Page 13 - 1964-02

Hnr.-vi

PROLETARI DIN 10ATE TARILE, UNIŢI-VA I S P R I N G;

a
I
1
c m t Hp
J v *uw
® Lucrările şedinţei largile
a secţiei de cereale şi planlc V O L U K T Â I
tehnice. Transportul cal 200.000 bucăţi cărămizi, caic au
(pag. 2-a) fost arse cu material lemnos provenit
din curăţarea păşunii, iar muncile neca-
• Te teme culturale îngrăşămintelor lificatc au fost efectuate de către eo-
• Angajamentele colectiviş­ lcdivişti, în special dc tineri, S-au rea­
Creşterea producţiei dc cci cale la hec­
tilor din Sălaşul Superior. tar constituie o preocupare permanen­ lizat astfel economii in valoare dc
(pag 3-a) tă pentru membrii gospodăriei colective lo 000 lei faţă dc deviz.
din Şpring, raionul Sebeş. In vederea La realizarea in termen şi dc cali­
• De peste hotare tate a construcţiilor zootehnice, au
realizării acestui obiectiv, în aceste zile
(pag. 4-a) dc iarnă, atelajele gospodăriei trans­ contribuit în mod deosebit colectiviş­
portă gunoi de grajd, p: suprafeţele t i Mihai Suciu, Ion Marcu, Nicolac
ec urmează a fi însămînţate 'i primă­ FIcacă şi Ilic Baciu, zidari. Samoilâ
vară* Urmînd îndrumările inginerului Sulumon. Nicolac Marcu şi Nicolac Ba­
agronom, ingrăşămintcle naturale se a- ciu, dulgheri La conducerea luerări-
lci dc construcţie a muncit cu bune
Patriei metal mai mult în termenul pIică. în funcţie de fertilitatea fiecărei rezultate tov. Mihai Valasc
tarlale în parte. In felul acesta exista
stabilit posibilitatea aplicării îngrăşămintelor IOAN COTI RLE A
pe toate suprafeţele ce se vor însămi»-
şi de bună calitate Colectivul secţiei rotărie, dc ţa la primăvară (473 ha cu porumb, la preşedintele G. A. C.
ha floarca-soarclui, 20 ha tutun, 10 ha
la Atelierele R.M.R. Simeria, a cit oare şi 5 ha legume).
p rim it sarcina să execute grupuri La această lucrare s-au eviden­ Activităţi
Experienţa ţârii noastre şi a ce­ cestui angajament este pe deplin ţiat în mod deosebit conducătorii
lorlalte ţâri socialiste a demonstrat posibilă. de roţi, pentru locomotive cu
că în procesul industrializării creş­ Tehnica modernă oferă numeroa­ seria 141, destinate exportului. dc atelaje Nicolac fetratc, Iji, cultural-educalive
terea producţiei de metal reprezin­ se şi variate soluţii care, aplicate Organizîndu-şi bine munca, fo­ Valasc, Liviu FIcacă şi Ion Au-
ţ i o necesitate imperioasă. In con­ pe seară largă, ridică substanţial losind unele procedee noi dc gl’.cl. Piuă în ziua dc 28 ianuarie In aceste zile formaţiile artistice u.
diţiile de astăzi ale progresului teh­ indicii de folosire ai agregatelor si­ execuţie, colectivul de aici a reu­ a.c. au fost transportate ICO tone în­ amatori fac intense pregătiri în vede-
nic, numai existenţa unei industrii derurgice De aceea, trebuie acor­ şit să producă în cursul lunii ia­ grăşăminte, lucrarea clcctuîndu-sc în ica participării la etapa a 11-a a ce­
siderugrice dotată cu utilaje de cea dată o atenţie mai mare studierii continuare Dc buna desfăşurare a accv lui dc-al Vll-lca concurs al artiştilor
mai înaltă tehnicitate poate acoperi cu consecvenţă a celor mai noi cu­ nuarie prim ele două grupuri de tei activităţi sc ocupă brigadierii de amatori. In cadrul căminului cultural
roţi. Eic au fost executate în ter­
la timp, atît cantitativ cît şi cali­ ceriri ale ştiinţei şi tehnicii, şi cîmj), cărora le-au fost repartizate su­ fac repetiţii formaţiile de cor, dansuri
tativ, pe sortimente, nevoile de oţel a aplicării lor. Serviciile teh­ menul planificat şi la un nivel prafeţele dc teicii şi atelajele. populare, soliştii vocali şi brigada ar­
necesare ritmului înalt de asimilare nice şi de cercetări, cabinete­ calitativ superior. tistică dc agitaţie Programul brigăzii
si construire a unor maşini şi uti­ le tehnice, să fie preocupaic de La producerea acestor grupuri NI COL A li APOSTOL artistice de agitaţie cu tema: „Nouta­
laje cu caracteristici tehnice şi e- cunoaşterea temeinică a lor şi a trebuie subliniat aportul ro ta ri­ preşedintele comitetului execu­ tea in sat la noi“, va li prezentat ‘n
conomice superioare pentru econo­ le aplica în condiţiile specifice lo­ lor Iosif Onaca, Aurel Popa, Va­ tiv al sfatului popular comunal aceste zile. In cadrul brigăzii activează
mia naţională în plin avinî Aten­ cale cu maximum de eficienţă. A- sile Surugiu, Mcrmezan loan şi nouă colectivişti şi colectiviste, Repe­
ţia ce o acordă partidul nostru dez­ vein la Hunedoara şi Câlan mulţi a desenatorului tehnic Corneliu tiţii intense fac -şi cei 12 componenţi
voltării siderurgiei in etapa actuală ingineri cu cunoştinţe tehnice bo­ Oslap. Construcţii zootehnice ji echipei dc dansuri, precum şi for­
se reflectă în sarcinile sporite puse gate si cu experienţă îndelungată maţia dc cor.
de Congresul al Ill-lea al P.M.R. în producţie. Organizaţiile de partid IOSIE VIŞIvV Constituită în 1961, gospodăria noa- Scară dc scara, la căminul cultural,
în faţa colectivelor de muncitori din de aici vor trebui să se ocupe mai :trâ colectivă, prin munca însufleţită sub îndrumarea cadrelor didactice E'i-
ramura respectivă plivind creşterea mult de atragerea lor în munca de corespondent a membrilor ei, a reuşit să obţină o sabeta FIcacă, Ilic Colirlca, Mincrva
continuă a producţiei de metal. Di­ concepţie. seric dc succese pe linia dezvoltări;
rectivele Congresului prevăd ca in O sarcină importantă a servicii­ sectorului zootehnic. îndrumat în per­ I'icaca şi Silvia Colirlca, sc repetă cu
anul 1065 producţia de oţel să ajun­ lor tehnice, a tehnologilor, este de manenţă de organizaţia dc partid, con- pasiune. Pentru perseverenţa cu caic
gă la 3,3 milioane tone, cea de fon­ a urmări sistematic funcţionarea a- înfăptuiesc sdiul dc conducere a acordat multă sc picgălcsc şi calitatea interpretării,
tă la circa 2 milioane tone, a lami­ gregatelor. Ele trebuie să se preo­ atenţie creşterii efectivului dc ani­
natelor la peste 2 milioane tone. cupe de reactualizarea in permanen­ angajamentele male proprietate obştească, precum merită a li evidenţiaţi colectiviştii Ana
Parte însemnată din producţia de ţă a proceselor tehnologice prin sta­ Si creării condiţiilor corespunzătoare Cosma, Viorica Paştiu. Maria Maieu.
metal a ţării revine întreprinderi­ bilirea parametrilor optimi de func­ Tinerii din brigada condusă de dc adăpostirc a lor. In prezent, gos­ Mihai Draşovcan, Lcnuţa FIcacă, Ni-,
lor din regiunea Hunedoara. Inves­ ţionare ai agregatelor in rond iţii le maistrul Traian Bodea, din cadrul podăria deţine un număr dc 378 bovi­ colac Rotaru, Vctuţa Soloino» şi alţii.
tiţiile alocate prin grija partidului de aprovizionare cu materii prime secţiei reparaţii siderurgice C.S K. ne (din care 83 vaci), 449 ovine cu
şi guvernului, an făcut din vechea şi starea tehnică a agregatului res­ DUPĂ CUM SE ARATA IN COMUNICATUL DIRECŢIEI CEN­ au început din primele zile ale anu­ liră fină şi semifină, 68 porcine şi 439 MARIA SUCIU
uzină de fier de la Hunedoara, un pectiv. TRALE DE STATISTICA IN ANUL 1963 PRODUCŢIA DE OTEL A lui bătălia pentru înfăptuirea an­ găini matcă. Pentru adâpostirca ace­
adevărat gigant al industriei noas­ Conferinţa regională dc partid a ŢARII NOASTRE A CRESCUT CU 10 LA SUTA FATA DE 1962 O gajamentelor. stora au fost construite în anul 196J, . directoarea căminului cultural
tre siderurgice. Agregatele date in acordat o deosebită atenţie şi îmbu­ CONTRIBUŢIE PREŢIOASA LA OBŢINEREA ACESTUI SUCCES AU Astfel, la chemarea organizaţiei din credite acordate dc stat şi din fon­
funcţiune în ultima perioadă Ia nătăţirii activităţii de întreţinere a ADUS-O ŞI OŢELARII DE LA CS HUNEDOARA. U.T.M. pe secţie, după orele de pro­ duri proprii, două grajduri cu o ca­
combinatul siderurgjc: furnalul de agregatelor Darea de seamă şi mai gram, au colectat prin muncă pa­ pacitate dc 100 capele bovine fiecare,
1000 m.e., fabrica nouă de aglome­ mulţi delegaţi in cuvîntui lor au a- triotică o cantitate de 5.000 leg. fier o maternitate pentru scroafe, o puicr-
rare, cuploarele Martin de 400 to- rătat că în anul trecut nu au fost Un nou bfloc dat în folosinţă niţă şi o magazie dc cereale cu o ca­ Pentru expedierea
ne/şarjâ, noile linii de laminoare, se respectate întocmai graficele de re­ vechi. In această acţiune s-au evi­ pacitate dc 100 vagoane.
paraţii, nu s-au asigurat cantităţile De curînd în cvartalul „23 Au­ torilor ceferişti Constantin Ciofu, denţiat tinerii loan Berbec, Ştefan rapidă a trimiterilor
remarcă printr-o tehnicitate ridica­ Sterpu, loan Butnaru, Ghcorghe
tă. au o productivitate înaltă şi con­ necesare de piese de schimb de ca­ gust" din oraşul Deva s-a dat in fo­ Vasile Grozavii, loan Crai, loan Pe- Urmărind îndeaproape bunul mers
stituie o legitimă mîndrie a indus­ litate corespunzătoare. Reparaţiile losinţă un nou bloc de locuinţe. f ica şi alţii. Ungureanu şi alţii. ai lucrărilor, organizaţia dc partid şi poştale
triei noastre socialiste. De nerecu­ planificate nu au fost întotdeauna Trintre cci care s-au mutat în acest L. LEAHU EMIL PALI1YIARU consiliul de conducere nu au scăpat
noscut a devenit .şi uzina „Victoria11 bine pregătite iar in unele cazuri bloc se numără şi familiile munci­ corespondent din vedere nici problema preţului de Alături dc biroul dc mişca­
Câlan. Aici au fost modernizate fur­ nu au fost executate de loc ceea corespondent cost. Au fost confecţionate pe plan Io- re, pe peronul statici Simcria-
nalele şi turnătoria nr. 1, au fost re a contribuit la înrăutăţirea stării a) la lori se găseşte o tic iul
tehnice a agregatelor. Dc exemplu
construite o semicocserie modernă, P.T T.R, 2. trui)2it gară. cum i
turnătorie de lingotiere şi centra­ la furnalele nr. 2,6 şi 7 de la C.S sc mai spune, unde munceşte
la termică. Toate acestea au făcut Hunedoara din cauza întreţinerii un colectiv harnic de lucră­
ca uzina să se numere astăzi in rîn- nesausfâcâtoarc s-a înregistrat în (Pasiunea munţii
dul întreprinderilor mari din ţară. cursul anului 1963 o staţionare de tori dc fa isoştă Aici munca
Aceste creşteri ale capacităţilor de 1 350 ore peste cele planificate, timp este organizată pe schimbuii
producţie au făcut ca în 1963 în re­ în care s-ar fi putut produce 85 dc zi şi noapte, avind ca obiec-
giunea Hunedoara să se realizeze în la sută din cantitatea do fontă ne- In uşa biroului inginerului şc/ s-a cu vreo 8 ani* lo terminarea şcolii. venise un zidar priceput, destoinic. <*/v expedierea rapidă a trim i­
rcalizată din planul anual. La ol.e-
numai 42 zile producţia de fontă obţi­ auzit o bălaie stăruitoare, repezită- Cil isc în dare despre investii iile De la Elorie a plecat la M-amaia, terilor poştale.
nută în întreaga Romînie burghezo- larii, numai din cauza depăşirii du­ Cel care a bălul şi-a lacul apariţia ce se lac pentru construcţiile de lo­ Vasile Roailă, Tulcea, Cernavodă. La liecarc tren cu vagoane
ratei reparaţiilor la cuptoarele Mar-
moşiereascâ în 1938, iar producţia .tin ş-au pierdut in 19G3 circa 15.000 in prag : un tinăr înalt, spătos, cu cuinţe şt industriale>; numeroasele $i asia intr-un răstimp dc numai poştale (trenuri de călători) ci
de oţel-în-numai 60 de zile. Se pro­ tone oţel. Este necesar deci ca în o umbră de supărare pe lată. poze ce împodobeau paginile zia­ doi ani. Pretutindeni, unde trustul sinr prezenţi cu cărucioarele,
duc astăzi în întreprinderile side­ direcţia bunei întreţineri a agrega­ a deschis şantiere noi şi avea nevoie incărcind mii de cotele şi pri­
rurgice din legiunea noastră multe telor, a efectuării la timp şi de ca­ — Tovarăşe inginer, nu mai avem relor l-au is p itit. Irumusclca bloca­ mind alte mii dc co/ete, scri­
mărci noî de oţeluri, o gamă largă dc lucru. Si exleriorizîndu-şi supă­ ţilor dc pe litoral a slîrnit In el do­ de oameni. Oprea a fost prezent. sori, ziare, reviste, mandate
litate a reparaţiilor, să se facă
dc profile laminate, cocs metalur­ cotitură. o rarea a continuat, dind o scrie dc rinţa dc a se lace constructor. La Specificul lucrărilor a dat un plus de pentru populaţia dm oraşul Si­
gic, aglomerat feros, diferite produ­ In anul 1964, pe linsă lucrările cxp/icalii. aceasta, s-a mai adăugat şi o scri­ vigoare meseria Invălnlc, i-a con­
se cocsochîmice şi altele, la care cu — La blocul A 4 am terminat tot soare a Iralelui său Nicolac, zidar solidat noţiunile însuşite In primii meria, sau pentru expedierea
înzestrarea tehnică din trecut nici dc întreţineri şi reparaţii curente şi ce aveam dc lăcut. Acum împreu­ pe şantierele T-C E.H -ului de pe li­ doi ani de muncă. lor cu alte trenuri spre Hune­
nu ne puteam gîndi. mijlocii, la combinat sînt planificate doara sau Petroşani
repararea capitală a unor agregate nă cu cel 10 zidari stăm.. toralul însorit al Mării Negre. Scri­ Venise vremea să plece militar.
Planul de stat pe anul 1964, pre­ de bază ca : furnalul nr. 6, cupto­ $i-<j părăsit tovarăşii cu sentimen­ O scrisoare, mandat sau avi­
vede ca pe seama îmbunătăţirii fo­ rul nr. l de la O.S.M. 2, fabrica ve­ — Du-te la C 16, l-a întrerupt şe- soarea n-a lacul dccit sâ-i întăreas­ tul datoriei împlinite, lăsînd in zul că a sosit un colet, se parc
losirii capacităţii de producţie şi in­ che de aglomerare şi altele. Pentru Iul suni ierului. că hotărîrea, să marcheze începutul urma lui, pe buzele oamenilor ală­ un lucru cit se poate de li-
trării în funcţiune a noî agregate a le executa în termen cit mai scurt — Dine, dar acolo lucrează Gheot- unei biogralii, nu lipsită dc inedit, rcsc, dc simplu. $i totuşi, pen­
*ă se producă în Hunedoara cu şi de bună calitate este necesar ca ghe Oprea cu brigada lui. a unui constructor in devenire. turi de care a muncit, cuvinte de tru cq munca să sc dcslaşoarc
100 000 tone fontă. 170 000 tone oţel . comitetul dc partid si conducerea — împârtim blocul in două tron­ In drum spic Elorie, ţăcănitul mo­ coldu apreciere Anii dc armală l-au o problemă, o „durere", cum obiş­ in cele din urmă atit de sim­
şi peste 825.000 tone laminate mai lehnico-adininistrativă din combinat soane. Unul 1/ vei lua dumneata noton al roţilor trenului a {inul com­ invălat o nouă meserie: aceea de plu şi uşor. o scrie dc oameni
mult decît în anul 1963. să ia toate măsurile pentru a Ic pre­ — Bine... panie gindurilor sale. In minte tină- radiotelegrafist, t-a plăcui. Insă tot nuia să spună adesea. Ţinea nea­ a căror munca răminc dc obi­
părat să obţină carnctui dc califi­
Realizarea acestor sporuri de pro­ găti temeinic. construcţiile i-au rămas mai dragi. cei anonimă, sc străduiesc să
ducţie, pun in faţa colectivelor de $i linărul a ieşit grăbit, condus rul. incd timid, îşi lucea planuri dc Nu o dată, In clipele de repaus, care Lui Dumitru Bodoroncca, noul
siderurgişti, sarcini deosebite Con­ de privirea inlclcgăloare a solului viitor, sc gindea la noii lui tovarăşi prietenul său Ghcorghe Dincea i-a lui şei de brigada, nu o dată i-a carteze corespondenta, să pri­
ferinţa organizaţiei regionale de Reducerea consumului de şantier. dc muncă, la prietenia ce o va lega lost confident „Tot mal frumoase împărtăşit dorinţa. Şi ostiei■ Oprea mească sau să expedieze ca­
partid Hunedoara a dezbătut pe de cocs — o preocupare „Sc numeşte Oprea loan I. Are cu ci. Si totul a fost aşa cum şi-n sint construcţiile. E. cum să spun. loan I u devenii un elev silitor al ldele
larg problemele producţiei dc me­ 21 dc ani şi cslc şei de echipă. Este dorit el. Aici. bolinlineanul loan cursurilor dc calificare. Pentru a cunoaşle clic ceva.
tal, a arătat lipsurile si greutăţile de seamă pricepui şi harnic Are un deosebit Năslasc l-a primit in mijlocul brigă­ ceva care se vede şi place ochiului. Cltcva luni la rind timpul şi l-a din munco acestor oameni
care au făcut ca activitatea de pro­ zii sule lăru festiv Hale, dar cu mul­ Intr-un o ras slrăin, prima dotă vizi­ m-am adresat Iov. Gheorqhe
ducţie din anul trecut să nu fie pe Pieţul de cost al produselor si­ simt organizatoric*. Sumat, aşa l-o tatorul spune .* ce blocuri înalte! petrecut intre producţie şi şcoală. Avram, dirigintele oficiului din
măsura posibilităţilor şi a stabilit derurgice este influenţat în mare caracterizat şzlul şantierului pe cd tă încredere. L-a bătut amical pe Şi acolo, la înălţime, pe planşcul Scara, uplecat deasupra cărţilor si Simeria. care mi-a răspuns:
principalele măsuri ce trebuie luate măsură dc consumul specific de cocs mai tinăr şi totodată unul dintre umăr si l-a dat pe mina unui zidar ultimului etaj. toiul se vede al/lcl. caietelor, linărul descoperea noi cu­ — La oficiul nostru, se ex­
pentru realizarea şi depăşirea rit­ cci mai pricepuţi şeii de echipă dc bun. Tinărului i-au plăcut oamenii, Apoi. mol e şi altceva. Ştii.. Satis­ noştinţe despre meseria pe cate a pediază 2ilnic peste 2.500 scri­
mică a planului pe 196-1 la toţi in­ ŞTEFAN VRANNAV zidari dc p? şantierul nr. 6 al i-a plăcut îndeosebi cel de la care Indrăgit-o. Pe parcursul studiului,
dicatorii. facţia că înăllimoa de la cate pri­ sori, 3 000 cotele, 7.000 ziare,
adjunct al comisiei economice T.R.C.H. din Brad avea să invefe mai apoi meserie. veşti este ridicolă şi dc tine...". Din- piaclicn insuşilă se completa mereu, zcci dc telegrame, sule dc re­
a Comitetului regional ...Cu orice om. Oprea loan I, a Zilele s-au scurs una după alta şi ccn l-a ascultat şi l-u Infclcs. conturind şi mai mull pe zidarul comandate, mandate ele. O fi­
Să ridicăm sistematic Hunedoara a) P.M.R. uvul in viafă un moment de răs­ Oprea loan I se familiariza lot mai In ultima zi de armată s-au 1m- Oprea. Sfirşilul cursurilor dc califi­ ciantele Cornelia Slcrlca, Cor­
indicii de utilizare (Continuare în pag. S-a) cruce. Asia s-a fntimplat in urmă mult cu mislria, bolobocul. tirul cu brăt'Sai si despărţit cu duioşie, aşa care i-a adus un succes remarca­ nelia Avram, factorii jroştali
plumb, cu mesetia de zidar, cu schi­
ca doi prieteni huni. ..Măi Dincea. b il: media 0.83 şi felicitările una­ loan Grecii şi Pelru Dcac, mî-
a agregatelor tele de execuţie. O vreme insă nu-l şi acum liecarc la treburile lui. Eu, nime ale comisiei de examinare... nuilorii de valori fosil $ tel
mulţumea aliludinca lui Năslasc lată rum 1ti spuneam, lot la construc­ Ruspunzlnd unei chemări lăun­ şi Gheorqhe Filişitnu. şclui
Una din sarcinile principale ce de el Prea era sever si totdeauna trice un tinăr, şi ca el mii, au venit \’agonului poştal Gheorqhe Vi-
stau în faţa furnaliştilor, oţelarilot* manifesta rezerve cinrl era vorba ţii...". şon, precum şi fo/i ceilalţi lu­
şi Jaminaiorilor este ridicarea sis­ Acasă n-a stal prea mul!. Consă­ pe şantierele tării, duriiul cu pal­ crători ai oficiului merită toa­
tematică a indicilor de utilizare a să-l laude cit dc ctf. Bun psiholog. tenii lui. zidari cu naditic din Valea mele lor aspre trumuselca nouă a
capacităţilor de producţie. zidarul Nustase a S/iut sd stimeus- Mare, munceau la Brad A venii Şi oraşelor. Munca lor entuziastă are te laudele pentru lelul cum
Merită să arătăm că indicii de u- câ in tinăr ambiţia, dorinţa de a el aici. In toamna lui '62 să con­ 02i contururi precise: liniiic zvelte Işi lac datoria.
lîlizare ai agi egalelor siderurgice fnvăfu repede si bine această mese­ CRCŢU CMIL
din regiunea Hunedoara s-au îmbu­ rie Abia mai tirziu, cind s-au des­ struiască nouţ oraş de pe malul ale noilor blocuri.
nătăţit in ultimii ani. Colectivele m m părţit. Oprea l-o înţeles pe Năslu- Luncoiu/ui. Un an dc zile a muncii impiegat <lc mişcare
statici C F R. Simeria
de muncă de la CS. Hunedoara şî sc. L-u înţeles si i-a mulţumii. De­ cu tragere dc inimă, insă avea şi el A. OARGÂ
U.V. Câlan, sub conducerea organi­
zaţiilor de partid, au manifestat o
preocupare susţinută pentru a ob­
ţine o creştere a lor in 1965 cu 40
la sută faţă dc 1959 asa cum prevăd
Directivele Congresului al IH-Iea al
partidului, rurnaliştii de la Câlan
spre exemplu, prin mărirea inten­ M
sităţii de ardere, ridicarea tempera­
turii sî debitului acrului insuflat, o , / (d dcoicbil t-riit bmuntl brigada artis­
bună organizare a întreţinerii şi a- Luncoiul de Jos Ci cal ii folclorice propui intitulate
sigurării unor parametri constanţi tvftr. ,.Di agă mi-i 'faia moţeasca" şi tică dc agitaţie din Lâfmşiuc. carul gos­
podăriei colective din Ilia, soliştii vo­
de funcţionare ai furnalelor au reu­ Duminică. Iu căminul cultural ti in i.edoură. plai frumos*), Lcan Constan­ cali şi instrumentişti.
şit ca, în anul 1963, să realizeze un Luncoiul dc Joi. minuni Brad, u avut ţii; şi Elena Popa din Dealul Mare,
spor al indicilor de utilizare cu 57 J iw i loc luzu inter comunală a fnnnafiilor Virginia Rcsigu din Văii şnur a. Elena N1COLAE ZMF,D
la sută faţă dc 1959. artistice dc pe raza comunei gazdă şi Luzur dm Luncoiul dc Sus, soliştii ins­ directorul Casei raionale
CS Hunedoara, însă, datorită ne- Văii (oara. Cu acest prilej uu urcat sce­ trumentişti Nicolac Poienuru (Luncoiul dc cultură — Ilia
realizâriî indicilor de utilizare pla­ na două toruri. !> brigăzi artistice dc » dc Jos), loan Jurca (Dealul Muie),
nificaţi a rămas sub plan pe anul agitaţie, 6 echipe dc dansuri popular *, loan Poicnar (Podele) precum şi so­ Haţeg
1963 cu importante cantităţi dc fon­ dună formalii instrumentale şi ol solişti liştii daiisatoii Viorcl Alba şi Vasile lu raionul lla(cg, faza uitciannnmd.'t
tă, oţel şi laminate. Aceasta a con­ vocali, instrumentişti şi dansatori In lo- Alba din Dealul Marc. i-a desfăşurat în centrele Boşorod şi
dus la nerespectarea obligaţiunilor tal, la faza amintită au luat parte '20,l La întrecerea amintită au asistai pes­ Livadia. La Buşorud. întrecerea artişti­ k
contractuale faţă de întreprinderile dc artişti amatori. te 300 dc oameni ai muncii lor amatori a fost urmărită de aproa­
constructoare de maşini. Con­ Dintre formaţiile prezente in concurs MARIN STAN pe 300 colectivişti. S-au remarcat, jm'S-
ferinţa regională de partid a anali­ wrn remarcat in mod deosebit cele ale directorul Casei raionale tr-o hună interpretare, brigada artisticj
zat temeinic cauzele care au con­ căminului cultural din Luncoiul <lc Jos. dc cultură-Brad
dus la rămînerea în urmă şi a tra­ Corul, condus dc tuv. Olivia Luzur. a dc agilafic din Boşorod, cu textul „Co­
sat sarcini concrete pentru lichida­ II ia lectiva să-nf lor cască" şi soliştii vocali
interpretat cînlccclc „Patrie, pămint de Luduvica Nandu şi Măriuea Pestele unu
rea deficienţelor, aplicarea de noi aur", ,,'fară scumpă, să trăieşti\ „ l i­ de la acelaşi cămin cultural.
măsuri tehnice şi organizatorice ca­ lieci floare cu rouă" şi „'Ţarina" ; bri­ La faza inter comunală, a celui dc-ut
re să asigure creşterea continuă a Vll-lca concurs — etapa a II-a — ce La centrul din Livadia şi-au dat in- in scenă textele „l-auzi cum mai cin'ă
producţiei de metal. Bunăoară, s-a gada artistică dc agtlalic — inst.ructoi i-a desfăşurat pe scena casei dc cultura lilnirc artiştii amatori dc la căminz c salul" şi „In gospodăria noastră", echi­
arătat că furnaliştii mai ales. au Iov. Rozalia Bcnca — a pas în scen i din flia. au participat formaţiile artis­ culturale din Rin Bărbat. Ilobifa, $crcl. pele <lc dansuri populare din Gatafi şi
de luptat mult în anii 1964 şi 1965 •T H V W. textul intitulat „Dc ieri şi dc azi", re- tice din satele Lăpuşnic. Rădulcsii Pui, Gulali. Pcder. Fizcşti ll şi Pano'- Ponor, solistele vocale Adina Go!a
fiectind aspecte concrete din viata sa­ Slrigonca, Bucea. Stănccşli-Oliaba, Să- Mai bine dc 230 spectatori au aplaudat
pentru a-şi putea realiza angajamen­ (Hobi(a) şt Liviu Girz ($crcl). precum
tu lu i; echipa dc dansuri, instruită dt cămoş şi Bretea Murcşană, aparţinătoa­ evoluţia cclo) 4 brigăzi artistice dc n
tul luat în faţa Congresului al Ill-lea şi solistul instrumentist lacob Danciit
iov. Ana Ilicş, a prezentat jocurile re comunelor Ilia şi Lăpuşnic. Majori­ gilafie. 7 echipe de dansuri populare,
al partidului de a depăşi sarcina de „ Bătuta" şi „Steaua". S-au mai bucu­ tatea formaţiilor amintite s-au dovedit a formaţiei dc fluieraşi şi a celor 7 so­ IFizcşti ll) care a interpretai la fluier
creştere a indicilor de utilizare cu rat dc o caldă apreciere taraful şi so­ bine pregătite, spectacolele lor bucurin- lişti vocali şi instrumentişti. Au lăsat o doină fi o învirtită locală.
încă 15—20 la sută Dintr-un stu­ întreprinderea „Marmura" din Simeria. Un nou bloc de marmura lista Rodica Bcnca. din acelaşi sal da-sc dc o caldă primire din pai tea ce­ o frumoasă impresie brigăzile artistice PETRE PARCAŞIU
diu tehnic reiese câ înfăptuirea a- • este transportat cu macaraua spic locul de tăiere, (aceasta din urmă iniei pretind două noi lor peste 'JjO dc spectatori. Dc un sac- dc agitafie din Pui şi Şerel, care an pus corespondent