Page 17 - 1964-02
P. 17
uvr.u-
PROLETARI DIN TOATE î ARTLE,
Yfdffpjfi&wvwsM M Â
Invăţâmlntul agrozooteh-
nlc la nivel corespunzător;
• Doi fraţi — doi artişti
(pag. 2-a)
• Colaborare slrînsâ cu co
misiile permanente;
• Despre filmul documen
tar şi eficienta lui;
(pag. 3-a)
• De peste hotare;
(pag. 4-a)
Fiecare gospodărie colectivă, Construcţii Un nou bloc turn dat în folosinţă
de şcoli In cursul zile» dc marţi, 4 februarie, in cvartalul Gării C.F.ll. din
o unitate puternică, înfloritoare In tot mai multe sate Hunedoara s-a dat în folosinţă tinerilor muncitori calificaţi dc la
C.S.1I., blocul turn nr. 2 eu 750 dc locuri. Tinerii din tabăra nr. 1 caic
din raionul Sebeş cetă s-au mulat în confortabilele locuinţe înzestrate cu mobilier nou. bene
Vi clorin socialis carea relribuţic» In ţenii au hotărit execu ficiază de tot confortul.
mului la sale şi In*. NISTOR AUREL funcţie dc rezulta O dată cu primirea repartiţiilor, noii locatari şi-au exprimat hofă-
masurile luale de preşedintele Consiliului te, se obţin pro tarea dc construcţii şi rîrca să facă din căminul lor cel mai curat şi frumos bloc.
partid pentru noua agricol regional ducţii mari, oare lărgiri de şcoli prin
contribuţia
voluntară
clapa de dezvolta a duo gospodăriilor şi muncă patrioti
re a agriculturii importante veni că. Aslfel, în comuna Concursul pionierilor şi şcolarilor Zilele Irccu/c a fost dat publicităţii comunicatul Dirccfici Centrale
noaslrc. au creat condiţii prielnice turi bănoşli. Aceasta se reflectă si in Miercurea, au început Soln clubului cJm Si- re deosebită din par (ost cea mai apreciată, dc Statistică cu privire la îndeplinirea planului de slut al Republicii
dezvoltarea continuă a londulu» de Populare Romînc pc anul 1063. In el sc orala că producţia electivă la
pentru ridicarea ei pe o freaplă şi lucrările de construcţie merio a găzduit con tea spectatorilor Cel iar dintre soliştii vo
mai înalta. O măsura importantă 6-a bază care In anul trecut a crescut O In o şcoală medic. La cursul pionierilor şi mai bine s-au prezen cali eleva Clement tontă realizată in onul trecui, cslc cu 13 la sulă mai mare dccit in 1962.
dovedit a f\ noua formă de organi cu cea 30 milioane lei lată dc 1962. construcţia şcolii medii Viorica de la Şcoala
zare a conducerii agriculturii prin Iată aşadar cileva clemente care do şcolarilor. La concurs tat formaţiile corale
care se asigura o legătură direolă cu1 vedesc preocuparea permanentă a participă cu contribu au participat formaţii ale pionierilor şi şco de 8 ani din Rapolt.
unităţile dc producţie şi o îndrumare gospodăriilor colective pentru întări ţie voluntară cetăţenii artistice de la şcolile larilor din Simeria şi t.a buna pregătire a A XVI-a şedinţă a Comisiei permanente
mai unitară a acestora. rea lor din punct de vedere econo din zece sale vecine. din Simeria Veche, Rapolt şi echipele de concurenţilor şi-au a-
In regiunea noastră, prin munca mic si organizatoric, pentru a orei Acum construcţia este Uroi, Cârpiniş, Rapolt. dansuri din Rapolt şi cus contribuţia majo C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze
vie cu oamenii, prin folosirea justă condiţii lot mai buuic in vederea creş terminată la roşu şi a Bâda şi Simeria. Băcia. Dintre recita ritatea învăţătorilor şi
a specialiştilor, prin urmărirea şi dez terii producţiei agricole, vegetale şi fost acoperită. profesorilor de la a- Intre 28 ianuarie şi 1 februarie Comisiei permanente pentru indus
baterea eu simt de răspundere a ce animale. In satul Chirbom s-a Urmărit cu viu in tori, eleva Paşti Rodi- ceste scoli 1964, a avut Joc la Bucureşti şedinţa tria de petrol şi gaze din hotărîrilc
lor mai importante şi acluale proble Si In celelalte gospodării colecti teres, concursul s-a ca de la Şcoala medie VICTOR IIANEŞ ordinară a Comisiei permanente a Comitetului Executiv al Consiliului.
me ale dezvoltării agriculturii, con ve din regiune s-au obţinut rezultate terminal parţial şcoala bucurat de o aprecie mixtă din Simeria a profesor — Simeria C.A.E.R. pentru industria de petro!
siliile agricole rezolvă cu compe bune ele dezvoltîndu-se din punct de 8 ani, la Cot s-an şi gaze. La lucrări au participat de S-a aprobat programul dc măsuri
tentă si operalivilale sarcinile de de vedere economic $i organizato dat în folosinţă patru legaţiile ţărilor membre ale Consi pentru îndeplinirea holărîrilor Con
mare răspundere privind creşlerca ric. Dar aceste rezultate nu sini pe săli de clasă, iar la Premieră la Teatru! de slat „Valea Jiului” liului : R.P. Bulgaria, R.S. Ceho sfătuirii din luna iulie (19G3) a pri
producţiei vegetale şi animaliere. măsura posibilităţilor de care dispu Pian două. Teatrul de stat „Vulca Jiului" a slovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, milor secretari ai CC. ale partide
Timpul oaie s a scurs de la Încheie ne fiecare gospodărie In parte şi nici D prezentat în premieră comedia Dimitrie Ritnng, Vaier Donca, Va- H P. Romînă, R.P. Ungară şi U.R.S.S. lor comuniste şi muncitoreşti şi a
rea procesului de coleclivizarc a scos a condiţiilor create prin sprijinul De asemenea, s-au „Sonet pentru o păpuşe" de Ser- sile IFaşiganu, Dumitru Drăcea, Au participat de c.semenea obser şefilor de guverne ale ţărilor mem
Georgcta Nicolae, Ştcfania Donca,
In evidentă importantele rezerve de multilateral acordat de către stal. procurat materialele ne giu Fărcăşnn. Spectacolul, realizat vatori din partea R. P. Chineze. bre ele C.A.E.R. şi ale sesiunii a
oare dispune agricultura regiunii- In Experienţa gospodăriilor colective cesare pentru construc în regia lui Jcan Stoplcr şi sce Alcx. Codrcanu, Realini Lupşa, R P.D. Coreene, Republicii Cuba şî X V III-a a Consiliului şi s-au exami
anul trecui dc pildă gospodăriile co fruntaşe a dovedit cit dc important ţia a trei săli de clasă nografia lui Emil Moîse, s-a bucu C. Constantincseu, Vasile Bojcscu, a R D Vietnam. nat materialele grupelor de lucru
lective .sub îndrumarea organelor şi esle să se respecte pretutindeni re la şcoala din comuna rat de un succes deosebit. Au in Victoria Nedelcu, Mirena Ana şi ale Comisiei
preşe
S-a ascultat comunicarea
organizaţiilor dc partid şi cu spriji gulile agrotehnice. Lucrul accslo nu Poiana. terpretat actorii : Gh. Iordăncseu, Alex. Zecu. dintelui asupra sarcinilor ec revin S-au examinat şi aprobat planu
nul consiliilor agricole regional, ra este Insă înţeles Îndeajuns inlr-o se rile şi graficul de lucrări pc anul
ionale şi orăşeneşti, au făcut paşi în rie de gospodării colective De exem J9G4 ale Comisiei şi sectorului pen
semnai» pe drumul consolidării lor plu. gospodăria colectivă din Balomir. tru industria de petrol şi gaze al
economice şi organizalorioe. Chiar si care este vecină şi are condiţii chiar A rtiş tii am atori ai cBubulue Secretariatului Consiliului.
In condiliile climaterice mai puţin mai bune dccll cea din Blandiana.
lavorabile. multe gospodării colec a realizat produclii roodii la hectar Pc lingă clubul Molnur şi Elisobcta Şedinţa Comisiei a decurs în spi
tive au obitinut. la principalele cul dc 1.100 kg qrîu si 1.300 kg. porumb muncitoresc al sindi Curacsony. rit de înţelegere reciprocă, priete
turi, recolte mai mari la hecta-r de- boabe, ne cînd la Blandiana produc calelor din Pclrila a La club desfăşoară nie şi muncă constructivă.
cit cele realizate In anii precedenţi. ţia dc porumb a lost dc 2.171 kg. la ha. luat liinlu o nouă for
Bunăoară, gospodăriile colective din Condiţii asemănătoare an şi gospodă o a cliviljlc bogată şi
Pricaz. Dobra. Lăpnşnic, Ha leg, Ber- riile colective din Prioaz şi Orăstic. maţie artistică: forma- celelalte lormafii ar *©csGe«£
(ihin, Cirbova si allele. au realizai Cu toate acestea colectiviştii din N Hq dc estrada. Ea cu tistice dc amatori: co - OţeîăriiJe
Inlre 1.800—2 000 kg griu la hec- Pricaz. au obţinut cu aproape l 000 prinde 40 arlişli omo- lectivul dc operetă,
tar. De asemenea, la porumb boabe, kg. porumb boabe la hectar mai mult lori care au începui din Hunedoara
coleclivişlii din Apoldul de Sus au fată de cei din Orăşlic. Rezultate deja pregătirile pentru formaţia corală, or
oblinut peste 3400 kg la ha., cei din sub posibilităţi au obţinut si gospo pntnul spectacol inti chestra dc muzică u- jy j uncitoni tineri de la prepara-
•VtîTV'
Cirbova şi Gnsu oiţe 2.GOO kg., iar dăriile colective din Ti’mpa. Straja, tulai „Rin toata ini şoară, lanlara, două 'v v - !'."
producţiile de porumb ale colecti Tărlăria, Brelea Strei si altele Aici ma" Printre inîcrpre- ţia cărbunelui din Lupcni
viştilor din Haţeg, Strei si Lăpuşnic nu a existat o suficientă preocupare brigăzi artistice dc «V participă cu mult entuziasm la ac
depăşesc 2.000 kg la hectar. Pe a- pentru mobilizarea colectiviştilor la fii noii formalii, pc- agitai ic, un cerc dc . ^ ţiunile patriotice ce sînt iniţiate de
ceaslă linie a producţiilor ridicate si muncă, iar unele lucrări agricole nu fn/cmT vor Ini Uni pe bulei, un cerc dc croi către comitetul U.TM. Numai în
stabile se situează si alte gospodă ou fost executate In epoca optimă. soliştii vocali Cuslav torie d c cursul lunii ianuarie au fost orga
rii colective din reqiune. Sub nivelul posibilităţilor sini şi c. b AdljţA nizate trei acţiuni de muncă patrio
Realizările dobindile an fost po rezultatele obţinute in sectorul zoo Toi. Lucia Ardclcunu, j tică Ia care au participat un mare
sibile datorită munci» neobosite a tehnic, In unele qosnodării colective Ervin Antal, Irina corespondent număr de tineri. Ei au reuşit să co
colectiviştilor, mecanizatorilor si spe C.A.C. din Sintendrel de pildă, oare lecteze peste 36 tone fier vechi pe
cialiştilor. a ajutorului primit din dispune dc condiţii asemănătoare şi care l-au şi încărcat în vagoane.
partea statului prin credite, materia are acelaşi nu măi de vaci de lapte
le de construcţii şi altele. Pe de altă. ca şi G.A.C. 'tlin Deva. ar obţinut a- Succesele lammaf o rilo r Destinaţia : o(elarii(e din Hune
par le, înzestrarea S.MT. cu noi trac nul trecut in modic, cile 1010 litri m w m im m M S S ttS m m doara.
toare si maşini agricole, permanenţi lapte pe cap de vară luraţală in Cu ocazia dezbaterii cifrelor de O contribuţie preţioasa la obţi
zarea brigăzilor la locul dc muncă, timp ce la Deva această produche :. 5 • nerea aceslui succes şi-au adus-o
' \ p 1
efectuarea lucrurilor pe tarlale în a fost de 2.200 litri. Acelaşi lucru se plan pe anul 1%4 laminatorii de (a La secţia mase brigăzile de munca patriotică con
tinse, au dus la creşterea nivelului poate spune si despre unele qospo laminorul de 1 C00 mm al C S. Hu plastice a F. C. duse de tinerii Emil Lorincz şi Pe
de mecanizare si la îmbunătăţirea dării colective din raioanele Maţeg nedoara şi-au luat un angajament Orăştic, calitatea tru Clienţi.
ralîtălii lucrărilor, asiqurindu-se ast si Brad, undo cu toate că sînt con valoros. Pentru îndeplinirea lui cu producţiei este un A u, ' k*Cl ' — t'T.fr v. 51 v
le! produclii sporite la hectar. Bina diţii favorabile creşteri» animalelor succes, ei au luat o seama de ma obiectiv dc scamă ☆
înţeles că aici mai trebuie adăugată Si există o tradiţie in acest sens. al întrecerii socia Ţ in<?di de la preparaţia cărbu
şi priceperea coleotivislilor, modul lotuşi. încărcătura la suta de hectare suri Au fost reparate toate cup liste. lată în fo nelui din Petrila ştiu că oţe-
cum ci an ştiut să-sî organizeze este sub nivelul posibilităţilor, iar toarele, s-a îmbunătăţit activitatea tografia dc faţă larii de la Hunedoara şi-au luat un
munca, să valorifice posibilităţile de producţiile de carne si lapte sînt la întreţinere şi s-a trecut la o apro angajament preţios în întrecerea so
care dispun şi să folosească cu ma slabe. pc maistrul loan
ximum de elicacitatc condiţiile cre vizionare mai judicioasă a liniei de Marian, discutând cialistă. Pentru a-i sprijini în reali
Desiaur că toate aceste neajunsuri
ate Bsle pozitiv laplul că In gospo an influenţai negativ şi asupra dez laminare cu lingouri calde cîi operatorul Toan zarea lui cu succes, mobilizaţi de
dăriile amintite si In mullc allele Drept urmare, pe graficul înlre- Golcscu. despre organizaţia U.T.M., ci şi-au intensi
producţiile ridicate sc daloresc si voltării din punct rle vedere econo căile prin care ficat efortul în acţiunea de colecta
respectării tuturor regulilor agroteh mic a gospodăriilor colective res ceni, S-au înscris depăşiri în fiecare t?e pot obţine cc!c re a fierului vechi. Aşa se face că
perii ve
nice de lucrare a pămînlului. Este zi, iar la finele lunii ianuarie ele L . numai zilele trecute, de aici, au
vorba dc respectarea epocii optime Conferinţa regională de oarlic! care s-au cifrat la mai mult de 6.C-C0 tone mai bune rezulta fost predate la I C M. şi expediate
dc semănat şi rle folosirea unor se a avut loc rle mrînd a pus In fala laminate. te la acest obiec către Hunedoara mai mult de 14 000
minte din soiuri cu o productivitate "ons:!iilor agrinVe. a specialiştilor, tiv. l(g fier vechi.
ridicată şi care In condiţiile locuia sarcina întăririi continue a gospodă Realizări frumoase au înregistrai In mod deosebit s-au evidenţiat
an dat rezultate bune. după ce io riilor colective sprijinirea in mai şi colectivele laimnoareloi de 800
prealabil au fost verificate In cui mare măsură a unităţilor tinere mai mm. şi 750 mm., de sîrmâ, profiîe în această acţiune tinerii din echi
turi organizate oe loturi experimen pu|in consolidate din punct de ve pa condusă dc loan Drăgan.
tale. Dc asemenea Ingrăsămintcle au dere economic. Ţelul principal care fine şi benzi. Ele au dat peste plan E. DOBOŞ
fost folosite mai raţional, in raport între 50 şi 2.*100 tone laminate. corespondent
cu qradul de fertilitate naturală a trebuie urmărit în această direcţie csie
solului, iar rccoMatul s a lăcvit In e transformarea fiecărei gospodării
poca optimă si cu mijloace mocani colective, Inlr o unitate economică Formoţia folclorică a ţârii noastre a primit ^ o p
zate. La cultura porumbului s-au e puternică. înfloritoare. Tn arest scop aeBfi 5M r ii i s a t e r le ©
Necutat pe scară largă arăturile a este necesar să se dezvolte prin toate premiul I şi diploma de onoare la festivalul
dinei dc toamnă. 6-a folosit mima:
sămintă hibridă din generaţia l-o şi mijloacele proprietalea obştească, in internaţional de la Cairo
a If-a şi s-a respeciat densilalea Io deosebi nrin creşterea fondului de l i p i n d v i a ^ ă
ha. bază. inlrdcil de mărirea acesteia de Inlre 10 ianuarie Şi 4 Icbruaric s-o nea Bucureşti, precum şi solişti din
Succese importante s-au obţinui şi pinde puterea economică a gospodă dcsluşural la Cairo, primul icslival mai multe regiuni ale fălii. Colectivul fabricii „Căprioara" unor deficienţe, atunci cînd ele clului de lucru s-n introdus cusu
In celelalte sectoare de activitate; riilor si posibili tal ca îmbunătăţirii intcrnulional dc artă lolclorică al In cadrul Icslivalului, grupul nos din Sebeş a obţinut an dc an suc s-nu făcut simţite. tul direct al pieselor. Ca urmare,
zootehnic, pomi-viticol etc. Aşlicî. l'.A.U., la care au luat parte forma tru lolcloric a prezentai 10 specta cese lot mai frumoase in muncă. Sarcinile pentru acest an sînt operaţiile de ungere, lipire şi us
gospodăriile agricole colective din ne;nceLa-1c a nivelului de trai al co ţii din R.P Albania, R.P. Bulgaria. cole in mai multe oraşe din Repu In anul caic a trecut muncitorii, mai mari Faţă de perioada anu care au fost eliminate. Conduce
Deva. Borghin, Dobra, Orăştic. Pe Iccliviştilor /’.D Germană, Grcc/a, R.S.E. Iugo blica Arabă Unilă. inginerii ş» tehnicienii de aici, în lui trocul valoarea producţiei glo rea fabricii a luat măsuri pentru
treşli şi altele şi-au sporii numărul Cheia rezolvării acestor obiecti slavia, Japonia, R.P Polonă, R.P Ro drumaţi în permanenţă dc organi bale si marfă a crescut cu C,G Ia extinderea în lunile care urmează
Festivitatea dc închidere a ovul
de bovine, realîzînd o încărcătură la ve trebuie sa conste în dezvoltarea mi nă. Spania, R.P. Ungară şi R.AU. loc la Palatul Televiziunii din Cairo. zaţia de partid, au reuşit să-şi de sulă şi respectiv 7,G la sută. Fara- a acestei metode de lucru.
6iita de hectare Intre 40—60 capete, Tara noastră a losi reprezentată păşească sarcinile producţiei glo •el cu aceasta, colectivul fabricii Pentru îmbunătăţirea calităţii
ceea ce le-a permis să vindă stătu intensivă si multilaterală a produc Premiul 1 şi diploma de onoare o fes bale cu 2,7 la su'.ă. cele a!c produc va trebui să sporească produrtivj- produselor s-a extins vopsirea şe-
tivalului au lost acordate arlişlilot
lui însemnate cantităţi de came si ţiei, (n organizarea exemplară a dc un grup folcloric lotmol din echi amatori din (ara noastră, premiul II ţiei marfă cu 2,31 la sulă, produc latea muncii cu 0,53 la sută, să vretelor cu ajutorul aparatului de
lapte. Colectiviştii din Apoldul de muncii pentru folosirea ralionolă a pa dc dansuri a Casei dc cultură din grupului lolcloric din R.P. Bulgaria, tivitatea muncii cu 1,3G la sută îmbunătăţească calitatea prcdusc- spriţat uscat. înainte vopsirea se-
Sus, Deva şi alţii au obţinui produc pămînlului sl a celorlalte mijloace Braşov, lormatia dc culur/jti din co iar premiul III celui din R.S F. Iugo Rezultate asemănătoare s-au obţi lor şi să reducă preţul de cost. vretelor şi a altoi- produse se fă
lii medii de laplc pc cap de vacă muna Brumoasa, taraful dc muzică slavia. nut şi in ce priveşte indicele de Muncitorii fabricii privesc cu cea manual. Din această cauză ca
furajată Intre 2.200—2.300 litri. A (Continuare In pag. a ll-a) j populară din comuna Slobozia regiu (Ager preş) calitate. La produsul poşete, cali optimism noile sarcini. Cu ocazia nu era uniformă, pe materiale n-
ceste realizări demonstrează că «- tatea a fost îmbunătăţită cu 1,5 Ia păroau în unele părţi nuanţe dife
colo unde consiliile de conducere sc sulă faţă de prevederile sarcinilor, rite de culoa»*e. Folosirea aparate
ocupă de buna Îngrijire şî furajare la haine din piele cu 10.25 la sulă, Pe drumul fafapfmrti lor de spriţat a înlăturat aceste
a animalelor, de aplicarea selecliel, la piei oi pentru haine cu 5,7 la deficienţe. Pe viitor se preconizea
ză a se pune în funcţiune şi un
de repartizarea In sectorul zootehnic sulă cte. Datorită folosirii raţiona a n g a ja m e n te lo r uscător.
a celor mai buni colectivişti şi apli le a materiei prime, preocupării In afară de măsurile amintite, la
continue pentru îmbunătăţirea şi fabrica „Căprioara" din Sebeş se
executarea unui croi mai judicios, dezbaterii cifrelor de plan ci au prevede crearea dc noi modele , or
colectivul fabricii a economisit în ^ijuas la concluzia că există sufi ganizarea producţiei de încălţă
Seri de calcul I cursul anului trecut 3 533 m p ma ciente rezerve interne, pentru inde- minte pentru voiaj, amenajarea
plinii-ea şi depăşirea lor Invâţind
terial P V C., din care s-au confec. unei staţii necesare elaborării şi
ţional in plus 7G0 bucăţi poşete, din experienţa anilor trecuţi, con definitivării noilor procese tehno
Ciuioscînd prcocupătile colectiviş 40 m p. piele crom pentru articole ducerea fabricii, sub îndrumarea logice care urmează a se introduce
tilor pentru dezvoltarea .sectorului dc sport, din care s-au făcut pes organizaţiei <:e parlid, ţinind sea în secţia tăbârărie şi a unui labo
zoolclmic. căminele culturale din te 200 mingi, 153 m p. piele pen ma de propunerile muncitorilor, a rator fotografic, extinderea croirii
întocmit din timp un plan de mă
Calda de Jos, Mihalţ, Ampoiţa şi al tru haine ş.a. suri relmi'.:o-organizaiorice in care prin ştanţare şi altele.
tele, organizoază cu regularitate seri Succesele dobîndite sînt o urma au fost prevăzute peste 50 obiec O atenţie sporită sc va acorda
c> calcul. Bunăoară, la Calda de Jos re a interesului depus de colecti tive O parte din acestea au fost ridicării calificării profesionale a
muncitorilor In cursul anului ace
n fost organizată seara de calcul cu vul fabricii pentru îmbunătăţirea deja traduse in viaţă. Astfel, în sta sc prevede organizarea a două
tema : „Cum putem spori producţia continuă a organizării muncii, fo vederea sporirii productivităţii cursuri de ridicare a calificării
de lapte In condiţiile gospodăriei losirea din plin a maşinilor şi muncii, la secţia mnrochiuăric s-a profesionale, iar lunar se vor ţine
noaslrc". la care au participat si co utilajelor, eliminarea limpilot ne extins operaţia dc s'nnţarc a pie conferinţe pe teme tehnice, axate
lectivişti nccuprinsi în formele de productivi şi ridica»ea calificării selor mici. La confecţionarea po pe specificul producţiei din fa
ţnvăţămlnt agricol. şetelor a început să se‘ folosească brică.
profesionale a muncitorilor Con pe scară mai largă sistemul de lu
La căminul cultural din Mihalţ, una m i prodsincron Extinderea aces Măsurile lehnico-orgnnizaloi iee
din serile de calcul a avut ca temă ; ducerea fabricii, îndrumată de or tei metode a dus pînă acum la care au fost aplicate în producţie
au fost eficace. In h un ju
„Ce venituri aduce secloml zooteh ganizaţia de partid, a urmării fe sporirea prcductiv’ilăţii muncii cu productivitatea muncii a sp.vut
nic al G.A C ". Scara de calcul organi lul cum se aplică în producţie mă 15 la sută. s-a îmbunătăţit simţitor calitatea
zată de curbul la căminul cultural surile tehmco-organizn lorice pre In anul trecut, la produsele sa produselor. Toate secţiile fabricii
dip Ampoiţa a avut ca temă „Creş văzute, a analizat periodic efica coşe şi genţi pentru voiaj, unele şi-au îndeplini! şi depăşit sarcinile
terea animalelor — mijloc de spo citatea lor. In cadru! adunărilor piese se lipeau cu ajutorul unei so dc plan. Muncitorii secţiei maro-
rire a veniturilor colectiviştilor". luţii de cauciuc. Operaţia cerca un rhinăric şi confecţii haine şi nu
generale ale organizaţiei dc partid, timp mai marc de lucru. După ter
Bine pregăliilc, serile de calcul au minarea croirii, piesele se ungeau depăşit sarcinile planificate pen
comuniştii au dezbătut felul rum tru luna Ianuarie a.r. cu r> In sută
atras un mare număr de ţărani co cu soluţia de cauciuc, se lipeau,
se îndeplinesc sarcinile de plan, se lăsau sâ se usuce, apoi erau da si respectiv 2 la sută
lectivişti, care şi-au exprimat dorinţa L DEM ETER
IN FOTO : Lin grup de mecanizatori de la S.M T. miercurea, fac ultimele verificări Ia un nou lot şi au luat măsuri de înlăturare a te la cusut In vederea scurtării ci
de a se mai organiza asemenea seri
şi pe alte teme. de tractoare reparate, înainte dc a fi repartizate brigăzilor de cimp.