Page 16 - 1964-02
P. 16
Nr. 2832
Pag. 4 Drumul socialismului
M l
( ■ ■ K T ib ** W ^
Adunările festive de la Bucureşti
şi Moscova consacrate celei de-a 16-a
aniversări a Tratatului de prietenie
romîno-sovietic
Cu prilejul celei de-a I6-a aniver asistenţă mutuală Intre Uniunea
sări a semnării Tratatului de prie Sovietică şl Republica Populară Ro-
tenie, colaborare şi asistenţă mutua mînâ, bazat pe principiile interna
lă dintre R P. Romînă şi U.R.S.S., ţionalismului socialist răspunde pe U Thant şi-a încheiat 0 formulă a O.SJ. in vederea
marţi Bdnpă-amiazâ a avut loc la deplin intereselor celor două po Ti»a£aiive!e de Ia G eneva vizita în Algeria
Casa prieteniei i omîno-sovietice din poare şi slujeşte scopului întăririi
Bucureşti o adunare organizată de continue a prieteniei trainice şi co GENEVA 4 (Agerpres). Trimisul rapkin a explicat pe larg propune ALGER 4 (Agerpres). — reglementării diferendului
Consiliul General A.R.L.U.S. şi Con laborării multilaterale dintre cele special Agerpres, C. Benga, trans rea Uniunii Sovietice făcută la cea
siliul pentru răspîntliiea cunoştin două ţări, cauzei construirii socia mite: de-a I8-a sesiune a Adunării Gene Secretarul general al O.N.U., U
ţelor cnltural-ştiinţifice din cadrul lismului şi comunismului, consoli rale a O.N.U. ca puterile nucleare Thant şi-a încheiat la 4 februarie americano — panamez
Comitetului de’ Stat pentru Cultură dării coeziunii marii comunităţi a La Palatul Naţiunilor din Geneva să menţină pe teritoriile lor o anu vizita în Algeria. înainte de a pă
şi Artă. ţârilor socialiste. a avut loc la 4 februarie o nouă şe răsi această ţară el a rostit o cuvîn- WASHINGTON 4 (Agerpres). — provizoriu să fie însărcinată nu nu
La adunare au participat oameni Cu paşi siguri, plină de forţe vi dinţă a Comitetului celor 18 state mită cantitate de rachete cu focoase tare in cadrul unei şedinţe a Adu mai cu examinarea acuzaţiilor aduse
de ştiinţă, artă si cultură, reprezen tale crescînde — a spus I. K. Jega- pentru dezarmare prezidată de Pe nucleare pînâ la sfîrşitul celei de-a nării Naţionale a Republicii Algeri După cum relatează agenţiile de de Panama Statelor Unite, dar să
tanţi ni unor instituţii de stat, or Iin — Romînia socialistă intră in tei* Obi, reprezentantul Nigeriei, con IJI-a etape a dezarmării, arătînd câ ene, la care au participat preşedin presă. Consiliul Organizaţiei state fie. de asemenea, împuternicită să
ganizaţii obşteşti, muncitori fruntaşi cel de-al 20-lea an al existenţei sale. adoptarea acestei propuneri ar avea tele Ben Bella şi membri ai guver lor americane, constituit în orga
din întreprinderi bucureşlene. Au Şi această siguranţă în ziua de mii- sacrată in întregime discutării pro din punct de vedere politic o impor nului. Subliniind importanţa lărgi nism consultativ provizoriu la cere propună măsurile necesare pentru a
luat parte de asemenea, membri ni ne se bazează pe fundamentul trai blemelor privind dezarmarea gene tanţă deosebită, deoarece oferă ga rii Organizaţiei Naţiunilor Unite rea statului Panama, în virtutea determina cele două ţâri să restabi
Ambasadei Uniunii Sovietice la nic al cuceririlor şi victoriilor re rală şi totală. prin primirea in rîndurile ei a unui lească relaţiile diplomatice.
Bucureşti. purtate de popor. Conducătorul delegaţiei R.P. Bul ranţii suplimentare de securitate, mare număr de tinere state inde tratatului interamerican de asisten Această formulă, afirmă cercuri
In repetate rînduri, asistenta a adică tocmai ceea ce cer puterile pendente din Africa, U Thant a ţă mutuală, s-a pus de acord asu
Adunarea a fost deschisă de'tov. garia, K. Lukanov a subliniat în arătat câ „O.N.U. are o datoiie spe le diplomatice din Washington, a
Veleriu Novacii, preşedintele Con aplaudat cu căldură pentru priete intervenţia sa că sarcina fundamen occidentale. cială de a sprijini ţările africane In pra unei formule care, potrivit Cercu fost primită favorabil atît de Pana
siliului A.R.L.U.S. Bucureşti. nia frăţească dintre poporul romîn tală şi cea mai importantă a Co folosirea rezervelor lor naturale". rilor diplomatice din Washington, ar
Despre Snsemnătateo Tratatului şi poporul sovietic. Prin traducerea în fapt a acestei El a condamnat cu hotărîre discri putea pregăti calea spre soluţionarea ma, cit şi de Statele Unite.
de prietenie, colaborare şi asisten In încheierea adunării, au fost mitetului continuă să fie pregătirea propuneri părţile îşi menţin posibili minarea rasială, relevînd câ dacă diferendului americano-panamez. De altfel, într-un interviu acordat
ţă mutuală dintre cele două ţări a prezentate un program de filme do acordului privind dezarmarea gene tatea de a da o lovitură serioasă ori nu i se va pune capăt ar putea de agenţiei Associated Press, Miguel
vorbit tov. Ion Cozma, membru al cumentare romîneşti şi sovietice. rală şi totală sub un strict control veni „un monstru destructiv" foarte întrunit la 3 februarie, în şedinţă Moreno, reprezentantul panamez pe
C.C al P.M.R, preşedintele Comi In cursul zilei de ieri, la Iaşi, Cluj internaţional, deoarece asigurarea cărui eventual agresor, şi această periculos. închisă. Consiliul O.S.A. a accep lingă O.S.A., a declarat că în ciuda
tetului Executiv al Sfatului Popu şi CTaiova au avut loc manifestări măsură — a arătat şeful delegaţiei tat iniţiativa Mexicului ca comisia de
lar al Capitalei EI a arătat că seni- consacrate împlinirii a 16 ani de la unei păci trainice în lume depinde In aceeaşi zi, U Thant a sosit în- plîngerii făcute de ţara sa în faţa
r^.rca tratatului reprezintă un eve semnarea Tratatului de prietenie, de înfăptuirea dezarmării generale sovietice — nu trebuie privită izo tr-o vizită oficială în Tunisia. anchetă a organismului consultativ Consiliului O.S.A., „porţile continuă
niment remarcabil in istoria rela colaborare sl asistenţă mutuală din şi totale. Lukanov a arătat că pro lat ci împreună cu alte măsuri de să fie larg deschise pentru negocieri
ţiilor frăţeşti romino-sovietice. Acest tre R. P. Romînă şi U.R.S S. punerea sovietică de a se men directe între S.U.A. şi Panama".
document, a spus în continuare vor (Agerpres) ţine o anumită cantitate de ar dezarmare. După cum s-a anunţat, secretarul
bitorul, exprimă hotărî rea comună * me nucleare şi'rachete pină la sfîr- S. K. Ţarapkin a declarat in con Secretarul general al N .A.T.O.
a celor două popoare de a dezvolta şitul etapei a treia a dezarmării con tinuare că, conform noilor propu de stat, Dean Rusk. în comunicarea
Ambasadorul Uniunii Sovietice în
şi întări continuu prietenia traini R P. Romînă, I. K. Jegalin, a orga stituie un nou pas în întîmpiunrca neri făcute la cea de-a 18-a sesiune a sosit la W ashington sa adresată Consiliului de Securitate,
că si colaborarea frăţească pc baza nizat marţi o întîlnire prietenească poziţiei ţărilor occidentale şi în ace a dat asigurări că Statele Unite
înaltelor principii leniniste ale in cu priiejui celei de-a XVI-a ani a Adunării Generale a O.N.U., de WASHINGTON 4 (Agerpres). — vă, dar că nu este de acord cu cei „sînt gata să discute toate proble
ternaţionalismului socialist, egalită laşi timp facilitează realizarea unui legaţia U.R.S.S. prezintă în prezent La 3 februarie a sosit la Washing care se tem câ ea ar putea dege
ţii şi respectului reciproc, a comuni versări a semnării Tratatului de acord în „această problemă nodală nera intr-un conflict. El a adăugat mele afectînd relaţiile între Statele
prietenie, colaborare şi asistenţă mu
tăţii de năzuinţe şi idealuri. tuală între Uniunea Sovietică şi spre examinare Comitetului ce ton Dirk Sticker, secretarul general Unite şi Panama14.
Dezvoltarea continuă a relaţiilor R. P. Romînă. a dezarmării generale şi totale". lor 18 amendamente şi precizări la al N.A.T.O. câ „afacerea cipriotă va constitui o
frăţeşti dintre popoarele noastre In cuvîntarea sa, Semion Ţarap- proiectul sovietic de tratat privind Vorbind ziariştilor, după o între încercare importantă pentru solida
constituie un factor de seamă al în Au luat parte tovarăşii Gheorghe kin, reprezentantul Uniunii Sovieti vedere avută cu William Tyler, se ritatea în sinul alianţei atlantice".
tăririi coeziunii marii familii a ţă Apostol, general de armată Leontin dezarmarea generală şi totală. Re cretar de stat adjunct pentru aface Ocupîndu-se de relaţiile Est-Vest, D e c l a r a ţ i i l e l u i
rilor socialiste, al luptei pentru tri Sâlâjan, Avram Bunaciu, vicepre ce, a arătat că sarcina centrală a prezentantul U.R.S.S. a cerut Secre rile europene. Stickcr a anunţat câ )ohn ConnaBly
umful cauzei socialismului şi păcii. şedinte a) Consiliului de Stat, Gogu Comitetului este realizarea unui tra Sticker a exprimat părerea câ este
Poporul nostru, a spus vorbitorul, Rădulcscu, vicepreşedinte al Consi tariatului O.N.U. să editeze aceste în cursul vizitei sale care va dura necesară multă răbdare pentru a NEW YORK 4 (Agerpres). —
cunoaşte şi urmăreşte cu bucurie liului de Miniştri, membri ai C.C. tat de dezarmare generală şi tota’ă, amendamente drept document al Co pînâ joi, el va avea întrevederi „în explora toate căile care ar putea
marile succese obţinute de Uniunea al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi iar în prezent problema cea mai mitetului celor 18 state pentru de legătură cu un mare număr de pro duce la o diminuare a încordării John Connally, guvernatorul sta
Sovietică în realizarea planului sep- ai guvernului, membri ai conduce importantă care trebuie imediat re bleme'4, cu preşedintele Lyndon internaţionale. Sticker s-a arătat tului Texas, care a fost rănit la
tenal, in înfăptuirea programului rii Ministerului Afacerilor Externe, zarmare. Johnson, secretarul dc stat D jac sceptic în ce priveşte posibilitatea Dallas în maşina preşedintelui Ken-
construcţiei desfăşurate a comunis conducători aî unor instituţii cen zolvată este lichidarea pericolului Generalul Burns, reprezentantul Rusk, secretarul de stat ad'unct, nedy cind acesta a căzut victimă
mului, adoptat de cel de-al X X II- trale şi organizaţii obşteşti, generali, de război nuclear. Delegatul sovietic Canadei, a subliniat în cuvîntarea încheierii unui pact de neagresiune atentatului, a declarat câ l-a văzut
lea Congres al P.C.U.S. oameni de ştiinţă si cultură, ziarişti, George Ball, şi ministrul apârâ”ii, între ţările membre ale N A T.O. şi
Intîlnirea s-a desfăşurat Intr-o a amintit câ Uniunea Sovietică a sa că In principiu, propunerile Robert McNamara. pe Kennedy prâbuşindu-se după ce
Cu prilejul acestei aniversări — atmosferă de caldă prietenie. cele semnatare ale Tratatului de la fusese atins la cap, „Am văzut efec
a spus Ion Cozma — poporul ro- propus deja ca in prima etapă a U.R.S.S. sînt interesante, utile şî Reforindu-se ia problema Ciprului
mîn transmite poporului sovietic ir dezarmării să fie lichidate mij'oa- deschid posibilitatea de a se realiza Sticker a spus că situaţia este grn- Varşovia. tele celui de-al treilea foc de armă
cele mai sincere felicitări şi îi urea Cu ocazia celei de-a 16-a aniver cele de transport la ţintă a armelor şi mi-am dat seama că nu mai sînt
ză noi victorii in lupta pentru rea sări a semnării Tratatului de prie progrese. In acelaşi timp Burns a speranţe", a spus Connaliy, adău
lizarea măreţului program de con tenie, colaborare si asistenţă mutua nucleare, iar în cea de a doua eta afirmat că propunerile sovietice ne Cercetări în legătură cu defecţiunile gind câ şi el credea câ fusese lovit
struire a comunismului, pentru apă lă dintre R. P. Romînă şi U.R.SS., pă să fie distruse focoasele atomice. cesită noi precizări şi noi concreti mortal. Primul foc de armă l-a lo
rarea păcii în lume. in seara zilei de 4 februarie 1964 de pe „R anger-6" vit pe preşedintele Kcnnedy în
A luat apoi cuvîntul I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Uniunea Sovietică — a declarat Se zări.
ambasadorul Uniunii Sovietice în Bucureşti, I. K. Jegalin a rostit o mion Ţarapkin — nu ar avea ni Următoarea şedinţă va avea loc WASHINGTON 4 (Agerpres). mint aproximativ 3.000 de imagini spate. Medicii care i-au făcut autop
R. P. Romînă, care a relevat că euvîntare la posturile romîneşti de La Washington s-a anunţat că in ale suprafeţei Lunei. sia au declarat câ această rană nu
Tratatul de prietenie, colaborare şi radio şi televiziune. mic împotrivă dacă distrugerea fo la 6 februarie şi va fl consacrată Ca urmare a acestei defecţiuni, era mortală.
coaselor atomice ar începe chiar din discutării măsurilor colaterale de ginerii laboratoarelor pentru pro după cum relatează aceeaşi agen
48 48 prima etapă. natură să contribuie la destinderea pulsie cu reacţie din Pasadena au După cum se ştie, primul şi al
început să cerceteze cauzele care au ţie, în cercurile ştiinţifice america treilea foc l-au atins pe John Ken-
MOSCOVA 4 (Corespondentul prezentat un program artistic. In continuarea cuvîntârii sale, Ţa- încordării internaţionale. ne se pune acum problema aminării
Agerpres transmite : ir determinat defectarea celor şase ca trim iterii unui cosmonaut în Lună nedy şi al doilea pe Connally,
La Casa prieteniei cu popoarele MOSCOVA 4 Corespondentul mere de televiziune de pe bordul pentru începutul deceniului al optu
din ţările străine din Moscova a Agerpres transmite : navei cosmice „Ranger-6“ cu care lea, deşi iniţial expediţia era pre
avut loc o adunare festivă a repre Ambasadorul R. P. Romîne la Demersul guvernutui sovietic
zentanţilor vieţii publice din capi Moscova, Nicolae Cuină, a oferit trebuiau să fie retransmise pe Pă- văzută să aibă loc în anul 1909. Măsuri
tala Uniunii Sovietice consacrată ce marţi seara în. saloanele Ambasadei
lei de-a J6-a aniversări a Tratatului un corlei) cu prilejul celei de-a 16-a privind fabricarea de arme ale guvernului
romi no-sovi etic de prietenie, cola aniversări a încheierii Tratatului de Rezultatele referendumului din Ghana
borare şi asistenţă mutuală. prietenie, colaborare sî asistenţă
adunare a rostit o euvîntare mutuală dintre R. P. Romînă şi rachetă în Germania occidentală din Tanganica
A V. Reabinin, vicepreşedinte al U R.S.S. ACCRA 4 (Agerpres). Intr-o declaraţie făcută luni sea
Comitetului Executiv al Sovietului Au participat D. S. Poleanski, MOSCOVA 4 (Agerpres). — cu atît mai ^nult acţiunile îndrep Potrivit rezultatelor definitive a- ra, preşedintele Nkrumah a anun DAR ES SALAAM 4 (Agerpres).
Moscova, vicepreşedinte al Condu membru a) Prezidiului C. C. a] tate de fapt spre pregătirea înarmă le referendumului care s-a desfăşu ţat că guvernul său va lua „cele După cum anunţă agenţia Asso
cerii Asociaţiei de prietenie snvieto- P.C.U.S. şi A. N. Şelepin, preşedin Guvernul Uniunii Sovietice a în rii racheto-nuclcare a ţării consti rat în Republica Ghana, in trei eta mai ferme măsuri împotriva celor
romînă. tele Comitetului controlului de treprins un demers pe lingă guver tuie cea mai grosolană încălcare a ciated Press, guvernul Tanganicâi a
Au mai, luat cuvîntul Valentina partid şi de stat al C.C. al P.C.U.S, nul R. F. Germane in legătură cu actelor de drept internaţional sus- pe, mai bine de 90 la sută, respec care vor aduce prejudicii stabilităţii instituit, începînd de luni, o seve
Dementieva, muncitoare fruntaşă la şi Consiliului de Miniştri, vicepre organizarea fabricării de arme-ra- amintite şi nu pot să nu întîmpina tiv 2.773.920 voturi, au votat in fa sociale şi economice a ţării". De a- ră cenzură asupra tuturor convor
Tipografia „Proletarul Roşu", şi A. şedinţi ai Consiliului de Miniştri, chetâ în Germania occidentala. opoziţia statelor iubitoare de pace. voarea propunerii guvernului pri cum înainte, a subliniat el, „aspi birilor telefonice şi corespondenţei
L. Şaps, regizor la Teatrul „Mos- I. V. Spiridonov, preşedintele Sovie „In ultima vreme — se arată in Guvernul Uniunii Sovietice, ca vind crearea unui partid unic şi a- raţiile poporului vor fi luate în sea telegrafice. Ordinul a fost semnat
soviet", maestru emerit al ar tului Uniunii al Sovietului Suprem declaraţia Ambasadei U.R.SS. la putere în faţa căreia a capitulat ne cordarea de împuterniciri suplimen mă înainte de toate". Nkrumah a de ministrul de interne Lusinde, „în
tei din R S.F.S.R., care au exprimat al U.R S.S., M P Gheorgadze, se Bonn adresată guvernului Republi condiţionat Germania hitieristâ, tare preşedintelui ţârii, dîndu-i precizat că parlamentul ţării va re Interesul menţinerii securităţi/ pu
sentimentele de stimă şi de profund cretar al Prezidiului Sovietului Su cii Federale Germane — în presa atrage atenţia guvernului R. F. Ger
respect ale oamenilor sovietici faţă prem al U.R.S.S., miniştri, mareşali străină au apărut informaţii, potri mane „asupra caracterului extrem dreptul în cazuri speciale, să-i de prezenta toate păturile sociale (a- blice si ordinei".
de oamenii muncii din R. P. Romî- şi amirali, activişti ai C. C. al vit cărora în R. F. Germană se efec dc periculos al măsurilor militare mită pe judecătorii Curţii supreme, gricullori. muncitori, tehnicieni, in A fost anunţată, de asemenea, ho-
nâ, urînd poporului romîn fericire, P.C.U.S., funcţionari superiori din tuează lucrări în domeniul proiectă inadmisibile, adoptate in Republica împotrivă au votat numai 2.462 de târîrea guvernului de a-i judeca pe
prosperitate şi noi victorii în desă Ministerul Afacerilor Externe al rii si producerii de proiectile şi ra Federală Germană". persoane. In consecinţă, preşedinte telectuali etc.) şi a chemat întregul conducătorii recentei revolte arma
vârşirea construirii socialismului. U.R.S.S. şi alte ministere, reprezen chete teleghidate, inclusiv rachete le Kwane Nkrumah a fost autorizat popor să-şi stringă rîndurile pentru
A vorbit de asemenea Nicolae tanţi ai organizaţiilor obşteşti şi ai adecvate pentru transportarea la Demersuri asemănătoare au fost a preveni acţiunile oricăror duşmani to de către un tribunal civil la
Guină, ambasadorul R. P. Romîne vieţii culturale din Moscova. ţintă a focoaselor nucleare". Aceste făcute pe lingă guvernele S. U. A., să proclame Partidul Convenţiei rare, prin hotârîrea Adunării naţio
în U.R.S S. Au fost prezenţi şefi ai unor mi Informaţii arată că în ciuda asigu Angliei şi Franţei. populare, partid unic. interni şi externi. nale, să ia parte şi asesori militari,
Cuvintările au fost subliniate în siuni diplomatice acreditaţi la Mos rărilor date de guvernul federal, in
repetate rînduri de aplauze în cin cova. dustria vest-germanâ trece la pro Olimpia d a de iernă de Ba Inn sb m ck
stea prieteniei sovieto-romîne. In Cocteilul s-a desfăşurat într-o at ducţia de proiectile teleghidate şi
Încheierea adunării festive a fost mosferă de caldă prietenie. conform declaraţiilor specialiştilor, S c ă d e r e a prod ucţiei d e m in ereu de fier
este vorba de rachete militare de După şapte zile de întreceri în ţârife m e m b re ale C .E .C .O .
cele mai variate tipuri şi destinaţii.
Organizarea producţiei de rachete PARIS 4 (Agerpres). — Cu excepţia Luxemburgului, a
militare în R. F. Germană — se ara INNSBRUCK 4 (Agerpres). — INorvegia) 3'31"2Vî00- 5. Joscl Feist-
Problema Kaşmlrulul frt dezbaterea Consiliului tă în declaraţie — are' loc într-un Ziua a 7-a o Olimpiade! albe a mantl (Austria) 3'3l"54/100: 6. A1 iec- Publicaţia economică franceză cărui producţie a înregistrat în
moment cînd în N.A.T.O. se elabo avut ca probă principală biallonul. z/'s/aiv Pawelkicwicz 3,32’,15/10. AGEFI publică în ultimul său nu anul 1963 o creştere neînsemnată
de Securitate rează planul de constituire a aşa- întrecere recent introdusă la jocuri, ia patinai masculin hlă or măr o statistică pe ultimii patru faţă de cea a anului 1960 (10.000 to
numitelor forţe nucleare multilate care comportă o cursă de schi pe dinea primilor 6 clasaţi: I. Ri- ani referitoare la producţia de mi ne), producţia Franţei a scăzut în
NEW YORK 4 (Agerpres). Ministrul afacerilor externe al Pa
rale cu participarea Bundeswehru- distanta dc 20 hm.. In timpul căreia cltard Mac Detmott (S.U.A.) 40"1/10
Consiliul de Securitate s-a întru kistanului, Zulfikar AII Bhutto a Itli. au loc 4 probe dc tir cu arma: pri — record olimpic; 2-4: Evgheni Gri- nereu de fier a ţărilor membre ale 1963 cu 9.244.000 tone faţă de 1960,
nit luni scara pentru a examina luat cuvîntul în şedinţa din 3 fe „Trebuie amintit din nou că, îna mele trei in poziţia culcat, iar u lti şin (U.R.SS.), Alv Gjestvang (Norve Comunităţii Economice a Cărbune a Germaniei occidentale cu 5.972.000
problema Kaşmirutui. Convocarea inte de încheierea tratatului de prfcc ma la poziţia In picioare. Nu este gia), Vladimir Or Iov (U.Ft.S.S.) Iod lui şi Oţelului (CE.C.O.) în care tone. In aceeaşi perioadă, producţia
Consiliului a fost cerută, după cum bruarie. cu Germania nimeni nu poate eli vorba cum s-ar crede dc sport mili In 40"6/I0; 5. Kciti Suzuki (Japonia) se remarcă o scădere sensibilă a Italiei, care era în 1960 de 2.138.000
se ştie, de guvernul Pakistanului Intrucît nici unul din membrii bera R F C , ca una din succesoarele tar ci mai degrabă de o probă caic 40"!/IO; 6. EdwQrd Rudolph (S.U.A.) producţiei acestor ţări de la an tone, a scăzut în 1963 la 1.707.000
simbolizează legătura dintre schi şi
care a trimis la New York pe mi Consiliului dc Securitate nu şi-a de drept ale Germaniei hitleriste, vinătoarc. Fiecare fi/itâ ratată (din 40"0/10. la an. tone, iar a Belgiei de la 160.000
nistrul său de externe, Zulfikar Aii de obligaţiile care îi revin in urma cele 201 se penalizează cu 2 minulc. tone în 1960 la 94.000 tone în 1963.
exprimat dorinţa de a mai lua cu- capitulării necondiţionate a Germa
Bhutto. Re pir lin dc la Scelcld au luat star Această situaţie, conchide AGEFr,
vintul in această problemă, discuta niei, a Declaraţiei cu privire la în-
Ultima întrunire a Consiliului de frîngerea Germaniei si a hotârîrilor tul 0] dc concurenţi din 14 (ări. Foar ilustrează dificultăţile actuale care
Securitate consacrată acestei pro rea ei va continua la următoarea adoptate în comun de aliaţi M ili te hinc s-a comportai In prima parte se manifestă în domeniul extracţiei
bleme a avut loc în 1962. şrdinlâ din 5 februarie. tarizarea Germaniei occidentale si schiorul romin Gheorghe Vilmoş, de minereu de fier în cadrul C.E.C.O,
care a condus după prima liniă, ur
mat dc campionul mondial Vladimir
Melanin. El s-a menţinui qi doilea şi
Senatori americani In jumătatea cursei, dar la ultima DE PRETUTINDENI
liniă a ratat două locuri şi pi nu In
urma a ocupat locul cinci. Dar şi
se opun participării / C . ____n - t - , ^ m r i aşa rezultatul său esfc mentor iu
S.U.A. la o forţă \j  s i 4 / u r a i i M i m pentru că el a întrecut mul{i concu TEHERAN. — In nordul Iranu
renţi dc valoare printre care şi pe
schiorii linlandcz.i. lui sc semnalează din nou căderi
internaţională de poliţie SAtGON — Corespondenţii agen .o vei nul coaseri alo . iu< ilO.S la Ctusamcnlul la biaflon: I Vladi masive de zăpadă însoţite de vis
ţitlor dc presă anunţă câ marţi di- ilă au dat răspunsuri echivoce. mir Melanin (U.R.S.S ) îh 2Q'2Cr 0/t0 cole puternice. Sc anunţă victi
în Cipru n tin u p u , i.i S îi'.rm , i i f v - r Inc <» d< Râspuuzfnd la întrebarea: pentru — 20 puncte (zero penalizări)-, 2. Aspecte din via me omeneşti. Pagubele pricinuilo
ntonslraţic studenlcnxrâ dc sprijini arc partid a: vota in cazul cînd ar Alcxandr Priva Iov (U.R.S.S.) Ih 23'42" ţa grea a celor livezilor se cifrează Ia zeci dc
WASHINGTON 4 (Agerpres). re a juntei militare răsturnate sâp «ven loc alegeri generale. 42.5 ta — 20 puncte (zero penalizări)-, 3 circa o sulă dc milioane de riali. Pe mimeroaso
Luînd cuvîntul în senatul ameri luni-na trecută dc la putere De iitâ din cei solicitaţi au răspuns că Olnv Jordet (Norvegia) lh 24'48" mii dc muncitori şosele din nordul ţării circulaţia
can, liderul democrat Mikc Mans- monstranţii au cerul readucerea la rr voia peniţa laburişti, iar 39 la 8/10^ — 18 puncte (4 penalizate); din porturile ja a fost din nou întreruptă
fjeld a declarat că Statele Unite ar putere a fostului şef ai juntei, go utâ s-au pronunţai in favoarea ron- 4. Ilagnai Tveilcn (Norvegia) lh 25' poneze.
trebui să e'dtc participarea directă nerulul iMinh şi lormurca unui gu crvatotilur. 52"5//0; 5. Gheorghe Vilmoş (R. P.
Romînă) lh 2b’ t8 "; f>. Inz.cl Rubis
la planul trim iterii unei forţe inter vern civil. <R. />. Polonă) lh 26'31”6/10 In loto: Munca LA PAZ. — In urma ploilor to
naţionale de poliţie în Cipru. Mans- NEW YORK. — In scara zilei de WASHINGTON. — La 3 Icbrua- Amlnate din cauza timpului nefa grea a muncitori renţiale care s-au abătut asupra
field a spus că sc opune ofertei gu 3 februarie, la .lackson, statul IVIis- ie departamentul dc stat a amin- vorabil, ultimele două c obotiri la lor din portul capitalei Coliviei, in cartierul Te-
vernului american r.le a contribui nu lat câ „a intrat in contact" eu Ma săniuţe s-au disputat m irii la aia Kobc. jar. locuit dc populaţia săracă,
1.000—2.001) de soldaţi la forţele ce sippi, a avui loc* o manifestaţie dc 0.30 dimineu(n pentru a sc profila de s-au produs alunecări de teren.
ar urma să fie trimise în Cipru pe protest a populaţiei dc culoare. îm rea Britanic in legătură eu negocie ingheful dc peste noapte. 20 de cocioabe au foşt acoperite
o perioadă de trei luni. potriva atacării dc către un alb a rea unui nou acord între compania Clasamentele la săniuţe : de noi oi şi bolovani prnvocind
Feminin: I. Orlntn Enderlcin (Ger
„Dacă Statele Unite s-ar ameste unei studente negre Poliţia a făcut britanică „Leyland iMotors" şi Re mania I 3'24"67/100 in 4 cobori/i ; 2 moartea a cinci copii.
ca. preluînd rolul Marii Britanii, u/ de gaze lacrimogene pentru a im publica Cuba. privind livrarea ai lise Gcisler (Germanici) 3'27"42/l00; *
ele nu ar recolta dccît cheltuieli, lor 1.U00 dc autobuze in viitorii pa 3. FI ele ne T humei (Austria! 3'20"
vărsări de sînge si resentimente", a prăşlia pe demonstranţi tru ani. 07/100; 4. trena Pnwcldzyk (R. P po SAIGON. — Ministerul Sănătă
declarat senatorul american. LONDRA — Ziarul „Daily Ex- lonă) 3/30"32/l00; 5. Barbara Flant ţii din Vietnamul de Sud a anun
Senatorul republican George Ai- Prcss“ relatează că potrivit datelor Departamentul de stat. relatează (R P. Polonă) 3‘32"73/100-, 6. Oldiskn ţat că epidemia de holeră conti
lylona (R. S Cehoslovacă) 3,37“ 16/
Icen a declarat că trimiterea în Ci Buletinul de ştiri ai Casei Albe. a 100. nuă să sc extindă afectînd apro
pru a unei maţ i forţe militare ame unui sondaj efectuat în rîndurile declarat că o asemenea tranzacţie Masculin: 1. Thomas Kochler (Ger ximativ 14 provincii. Pină în pre
ricane şi britanice „ar fi echivalen opiniei publice engleze, 4C.5 la sută ..este contrară politicii americane de mani-a) 3'26"77/100; 2. Klaus Bansak zent au fost semnalate 2.45G do
tă cu o ocupaţie". din cetăţenii anchetaţi au criticat izolare a regimului cuban44 (Germania) 3,27"04/100; 3 Hans Plenk
(Germania) 3’30"15/W0; 4. Roii Stroen cazuri, dintre care 157 mortale.
Rcdac[La ii „dm.auu.tM ilarului *U. B MdiUe oi. D, lelelou 15W, 1585, M ». raia planta Iu oumctii
CDQlcuo) aprobării Genera le
ai 263.328 din 6 nolembn. 1939. — Tiparul i Intreprlnderaa PoUgraltca H'anedoara Dova 40.0t>