţesc, au părăsit la 28 februarie Se aşteaptă ca escadra america DAMASC — Joi, la Damasc, in
treal o expozifie a operelor cunos la insula San Salvador pc o cora şi-a exprimat „încrederea in posi asigurat pe preşedintele Macapa- capitala Uniunii Sovietice, pierind nă să părăsească insula în cursul prezenţa preşedintelui sesiunii Con
cutului picior Picasso, despre care bie Idenlică cu aceea a lui Crislo- bilitatea reglementării pe cale paş ga) că guvernul său va respecta a- siliului Economic al Ligii Arabe
cercurile artistice canadiene ulitmă for Columb, se pregăteşte pentru o nică a crizei provocate de crearea rordul cu privire (a încetarea inci spre Copenhaga. zilei de luni.
cd „va ba/e ţoale recordurile dc nouă ispravă de acest gen. De data dentelor la frontiera cu Malaye/ia, NEW YORK — După patru săp CAIRO — După o vizită in ţă şi a secretarului general adjunct
al/uenfă". aceasta el va străbate distanta Li Federaţiei Malaveze". El a subliniat tămini dc grevă, echipajele remor rile arabe, unde a cerut sprijin al ligii, a avut loc semnarea dc
sabona — peninsula YuUatan, in însă că soluţionarea aceslei proble in insula Kalimantan, sperînd că către Siria a acordurilor economi
Expozijia înfăţişează 275 de lu Mexic, pe unul dinirc acele „vase me nu este prea uşoară. Şi cealaltă parte va proceda la fel. cherelor din rada portului New in lupta pentru dobindirca inde
crări, picturi, desene, gravuri şi lungi“ folosite de vikingi ucum cî- Cei doi preşedinţi s-au angajat sâ York au obţinut o primă victorie. pendenţei naţionale. Emirul llari- ce interarabe, respectiv acordurile
sculpturi — şi constituie o adevă te\ a sule de ani. Corabia cu care Macapagal a relevat eficacitatea continue eforturile pentru transpu Potrivit agenţiei Associated Press, Ihy, preşedintele Frontului dc e- privind crearea unei companii pe
rată retrospectivă. Ea cuprinde o va txircurqe distanta de aproxima pc care ar avea-o realizarea unei nerea în viaţă a planului de creare „frontul proprietarilor de remor libcrarc din Oman a sosit la Cairo. troliere arabe, a unei companii de
confederaţii între Indonezia, Filipî-
perioadă de 00 ani incepind din tiv 8.000 km. are o lungime de 21 ne şi Federaţia Malavezâ. a unei confederaţii tripartite. chere a fost spart vineri cind pa La apropiatul congres al Frontului navigaţie maritimă arabă şi a unei
1901 cu tabloul „Copilul cu po m şi i-u lost oferita de societatea In comunicat se subliniază nece tru societăţi au acceptai cererile companii aeriene arabe.
rumbelul“ pină in 1901 cu „Femeia cinematografică „Co/Lrmbia", care In comunicatul final al tratati sitatea convocării unei noi Confe de eliberare din Oman, a declarat NAIROBI — Partidul Uniunea
cu pălărie". Galeriile de artă şi co a consltuil-o pentru turnarea fil velor, publicat vineri dimineaţa, se rinţe afro-asialiee de felul teici de greviştilor cu privire la încheierea Ilarithy, urmează să fie supusă dis
lecţionari din lumea întreagă au mului „The Lonq S/i/ps" (Corăbi arată că cei doi preşedinţi au căzut la Baudung. unui nou contract de muncă". cuţiei şi aprobării membrilor a- Naţională Africană din Kenya
contribuiI ki această expoziţie, pre ile /ungi). Călătoria va începe la TOKIO — In numele guvernului, cestci organizaţii o nouă constitu (K. A. N. U.) consideră lupta afri
cum şi Picasso însuşi, care a împru ministrul afacerilor externe al Ja- ţie a Omanului. canilor din Rhodesia de sud ca
mutat două pinze, ce vor li pre sfirşitul lunii aprilie şi va dura, poniri, Ohira, a prezentat vineri RIO DE JANEIRO — După cum propria sa luptă şi se angajează
zentate pentru prima oară în pu după părerea lui Rob Marks, zece Procesul de la Frankfurt pe Main Comisiei pentru afacerile externe anunţă agenţia Prensa Lati să le acorde un sprijin deplin, a
blic : „Cap de /eme/e" şl „ Femeia săptămini. Scopul esle să dovedea a Camerei Inferioare spre exami declarat Tom Mboya, secretarul
cu pălărie". Din Uniunea Sovietică scă netemeinicia alirmaliei unor is FKANKFURT PE MAIN 28 (A- rile de mitraliere au deschis focul nare Tratatul cu privire la inter na, Joao Vinheiro Neto, preşe general al K. A. N. U.
au venit patru lublouri care arare gcipros). împotriva prizonierilor. „Numărul dintele „Superinlcndenţei pentru Situaţia din Rhodesia de sud e-
ori părăsesc muzeele „ Ermitage“ torici că vikingii nu au putut ajun In cadrul procesului intentat ce morţilor a fosl atit dc marc, a de zicerea parţială a experienţelor nu reforma agrară" — Supra — a pre voluează intr-o direcţie periculoa
şi „ Puşkin". ge pc coastele Ameticii, deoarece lor 22 dc criminali dc război na cleare. zentai preşedintelui Joao Goluart
nu aveau mijloace de navigaţie zişti care au participat la torturarea clarat Wolkcn, incit crematoriile nu Cu acest prilej, Ohira a declarai spre semnare decretul privitor la să, a menţionat Mboya, in legăiură
KADIO-EMIŢATOAKE mai puteau face faţă. Cadavrele au câ Japonia se prununţâ consecvent cu intenţia guvernului rasist al
IN SLUJBA STOMATOLOGIEI PAVAJ ONDULAT şi exterminarea deţinuţilor din fos fost puse iu gropi deschise şi li s-a pentru înceiarca tuturor experien exproprierea terenurilor necultiva- minorităţii albe de a proclama in
tul lagăr Auschwitz, la 27 februarie dat ioc. Seara, cerul căpăta culoarea le situate de-a lungul căilor ferate, dependenţa, menţinind actuala
O echipă de experţi de la clinica In Suedia, există o încrucişare de •iu continuat depoziţiile martorilor. singclui, iar viului aducea miros dc ţelor cu arma nucleară. autostrăzilor şj c analelor. constituţie antidemocratică.
de stomatologie din Melbournc, drumuri căreia i-a mers vestea Martorul acuzării, dr. Otto Wolkcn NEW YORK — Vineri s-a. îna Pămînrurile expropiaie vor fi
(AustraliaI a pus la punct un mi pentru numărul mate de accidente a dezvăluit in depoziţiile sale noi carne arsă". poiat la New York, llcnry Wins- împărţite ţăranilor săraci potrivit WASHINGTON — Intre 13 şi 15
nuscul radio-emi(âtor, pentru a des de automobil. Numeroase semnale aspecte ale crimelor comise la Acuzaţii Ş. Harctzki şi 1*. Klelir ton, activist dc frunte al Partidu unui plan al guvernului calificai aprilie va avea loc la Manilla o
coperi. înregistra şi transmite mani luminoase, semaioare şi semne pen ca re au făcut parte din conducerea lui Comunist din Statele Unite, ca drept „un prim pas spre realizarea sesiune a Consiliului ministerial
festările tulburărilor articulare a le tru limitarea vitezei nu au îmbună Auschwilz. Amintind că numărul lagărului erau „specializaţi", potri re timp de doi ani şi jumătate a al pactului S.E.A.T.O. La lucrările
maxilarului. După „ pilulcle-rudio" tăţii situaţia. victimelor din acest lagăr este dc vit depoziţiilor martorului in „împuş urmat un tratament medical in reformei agrare". sesiunii vor lua parte miniştrii dc
care sint inghilile şi care rclrans- Recent, şoseaua a fost acoperită aproximativ trei milioane dc oa carea prizonierilor sul» pretextul câ Uniunea Sovietică. KUWEIT — In Kuweit au înce externe ai celor 8 ţâri membre ale
mli temperatura unui organ din cor cu un pavaj ondulat Cu cit viteza meni, dr. Otto Wolkcn, care a lu au încercat să evadeze". La 5 de put tratativele oficiale dintre repre
pul omenesc (stomac, intestin) sciu maşinii care circulă esle mal mare, crat in aşa-iuunita secţie de caran ATENA — Corespondentul din zentanţii Kuwcit-ului şi ai guver pactului — S.U.A., Anglia, Franţa.
cure sint Introduse in unele vase cu atil mai puternic ea vibrează cembrie 1913, Barctzki şi Klelir au Atena a) agenţiei France Presse a- nului Arabici SuadPc, în legătură Australia, Noua Zcclandă, Pakis
sanguine, medicina are acum la dis cind ajunge in sectorul „ondulai". tină a lagărului a spus că numai ales 80 de prizonieri pc care i-au u- nunţă ca o importantă escadră, fă cu uncie probleme dc frontieră. tan. Filipinclc şi Taitanda. Sesiu
poziţie un post emiţător care poale Astlel, vrind-nevrînd şoferul esle la 19 septembrie 1944 au fost trimise <iat cu apă şi i-au lăsat dezbrăcaţi când pane din flota a şasea ameri CARACI — A. KHALATBARY, nea va examina probleme legate
fi fixat intr-un dinte. nevoit să reducă viteza. In camerele de gazare 300 de per in ger. Toţi prizonierii au îngheţat. cană, a sosit joi scara în insula secretarul general al pactului mi dc situaţia din Asia de sud-est.
soane. La 25 octombrie 1943, postu Depoziţiile continuă.
Redacţia Si administrau» ilarului str. 6 Martie nr. 9, telefon 15 88, 12 75. 15 05, 20 78. Taxa plâtltâ In numerar conlorm aprobării Direcţiei Generate P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul i întreprinderea Poligrafica Hunedoara Deva
40.05(5