Page 14 - 1964-02

t'ag. 2 Dramul socialismului Nr. 2832

n A f n
La Consiliul S uperior 1
iiils
a! A g ric u ltu ri

drul gospodăriei noastre şi varza de şedintele Consiliului Superior al insămînţare n porumbului şi de a
Pentru recolte bogate de porum b în 1 9 6 4 toamnă prin porumb. Am făcut n- Agriculturii, care a subliniat sarci­ se efectua semănatul şi celelalte lu­
crări agrotehnice la un nivel cali­
nile ce revin Consiliului Superior,
cest lucru pentru că avem braţe de
muncă suficiente şî pentru a folosi consiliilor agricole regionale şi raio­ tativ superior. Pentru lucrările agri­
Tn zilele de 29 ianuarie — 1 fe­ preşedinte al Consiliului Superior Aproape fiecare vorbitor a eviden­ turile personale ale colectiviştilor, mai bine terenul. Am obţinut 13.000 nale, cadrelor de conducere din uni­ cole de primăvară va trebui să se
bruarie s-au desfăşurat lucrurile şe­ al Agriculturii, despre: „Rezulta­ ţiat sporurile mari de recoltă rea­ înlocuindu-se sămînţa hibridă din kg varză, 210 kg fasole şi 5.700 kg tăţile agricole socialiste şi specialiş­ întocmească din vreme si cu toată
dinţei lărgite a secţiei de cereale tele obţinute in cultura porumbu­ lizate în unităţi prin folosirea celor generaţii înaintate, degenerate din porumb boabe pe acelaşi hectar. tilor din agricultură pentru obţine­ seriozitatea planuri operative de
şi plante tehnice a Consiliului Supe­ lui de către G A.S. în anul 19G3" ; mai productivi hibrizi de porumb pvinct de vedere biologic şi nepro­ Prin valorificarea verzei de toamnă rea, în acest an, a unei recolte spo­ muncă, în care să se prevadă tere­
rior al Agriculturii, consacrate (vii­ au luat cuvîntul numeroşi partici­ în funcţie de condiţiile pedoclimati­ ductive. am reuşit să realizăm un venit de rite de porumb. Vorbitorul a arătat nurile ce vor fi însămînţate cu po­
turii porumbului şi slerlei de zahăr panţi la şedinţă, care au subliniat ce din zona respectivă. „La noi — a In şedinţă s-a subliniat că nu e 8.000 lei în plus la hectar". că încă de pe acum trebuie luare rumb. lucrările ce urmează să fie
in 19G4. In primele două zile au pre­ rezervele mari ce există în agricul­ arătat iov. Mihai Apctroaie, pre­ suficientă numai o alegere judicioa­ Zeci şi zecî de specialişti aduc o măsuri în vederea cunoaşterii de efectuate cu mijloacele S.M.T. şi ale
gosondăriilor, sarcinile ce revin bri­
către toţi lucrătorii dîn agricultura
zentat referate iov. Nicolae Giosan. tura ţării noastre de a spori in con­ şedintele Consiliului agricol raional să a hibrizilor, ci se impune şi asi­ contribuţie de seamă la sporirea găzilor, echipelor şl fiecărui colec­
prim-vicepreşedinte ai Consiliului tinuare producţia de porumb. Re Savorii — ar fi bine să fie raionat gurarea unei seminţe de calitate, producţiei agricole. Vorbitorii au a- a recomandărilor adoptate la şedin­ tivist in parte. v
rătat că inginerul trebuie să fie pre­
Superior al Agriculturii, directorul baza referatelor prezentate, a obser­ pe lingă hibridul 203 si hibridul sortată şi calibrată. Din acest punct zent peste tot, să îndrume cu com­ ţă si organizată aplicarea lor dife­ Acolo unde există condiţii şi tra­
de vedere, Trustul Agrosem trebuie
renţiată, în funcţie de condiţiile con­
I.C.C.A., cu privire la „Comporta­ vaţiilor si a propunerilor partici­ 200, care s-a dovedit mai productiv. să acorde o mai mare atenţie pregă­ petenţă orice lucrare, să-şi spună crete ale fiecărei unităţi. Paralel cu diţie în cultivarea printre porumb
Dacă vom merge pc această linie,
rea celor mai valoroşi hibrizi dubli panţilor la şedinţă, a experienţei cuvîntul în orice problemă de ştiin­ aceste acţiuni, timpul scurt care a a fasolei şi dovlecilor, să se extin­
spoi ţii de producţie pe raion va fi
de porumb şi agrotehnica lor în lu­ înaintate a G.A.S si G.A.C., au fost de circa 3.000 de tone porumb". tirii şi livrării seminţelor la vreme ţă. Ei au subliniat necesitatea ca mai rămas pînă la începerea lucră­ dă asemenea culturi pe suprafeţe
mina noilor rezultate expeiimenta- definitivate recomandările privind Consiliile agricole, conducerile si în cele mai bune condiţii, pentru consiliile agricole să se ocupe mai rilor agricole de primăvară trebuie cit mai mari, pentru a realiza de pe
le“ şi tov. Bucur Şchiopii, prim-vice­ cultura porumbului in anul 19G4. ca şi unităţile să poată face semă­ mult de găsirea celor mai eficiente
gospodăriilor colective trebuie să a- intens folosit pentru pregătirea ma­ aceleaşi terenuri cantităţi sporite de
corde atenţie introducerii în cultură natul de calitate înaltă şi la timpul mijloace de punere la curent a spe­ şinilor şi a utilajelor, pentru trans­ produse şi venituri însemnate.
Folosind experienţa dobîndiiă şi
ÎSezerveSe esesteisie a hibrizilor din generaţia I şi pe lo­ optim. cialiştilor cu noutăţile ştiinţei agri­ portul îngrăşămintelor în cimp şî condiţiile existente în unităţi, luînd
cole, cu metodele înaintate de cul­
asigurarea seminţelor,
pentru in­
tivare a pămintului. struirea brigadierilor, a tractorişti­ toate măsurile organizatorice pen­
să Sie va&OK'ifîicaftc cian ţ&lieî E poca d e s e m ă n a t ir lor, a mînuilorilor agregatelor pen­ tru folosirea deplină a parcului spo­
In încheierea lucrărilor şedinţei tru generalizarea experienţei înain­ rit de maşini sî tractoare — a în­
Amil acesta se vor cui li va cu po­ ferenţiat metodele agrotehnice reco­ R e a liz a re a d e n s ită ţii o p tim e secţiei de cereale şi plante tehnice tate a gospodăriilor fruntaşe. cheiat vorbitorul — vom putea exe­
rumb circa 4 milioane de hectare, mandate şi avi obţinut producţii cu privire la cultura porumbului a O sarcină deosebit de importamâ cuta lucrările la un înalt nivel a-
din care pentru boabe 3.000.000 ha. mari. Gospodăriile agricole de stal luat cuvîntul tovarăşul Mihai Da- — a subliniat vorbitorul — este de grotehnlc şi obţine recolte bune de
Sînt create condiţii pentru realiza­ clin trustul Feteşti au recoltat în me­ Discuţii interesante s-au purtat în că a avea cu 10.000 plante mai puţin Ica, secretar al C.C. al P.M.R., pre­ a se realiza în intregime planul de porumb.
rea unor producţii sporite. Inginerii die de pc întreaga suprafaţă de legătură cu epoca şi adîncimea de la hectar faţă de densitatea optimă
şi specialiştii din cadrul consiliilor 15.320 ha. cile 4.140 kg.porumb boa­ semănat şi cu realizarea densităţii stabilită pentru zona respectivă, în­
agricole raionale şi regionale si con­ be fa hectar, iar gospodăriile de stat optime de plante la hectar. Rezulta­ seamnă o pierdere de cel puţin
ducerile gospodăriilor agricole de din trvisl.nl Sînnicolan Mare — cîle tele obţinute pină în prezent de­ 000—1.000 kg boabe la fiecare hec­ N a ri posibilităţi penfru creşterea
stat şi colective au acumulat o ex­ 18G0 leg la ha. Recolte bune au ob­ monstrează că producţiile cele mai tar. Preşedintele G.A.C. Mirăstău,
perienţă valoroasă în organizarea ţinut şi multe gospodării colective. mari se obţin dacă semănat vil se regiunea Cluj, Chirilă Dănilă, a ară­
procesului de producţie si aplicarea G./VC. din raionul Negru Vodă an face in momentul cînd, la adînci­ tat că anul trecut, deşi condiţiile au produefiei de sfeclă de zahăr
diferenţiată a măsurilor agroliloteh- coalizat in medie, de pe 28.300 ha, mea de îngropare a seminţelor, tem­ fost mai puţin favorabile culturii
nice şi a metodelor de lucru avan­ cile 3.214 kg la ha : cele din raionul peratura solului a ajuns Ia 8—12 porumbului, nsigurindu-se o densi­
sate, iar mecanizatorii, brigadierii, Lc'hlju — (îte 2.900 kg la ha, iar grade C *si timpul merge sore încăl­ tate de 25—30.000 plante la ha., s-a Lucrările secţiei de cereale şi giner la G.A.C. Bulgăruş, regiunea la G.A.C. Dor Mărunt, regiunea
muncitorii si colectiviştii şi-au ri­ (ele uîn raionul Slobozia — cîte zire. Producţii miri de boabe de po­ obţinut o producţie de 2.047 kg la plante tehnice au mai continuat Banat, Constantin Andrei, inginer Bucureşti, au arătat că în gospodă­
dicat nivelul cunoştinţelor profesio­ 2.8ir» kg porumb boabe la hectar. rumb se realizează în rele mai mul­ ha. La brigada din Cihău, pe tere­ timp de două zile cu dezbaterea la G.A.C. Ciorăşii, regiunea Ploieşti, riile lor întreaga suprafaţă de sfe­
nale. Prin grija permanentă a parti­ La şedinţă au fost prezentate re­ te razuri cînd se înlîrzie semănatul, nuri brune podzolice, mai puţin fer­ problemelor privind cultura sfeclei au vorbit despre experienţa boga­ clă de zahăr se însămînţează numai
dului şi statului nostru, pentru anul zultatele unor experienţe, care scot în special în zonele de stepă. Semă­ tile, anul trecut s-a cultivat o su­ de zahăr. Tovarăşul Tiberiu Mure- tă pe care nu dobindit-o de-a lungul în arătură de vară si de toamnă.
J9G4 sporeşte dotarea agriculturii cu în evidenţă comportarea diferiţilor natul tîrzîu în regiunile nordice prafaţă de 52 ha. Densitatea a fost şan. directorul Institutului de cer­ anilor în obţinerea de recolte mari Amplasarea culturii şi repartizarea
Sncâ 10.000 tractoare, .1000 semă­ hibrizi. Arălînd calităţile acestor hi­ dure la întîrzierea coacerii şi a re­ de 20—25 000 plante si s-au obtmut cetări pentru cereale si planie teh- şi constante la sfecla de zahăr. Ei ei pe brigăzi se face încă din vara
nători speciale pentru porumb, 1)0 brizi, Alexandru Bărboi, preşedin­ coltatului, iar terenul pentru grîu 2.110 leg porumb boabe la ha Gos­ nite-Fundulen, a prezentat referatul au subliniat că în unităţile lor cul­ anului anterior. In felul acesta se
combine de porumb, precum si cu tele Consiliului agricol raional Ne­ nu poate fi pregătit in condiţii bune. podăria vecină, Cîumbrudul de Jos, „Rezultatele cercetărilor ştiinţifice tura sfeclei de zahăr constituie una urmăreşte îndeaproape calitatea ară­
alte maşini si unelte, creşte produc­ gru Vodă, si alţii, nu cerut ca la Tn arest raz pierderile calculate pe a avut însămînţat porumb ne 130 privind cultura sfeclei de zahăr", din cele mai importante surse de turii adinei (33—30 cm.), se execută
ţia de îngrăşăminte minerale, se asi­ generalizarea lor în producţie să se baza rczulvate'or experimentale şî ha : densitatea a fost însă dc 8-10 000 iov. Nicolae Ionescu, vicepreşedinte venituri băneşti, care contribuie la lucrări de întreţinere a arăturii atit
gură seminţe dublu hibride pentru tină scama de rezultatele experimen­ plante la ha. In acest caz. s-a obţi­ al Consiliului Superior al Agricul­ creşterea părţii băneşti, a valorii zi- în timpul verii cît si în toamnă, ul­
toată suprafaţa ce se va cultiva cu tale, de rezultatele obţinute în con­ de producţie însumează la grîu şi nut o producţie de numai 700 kg po­ turii — referatul ru plivire la „Rea­ lei-muncă şi la sporirea continuă a
tima discuirc aolieîndu-se înaintea
porumb pentru boabe si siloz. diţiile din fiecine gospodărie. porumb peste 2.000—3 000 kg la fie­ rumb la ha. lizările obţinute in anul 1903 la cul­ fondului de bază. căderii zăpezii. Unii vorbitori, refe­
Pentru însâminţările din primăva­ Tov Dr. Ion Lungii de la staţiunea care hectar. Tov. Ileana Sălceanu, irig la G.A.C. tura sfeclei de zahăr de către gos­ „Tn ultimii patru ani, producţia rindu-se la experienţa unităţilor lor,
ra aceasta au fost făcute arături experimentală agricolă Secuieni-Ro- Pe baza experienţelor îndelunga­ Bâilesti. regiunea Oltenia, si Ion Pli- podăriile agricole colective", iar tov. medie la sfecla de zahăr, tn gospo­ au scos în evidenţă necesitatea ca
adinei de toamnă cu peste 400.000 man, şi alţii, au arătat că realizarea te s-a ajuns la concluzia că în par­ tca. ins. la G.A.C. Apoldul de Jos, Emil Gamulen, director general in dăria noastră a fost de 28.087 kg la
ha mai mult faţă de toamna anu­ de producţii diferite de la o unitate Ministerul Industriei Alimentare, a anul acesta cea mai mare suprafaţă
lui 1902 si, deci, se va putea semăna la alta, de la o brigadă la alta se tea de sud si de vest a ţării epoca regiunea Hunedoara, au arătat ne­ vorbit, despre „Calitatea tehnologică hectar, a spus inginerul Gheorghe de slcclă dc zahăr să fie însămin-
dntoresc lipsurilor manifestate la optimă este cuprinsă între I—Ifj a- cesitatea de a se stabili numărul de a sfeclei de zahăr". Ologu. In acest timp. cultura sfe­ ţată în terenuri pregătite prin dotiă
porumb în arătura de toamnă pe în­ clei de zahăr a contribuit la creşte­
treaga suprafaţă la gospodăriile a- lucrarea solului şi pregătirea patu­ prilie, iar în Moldova si Transilva­ plante la hectar în funcţie de ferti­ Materialele prezentate şi discuţii­ arături făcute în vară şî toamnă,
gricole de stat si pe aproape întrea­ lui germinativ si mai ales la semă­ nia — între 15-30 aprilie, iar după litatea solului, de apa acumulată în le purtate au prilejuit un valoros rea fondului de bază cu peste deci pe terenuri bine afinate şi ni­
1.000.000 lei. Anul trecut, realiz.înd
velate. Numai aşa. în primăvară,
nat, lucrare la (are n-au fost folo­
ga suprafaţă în cadrul gospodării­ site semănăturile speciale 2-S.P.C.-2 1 mai se poate semăna numai în sol, de hibridul cultivat. Pentru a schimb de experienţă, subliniind
lor agricole colective. posibilităţile mari existente în ţara o producţie medie de 29.520 kg sfe­ lucrările pentru pregătirea patului
cu întreaga lor capacitate. Deşi în­ zona premontană. Aceste date calen­ realiza densitatea ootimă stabilită noastră pentru continua sporire a clă de zahăr Ia hectar, de pe 103 germinativ vor putea începe mai de
Rezervele de sporire a producţiei grijirea culturilor s-a făcut în 19o3. daristice sînt orientative, factorul hectare, venitul bănesc s-a ridicat timpuriu, fără a folosi unelte grele
la hectar sînt demonstrate de rezul­ mai bine fată de anii anteriori, în este necesar să se insămînţeze un producţiei la această valoroasă plan­ la 1.532.228 lei, ceea ce reprezintă
tatele obţinute de multe unităţi n- unele unităţi, îndeosebi din regiu­ holărîtor după cum s-a arătat la şe­ număr mai mare de boabe la hec­ tă tehnică. Mulţi participanţi, plin­ si mai ales fără a fi necesar să se
gricole socialiste. Consfătuirile pre­ nile Cluj, Bacău, Iaşi, ele n-au fost dinţă, care indică momentul optim, tar. deoarece se ştie că procentul de ire care Gheorghe Ologii, inginer la aproape 50 la sută din veniturile bă­ execute lucrări cu diseuilorul, care
duc la pierderea apei din sol.
In
neşti totale ale gospodăriei".
cedente privind cultura porumbului făcute la timp si de bună calitate, rămîne temperatura solului. In a- germinaţie în rîmp este mai mic G.A.C. Balda, regiunea Mures-Auto- acest caz se va executa o grăpare,
au avut un efect deosebit. Tot mai ceea ce a dus la diminuarea pro­ ceastâ privinţă un rol important re­ nomă Maghiară, Gheorghe Muntea- Tovarăşii Andrei Constantin, in­
multe unităţi au aplicai in mod di­ ducţiei. decît în laborator. In acelaşi scop, nu. preşedintele G.A.C. Sinpctru. re­ giner la G.A.C. din Ciorăşii, regiu­ după caic se va trece direct la se­
vine specialiştilor din unităţi. cum au subliniat şi alţi vorbitori, giunea Braşov, VValler Meilenh, in- nea Ploieşti, şi Ilie Drăgan, inginer mănat.
La fel de importantă pentru spo­ la efectuarea .râritului trebuie or­
S ă p r e g ă tim bîase fe r c u u l, rirea producţiei este şi realizarea ganizate echipe speciale dintre reî T o a tă ntenfga fe rliliz ă rii so lu lu i
unei densităţi optime de plante la mai buni colectivişti, fruntaşi la în-
să p ă ş ir ă m u m e z e a la dio i $o! hectar. Orice colectivist ştie acum văţăminiul agricol de masă. Tn cadrul lucrărilor şedinţei a şedinţele G.A.C. din comuna $imond, reuşindu-se în felul acesta să se în­
fost discutată pe larg şi problema regiunea Crisana, au arătat că tre­ lăture întîrzierea în executarea se­
Numeroşi vorbitori avi subliniat deosebi t la porumb si la celelalte fertilizării solului destinat sfeclei de buie să se acorde cca mai mare a-
rolul deosebit pe care îl are felul plante prăsitoare. Lipsa de apă obli­ Â plîcai'ea corecţia zahăr. Experienţele şi practica au tenţie pregătirii palului germinativ mănatului din cauză că nu se poale
intra pe teren cu tractorul.
cum a fost pregătit terenul în vede­ gă pe agricultor să execute lucră- demonstrat rolul important pc care si semănatului cît mai timpuriu al Au fost arătate şi o seamă de de­
rea seivuânatului. Rezultatele expe­ jile de.întreţinere a solului intr-un a lucraa*!!©»» «Se sateeţSneB'c il au îngrăsămintele organice şi chi­ ficienţe manifestate în perioada se­
rimentale si practica unităţilor a- termen cît mai scurt. La G.A.S. Iz­ mice în sporirea--producţiei la hec­ sfeclei de zahăr, aplicindu-se toate mănatului si care au avut-ca. •urma­
lucrările cerute de starea timpului.
gricole fruntaşe arată că lucrările vorul Mare, la începutul lunii apri­ tar. Mulţi vorbitori au arătat ră pen­ Cu deosebită tărie s-a scos în re micşorarea producţiei. După cum
de pregătire a solului contribuie la lie. timpul devenind favorabil, s-a Pe bună dreptate, vorbitorii au funcţionării normale a maşinilor, tru a fertiliza suprafeţe cît mai evidenţă sarcina de răspundere ce a spus ing Ion Pireu, vicepreşedinte
obţinerea de producţii mari dacă trecut la disruirca terenului si. în- subliniat că lucrările de îngrijire a- alegerea celor mai buni mecaniza­ mari au folosit doze modeme de al Consiliului agricol raional Gherla,
sînt efectuate la un nivel agrotehnic repînd cu 18 aprilie, s-a pornit la plicate la timp sînt hoiârîtoare pen­ tori si predarea suprafeţelor cu pro- îngrăşăminte naturale si chimire, pe revine consiliilor agricole si cadre­ anul trecut, in comuna Dîrja au in-
lor de specialişti din unităţi in ve­
corespunzător. Efectul arăturii este însăminţatul porumbului. Pentru a tru obţinerea de producţii mari la ces-verbal, instruirea mecanizatori­ care le-au încorporat o dală cu ară­ derea executării semănatului in tîrziat atît pregătirea patului germi­
lor, a inginerilor din gospodăriile
însă determinat de tipul de sol, de se micşora evaporarea apei din sol. porumb. „In anul 1903 — a spus tura adincă. S-a subliniat că este epoca optimă şi în condiţii agroteh­ nativ, cît şi semănatul. Executînd
planta premergătoare şi de calita­ discuitul s-a făcut cu un avans de iov. Ion Negoiţă, Erou al Muncii colective, a preşedinţilor şi a briga­ necesar să se fertilizeze suprafeţe nice cit mai bune. Fruntaşii recol­ si lucrări de întreţinere la un nivel
Socialiste, preşedintele gospodăriei
tea arăturii. Tovarăşii Victor Cre- numai 4-5 ore înaintea însămînţă- colective din Pechea, regiunea Ga­ dierilor din S.M.T. şi G.A.C., asupra cil mai întinse în tot cursul aces­ telor bogate, care au luat cuvîntul, agrotehnic necorespunzător, colecti­
menescu, inginer la G.A.C. Milo­ riIor. Rezultatul — gospodăria a ob­ felului cum trebuie făcută exploa­ tei ierni şi în primăvară. nu spus că în unităţile lor se folo- viştii au cules o recoltă cu 60 la
geşti, raionul Slobozia, Nicolae Coje­ ţinut, in condiţii de secetă, o pro­ laţi, am cultivat cu porumb 1900 tarea maşinilor. S-a reuşit să se re­ Referindu-se la experienţa anului t-esc din plin atelajele la pregăti­
de hectare. Fiecare hectar ne-a dat
a u , inginer la G.A.C. Bereşu-Bis- ducţie medie-de 3.470 kg porumb la cîte 2.850 kg. Noi am început lucră­ partizeze pe tractorist sămînţa pe trecut, mulţi vorbitori, printre care rea palului germinativ şi maşinile sulă mai mică faţă de vecinii lor din
triţa, regiunea Bacău, şi alţii, au heclar de pe întreaga suprafaţă cul­ care o va semăna si discurile cores­ — Vasile Popescu, inginer la G.A.C. de semănat cu tracţiune animală, in comuna Dăbica, unde, in aceleaşi
arătat ce importanţă prezintă sta­ tivată. rile de întreţinere in a cineva zi de punzătoare callbrului seminţelor. din comuna Gheorghe Doja. regiu­ special in zonele depresionare şi pe condiţii pedoclimatice, s-au realizat
bilirea adîncimii arăturii pentru Unii vorbitori au scos in eviden­ la semănat cu o grăpare pentru a Rod a rea maşinilor de semănat şi nea Bucureşti, Ion Corbaei, p ro terenurile cu pinză freatică in faţă, 28.000 kg sfeclă de zahăr la hectar.
sporirea recoltei la ha. distruge crusta si buruienile in curs blocarea- vitezelor tractorului a fost,
ţă efectul negativ al neexecutării de lăsările. Cînd plantele au avut
In genera!, pe toate tip u rile de unor lucrări de bază pentru pregă­ de asemenea, o măsură care trebuie
sol, cele mai bune rezultate se ob­ tirea terenului. Tov. Gheorghe Hris- 4-5 frunze, la interval de 8—10 zile respectată. Participanţii la şedinţă O d e n s ita te o p tim ă d c p la n te 9a Im.
ţin prin executarea arăturilor de tea, preşedintele G.A.C. Bivolari, re­ s-a dat de două ori cu sapa rotativă. au cerut ca Trustul S.M.T. şi con­
Intre aceste lucrări s-a lacul prima
vară imediat după recoltarea griu­ giunea Jasi, a arătat că în 1902 nu prăşilă mecanică printre rinduri la siliile agricole să se îngrijească din Lucrările secţiei au supus unei ţie este buchctaiul si răritul plan­ care o arc urmărirea cu perseveren­
lui sau a ailor plante premergătoa­ s-au executat arături de toamnă pe vreme ca toţi mecanizatorii care analize temeinice posibilităţile mari telor la distanţele optime. Producţii ţă a evoluţiei biologice n bolilor şî
re. Pină toamna, arăturile de vară toate suprafeţele şi de aceea în 1903 adîncimea de 8—10 cm. In iota! am vor lucra la semănat să fie temei­ care există in acest an de a spori mari au realizat gospodăriile colec­ a dăunătorilor pentru prevenirea şi
se menţin curate de buruieni prin a fost nevoie să se arc în primăvară tăcut 3 prăşite mecanice şi 3 ma­ nic instruiţi, iar maşinile bine re­ producţia de sfeclă de zahăr şi au tive care au asigurat o densitate de combaterea imediată a atacului la
nuale*'.
grâpâri si discuiri. In cazul cînd nu o suprafaţă de 750 de ha. Pe aceste Calitatea lucrărilor de întreţine­ parate si reglate. relevat rolul însemnat pe care-l au cel puţin 80.000-100.000 planie la sfecla de zahăr.
se vor putea face imediat arăturile tei emiri recolta a fost cu peste 1 000 re depinde însă în cea mai mare Mulţi vorbitori au subliniat nece­ lucrările de întreţinere. Pentru gră­ hectar, uniform repartizate. Un loc de seamă in dezbaterea lu­
la adîncimea indicată, este nevoie kg mai mică decît- pe cele arate în măsură de felul cum se execută se­ sitatea de a combate la timp bolile birea şi executarea lucrărilor ta un Tov. Ion Moldovan, preşedintele crărilor şedinţei secţiei de cereale
să se execute arături mai în faţă, toamnă. Din rezultatele obţinute în mănatul. In această privinţă o mare si dăunătorii porumbului, nrătînd nivel agrotehnic superior este ne­ gospodăriei colective din comuna şi planie tehnice l-.ui ocupat pro­
la 15 cm, urmînd ca arătura mai 1903 la porumb, colectiviştii nu tras răspundere revine mecanizatorilor. fă se impune ca staţiunile de cali­ voie să se extindă mecanizarea prâ- Valea Largă, regiunea Mureş Auto­ blemele privind organizarea mun­
adîncă să se execute imediat ce m ij­ învăţăminte preţioase, efectuind în Ei trebuie să fie bine instruiţi asu­ brat să ia măsuri de tratare a semin­ şituluî, folosindu-se in mai mare nomă Maghiară, a scos în evidentă cii, stabilirea unor norme juste la
loacele de lucru sînt disponibile şi această toamnă arături pe întreaga pra folosirii semănătorilor 2-S.P.C.-2. ţei cu produsul Tiradin împotriva măsură cultivatoarele C.P.U. Consi­ faptul că producţia de peste 20 090 unele lucrări dc mare importanţă,
s-au creat condiţii optime. supi a faţă. Inginerul Nicolae Bădescu. directo­ bolilor iar o dală cu lucrările de liile agricole si serviciile regionale leg. la hectar obţinută anul trecui în stimularea colectiviştilor în spori­
Discuţiile au arătat că rezultatele în acest an, umiditatea din sol rul SM T. Sinnicolau Mare, regiu­ pregătire a semănatului, inginerii SM.T. au datoria să asigure semă­ această gospodărie, în condiţii de rea producţiei, precum şi măsurile
obţinute în ultimii ani dovedesc că este mai redusă si participanţii au nea Banat, a subliniat că pentru reu­ agronomi să asigure tot ce trebuie natul sfleclei de zahăr după schema secetă de pe 220 hectare, s-a dato­ ce trebuie luate în perioada de iar­
acumularea şi păstrarea apei in sol subliniat cu tărie necesitatea ca în şim lucrărilor de semănat au fost pentru prevenirea şi distrugerea în benzi şi în rînduri drepte pe su­ rat in bună măsură aplicării la tim­ nă in scopul şcolarizării brigadieri­
este unul dintre factorii de cea mai centrul atenţiei specialiştilor să se luate o serie de măsuri ; asigurarea dăunătorilor. prafeţe cil mai întinse. pul optim şi la adîncimea corespun­ lor, şefilor de echipă, mecanizatori­
mare importanţă, care garantează nfie aplicarea măsurilor recomanda­ O altă măsură agrotehnică căreia zătoare a patru praşile. Alţi specia­ lor etc care vor lucia la această
obţinerea de producţii mari. Dacă te de agrotehnică pentru păstrarea trebuie să i se dea o deosebită aten- lişti s-au referit la importanţa pe cultură.
în sol sînt rezerve mari de apă, se apei din sol. Arălînd legătura slrîn- CuManra ]|»oi‘umE>utui ir ir lir
pot obţine recolte bune de porumb să intre condiţiile naturale, particu­ In încheierea discuţiilor cu privire ferit pe larg la sarcinile ce revin de conducere din unităţi a unui con­
si se poate înlătura efectul negativ b o c o B a d S |ii d e I r i g a r e la cultura sfeclei de zahăr a luat consiliilor agricole si inginerilor trol permanent asupra calităţii lu­
larităţile elementelor meteorologice cuvîntul tov. prof. Nicolae Giosan,
al lipsei de precipitaţii din perioa­ si lucrările agrotehnice, ing. Octa- agronomi din gospodăriile colective crărilor ce se aplică la cultura de
da de vegetaţie. Tov. Gheorghe Bila vinn Bcrbecel, de Ia Institutul me­ Irigarea porumbului constituie un tat că aici s-au obţinut pe supra­ prim-vicepreşedinte al Consiliului de a asigura toate condiţiile nece­ sfeclă de zahăr incepînd cu pregă­
de la G.A.S. Izvorul Mare, raionul teorologic a relevat însemnătatea mijloc de cea mai mare importanţă feţe întinse recolte între 8.000— Superior al Agriculturii. Vorbitorul sare sporirii în continuare a pro­ tirea terenului si a semănatului, asi­
a arătat că participanţii la şedinţă
Medgidia, a spus că, în condiţiile re­ cunoaşterii de către specialiştii din pentru sporirea producţiei la hectar. 10.000 kg porumb boabe la ha. Anul an demonstrat, pe baza experienţei ducţiei de sfeclă de zahăr. Printre gurarea densităţii şi pînă la recol­
giunii Dobrogea, lupta pentru reţi­ agricultură a factorilor naturali pen­ Partidul si guvernul acordă o deo­ ncesta, gospodăria va cultiva cu po­ unităţilor fruntaşe, posibilităţile altele, vorbitorul a insistai asupra tare.
nerea apei in sol, lupta pentru apă tru ca în luncţie de aceştia, ei să sebită atenţie acestei probleme. Do­ rumb 4.400 ha, din care o mare su­ mari pe care le are fiecare gospo­ măsurilor pe care trebuie să le ia Sint condiţii ca anul acesta — a
în general, reprezintă cheia sporirii aplice, în mod diferenţiat, cele mai vada o constituie acţiunea largă ce prafaţă în condiţii de irigare. S-au dărie colectivă cultivatoare de sfe­ cadrele tehnice din G.A.C. pentru încheiat vorbitorul — să dobîndîm o
producţiilor medii la hectar, în mod indicate lucrări agricole. şe desfăşoară pentru îndiguirea tere­ luat toate măsurile tehnico-organi- clă de zahăr de a spori recolta. Sub­ folosirea ehibz.uită şi cu eficacitate recoltă mai bogată de sfeclă de za­
nurilor inundabile din Lunca Du­ zalorice pentru realizarea în medie liniind importanţa culturii sfeclei de sporita a îngrăşămintelor chimice hăr, pe măsura hărniciei oamenilor
repartizate acestei culturi. Vorbito­
nării, terenuri pe care se va cultiva a 10.000 kg porumb la ha în condi­ zahăr pentru economia noastră na­ rul a subliniat necesitatea organi­ muncii dîn agricultură, a condiţi­
pe măsura
ilor materiale create,
F o lo sire a Ju d icio asă porumb irigat. Pentru exploatarea ţii de irigare şi 5.000 kg în teren ţională, tov. Nicolae Giosan s-a re- zării de către specialişti şi. cadrele sarcinilor trasate de partid.
raţională a acestei suprafeţe in ve­ neirigat. Planul a fost defalcat pe
a îngrăşăBuinicBoa» derea realizării unei recolte mari. secţii si brigăzi. Utilajul necesar este
sc impune o cunoaştere temeinică revizuit şi reparat, sămînţa — asi­
Hibrizii dubli de porumb au o nul ui cu gunoi de grajd. Numai în a măsurilor agrotehnice specifice gurată.
capacitate mare de producţie, dar ultimii doî ani s-a îngrăşat supra­ culturilor irigate. Sînt unităţi cu ex­ In toate i-egiunile, consiliile agri­
sînt pretenţioşi faţă de fertilitatea faţa de 350 de ha — cu cîte 20 de perienţă valoroasă în această pri­ cole vor trebui să ia măsuri ca su­
solului. Un îngrăşămint valoros care tone fiecare ha. Pe suprafeţe însem­ vinţă. Tov. Dumitru Dumitru. Erou prafeţele amenajate pentru irigaţii
se găseşte la îndemîna fiecărei uni­ nate s-a aplicat amendarea solului. a! muncii socialiste, directorul G.A.S. să fie folosite integral, să se stabi­
tăţi sî care poate fi folosit pc toate La discuţii s-a subliniat că guno­ Pietroiu, regiunea Bucureşti, a ară- lească regimul optim de irigare.
tipurile de sol este gunoiul de grajd. iul de grajd în doze moderate tre­
Din referatele prezentate şi din dis­ buie folosit la porumb pe toate ti­
cuţiile multor participanţi la şedin­ purile de sol, că îngrăsămintele mi­ M arca ră sp a a d ie re
ţă a reieşit că în aplicarea acestui nerale dau cele mai mari sporuri dc a speciaiisluB uI
ingrăşămînt trebuie să se ţină sea­ producţie pe solurile mai sărace, din
ma de tipul de sol. Pe solurile să­ zonele mai umede si mai răcoroase
race din regiunile umede, pe pod- ale (arii : aluviuni podzolîte, pod- La şedinţa secţiei dc cereale şi Cu deosebit interes a fost ascul­
zoluri, se recomandă să se dea doze zoluri, soluri brune şi brune roşca­ plante tehnice s-a vorbit mult des­ tat cuvîntul ing. Gabor Samoilă de
mai mari, pînă la 30 tone la hectar. te de pădure tipice si în diferite sta­ pre contribuţia mare adusă de spe­ la G.A.C. Mireşu Mare, regiunea
Pe solurile mai fertile pot li date dii de podzolire, podzoluri de de­ cialişti in spoirea recoltelor. Ing. Maramureş, care a vorbit amănunţit
cu bune rezultate doze mai mici, presiune si smolniţe. Pe toate aceste Emil Vlaicu, directorul staţiunii ex­ despre munca în gospodărie. Aici
de 10—15 tone la hectar în fieca­ terenuri, porumbul are cea mai mare perimentale agricole Lovrin, legiu­ s-a realizat o producţie bună de po-
re an. nevoie ele azot. Cele mai economice nea Banat, a arătat că inginerul n- i umb. Şi nu îmîmplăior. Tov. Gabor
Vorbind de recolta obţinută de doze dc îngrăşăminte sînt dozele dc gronom trebuie să se îngrijească de a arătat cum se asigură calitatea
2.800 kg porumb la hectar, ing. Radu 150—200 kg azotat de amoniu la amplasarea judicioasă a porumbului lucrărilor: „Am antrenat la control
Vitan, de la G.A.C. Scorniceşti, ra­ în cadrul terenului de care dispune pe toţi brigadierii si şefii de echi­
ionul Slatina, a arătat că o contri­ hectar si de 200—300 kg superfosfat, gospodăria unde lucrează, de folo­ pă, luînd fiecare parcelă in pane,
buţie importantă la realizarea aces­ acolo unde se simte nevoia de fosfor sirea mai raţională a mijloacelor de revizuind cum s-a executat lucra­
tei producţii a adus îugrăşarea tere- ca element fertilizam. producţie existente şi în special a rea pe fiecare echipă. După control
îngrăşămintelor, de stabilirea celor <e face o scurtă analiză asupra celor
mai potriviţi hibrizi pentru gospo­ găsite pe cîmp şi se dau indicaţii
Ce săm ân ţă folosiran dăria respectivă, de alegerea mo­ rum trebuie să se lucreze în conti­
mentului optim de însămîntare, de­ nuare. Ana am reuşit să prăsim po­
Hibrizii şi-au dat examonul si au prafaţă cultivară. Acesta nu în­ terminarea densităţii plantelor, or­ rumbul dc 4 ori mecanic si dc 4 ori
învins definitiv înlr-un timp rela­ seamnă însă iotul Este nevoie să ganizarea recoltării porumbului în nanual si de calitate foarte bună.
tiv scurt. In decurs de 7 ani s-au se acorde atenţie deosebită reparti­ condiţii bune si fără pierderi. Ingi­ Pe 70 la sută dîn suprafaţa culti­
selecţionat cei mai corespunzători zării hibrizilor în primul rind pe vată cu porumb am însămînţat in­
hibrizi, cei mai bine adaptaţi con­ zone, pe raioane, ţinîndu-sc scama nerul trebuie să aibă iniţiativă, să tercalat dovleci şi fasole. Am obţinut
diţiilor locale, produeîndu-se canti­ do rezistenţa lor la secetă şi dc apa lupte pentru introducerea noului in 7.000 kg dovleci si 157 kg fasole la O parte din noile tractoare U G50, cu care a fost dotat S.M.T. Miercurea pentru campania agricolă
tăţi de sămînlă pentru întreaga în­ acumulată în sol pînă la semănat. producţie. hectar, In 1062 am introdus in ca­ din acest an.