Page 18 - 1964-02
P. 18
Pag. 2 Dramul socialismului Nr. 2833
INVÂIÂMÎNTUL AGROZOOTEHNIC
LA NIVEL CORESPUNZĂTORI
R a i d — a n c h e t ă
La rele 107 cercuri de învăţămînt dovadă lectorii şî cursanţii, avind şi Pianul de Jos, unde frecvenţa de cîmp de la G.A.C. Miercurea,
agrozootehnic cnre au fost organi sprijinul şi îndrumarea organizaţii cursanţilor este de peste 90 la sută. frecvenţa este de 50—G5 la sulă. Lu
zate în codrul gosjxxlunilor colec lor de partid, numeroase cercuri de De asemenea, la cercurile zootehni cruri bune nu se pot spune nici des
tive din raioanele Sebeş şi Orâştie invătămînt agrozootehnic desfăşoa ce de la Dain, Miercurea, Cîlnie,' pre cercul pomi viticol anul II dc la
ou fost cuprinşi peste 7.500 colecti ră o activitate bogată. Astfel, lec A pol ciul de Sus* şi altele, participă gospodăria colectivă din Apolclul
vişti. Cuprinderea unui număr sporit ţiile expuse sînt interesante şl le Injecţii 90—90 la sutu din numărul de Sus, unde Ia uncie lecţii s-n în
de cursanţi la cercuri, reflectă preocu gate de specificul unităţilor agrico culanţilor înscrişi la cercurile res registrat o participare de maximum
parea ce există in raioanele respec la, frecvenţa cursanţilor este bună pective. 21 cursanţi, iar Ia altele au fost pre
tive pentru ridicarea calificării pro şi se respectă programul stabilit La gospodăriile colective aminti zenţi numai cîte 10 colectivişti, din cei
fesionale a colectiviştilor. pentru predare. Sînt insă şi gospo te sînt însă şi cercuri unde frecven 30 înscrişi. O situaţie similară se în-
Criteriul de apreciere a eficacită dării colective unde se întîlnesr as ţa culanţilor este slabă. 7„a cercul tUneşte şi la cercul pentru cultura
ţii invătămîntului agrozootehnic îl pecte negative în această privinţă. pentru cultura plantelor de eimp plantelor de cîmp anul 11 de la
constituie, după cum se ştie, reali Pentru a cunoaşte felul cum se anul I de In G.A.C. Cîlnie, din 00 G.A.C. Dala. undo lipsesc în medie
zările obţinute în producţie de că cursanţi înscrişi au participat la cele de la fiecare predare cite 20—20 co
tre fiecare unitate agricolă. Iată de desfăşoară activitatea la invăţămin- 0 lecţii predate pină la 24 ianuarie, lectivişti.
ce este necesar să se pună un accent tul agrozootehnic, redacţia ziarului în medie, cîtc 23—30 colectivişti. Rău este că orgonizaţiile de partid
deosebit pe însuşirea în condiţii cit „Drumul socialismului" a întreprins din unităţile respective nu au ana
mai bune a cunoştinţelor predate si 11n raid-nnehetu în unele unităţi a- Slaba participare la lecţii a deter lizat această situaţie în vederea sta
pe aplicarea în practică a învăţă "rcole din raioanele Orăşlie şi minat, după cum se vede, şi rămî- b ilirii măsurilor corespunzătoare,
mintelor acumulate la cercuri. Dato S^boş Tată cîtcvn din constatările ncroa în urmă la predare eu mai menite să determine consiliile de
rită strădaniei de care au dat şl dau făcute cit acest prilej. conducere să asigure o bună mobili
mult de 10 lecţii faţă de plan. Şi la zare a colectiviştilor la şedinţele
Lecţii atractive, strîns legate de practică cercurile pentru cultura plantelor ce cerc.
Lectorul loan Pop care predă la hune. Lectorul le-a concretizat a- Neajunsurile se cunosc, dar nu se iau
cele două cercuri de cultura plante censla, demonsirînd cum pe cele 12
lor de eîmp anul IT ce funcţionea ho. din tarlaua „După curte", unde măsuri pentru lichidarea lor
ză în cadrul gospodăriei colective s-a folosit sămînta din hibridul du
din Spini, se preocupă cu multă răs blu 203, s-au obţinut cile 2.400 kg. Desprc activitatea pe care o des gura o bună mobilizare a cursan Cartea a devenii astăzi un
pundere de prezentarea în faţa porumb boabe la hectar. Compara făşoară cercurile zootehnice şi cel ţilor la şedinţele de cerc. prieten . nedespărţit al fiecă
cursanţilor a unor lecţii atractive. tiv, s-a arătat că pe alte tarlale de cultura plantelor de cîmp ce în acelaşi timp, nu pot fi trecute rui om al muncii. In cele mai
Pentru a realiza acest lucru expu unde dosi au fost insămînţaţi ace funcţionează la gospodăria colectivă cu vederea nici lipsurile cc se mani întreprinderea Industrială Orăşenească Sibiu1
nerile teoretice sînt îmbinate cu de iaşi hibrizi dubli, producţiile nu au din Reciti nu se pot spune prea festă în activitatea lectorului, care îndepărtate sate, în biblioteci ,Str. M. Kogălniceanu nr. 1. Telefon 3931.'
monstraţii practice. In acest sens se fost pc măsura posibilităţilor, de multe. In primul rînd, trebuie ară conduce acest cerc, respectiv a tov. cc numără sule şi mii de vo
folosesc plante, colecţii de seminţe, oarece nu s-a respectat densitatea tat că la cercul pentru cultura plan ing Sorgiu Bcneţehi. Este vorba în lume, curlca slă la dispoziţia
planşe etc. De asemenea, pentru a luluror. Dragostea pentru lec
şi celelalte reguli agrotehnice indi telor de cîmp nnul II se înregistrea primul rînd de faptul că lecţiile pe
lega cît mai mult lecţiile de activi ca te. Pentru ca lecţiile să devină ză o slabă participare a cursanţi care )e predă cursanţilor sînt rupte tură, pentru Irumos, s-a înfi / ? Produce şi livrează pe bază de comandă:
tatea practică, lectorul dă exemple şi mai atractive, cursanţi ca Floria lor la lecţii. Din cci 34 colectivişti dc activitatea practică, conspectele ripat adine in sul telul oameni
concrete. In cadrul lecţiei a şasea, Cîmpenitu, Stela Constantinescu, înscrişi la arest cerc* au fost prezenţi fiind întocmite după manual, fără lor, care se bucura din plin
cînd li s-a vorbit cursanţilor despre Adrainn Maior şi alţii, nu vorbit în medie la cele 15 lecţii predate, a se da exemple concrete din cadrul — scaune penfru cinem atograf;
hibrizii dubli de porumb, au fost. despre experienţa lor şi despre cele 20 cursanţi. Unii cursanţi, 0 la nu gospodăriei colective. La întrebarea: de loloasclc ci.
prezentate exemplare din ştiuioţii de măr, printre care amintim pe Gligor de ce procedează astfel, tov. Bcncţ- IN FOTOGRAFIE: Se fm- — tom beroane;
hibrizi dubli de porumb cultivaţi in învăţate la cere. Ei nu dat răspun Cîooa. Măria Popa, Schwarlz Ma chi ne-a răspuns că „a scăpat din pdrluşesc impresii dinlr-o nouă
gospodărie. Totodată li s-a arătat suri bune Io fiecare întrebare a lec rin. Klein ElIVide şi alţii, nu au par carie cilHu, — coşuri pf. gunoî menajer de 50 şi 100 litri;
colectiviştilor că pe tarlalele tinde torului, nrătînd ce învăţăminte se ticipat la nici una din lecţiile ex vedere sâ adapteze lecţiile la spe — p o ri prosoape cu unul şî două b ra |e ;
au fost respectate lucrările agroteh desprind şi cum trebuie ele aplica puse. în arest caz se pune întreba cificul unităţii în cnre lucrează". In
nice stabilite si în special asigura te pentru a face ca producţiile din rea cum pot să fie promovaţi aceşti plus, ne-a confirmat şi faptul că — efajere cu ramă şi c ris fa l;
rea unei densităţi de peste 33 000 sectorul vegetal sâ sporească sim cursanţi în anul III. docâ nu parti ar fi putut face unele comparaţii AGENDĂ
plante la hectar, producţiile au fost ţitor. cipă la minimum de 25 lecţii, aşa cu realizările pe care le obţin gos — sem iofivere din aluminiu;
podăriile colective vecine din Gîr-
cum prevăd Instrucţiunile Consiliu bovn şi Cîlnie.
Cercuri cu activitate bogată lui Superior al Agriculturii ? în mod defectuos îşi desfăşoară RADIO — m inere cu ş ild u ri;
Dar, să analizăm cauzele care au activitatea şi cercul zootehnic, unde 7 FEBRUARIE 1064 — balamale foarfecă;
Cercurile zootehnice anul ÎI de la metode a folosit Simion Uscat, cum determinat existenta unei asemenea pină in prezent nu s-a făcut nici o PROGRAMUL 1: 5,05 Polci ;
gospodăriile colective din Miercurea întocmeşte raţiile, din ce sortimente situaţii. Nu ponte fi nici o îndoială aplicaţie practică Cu toate că aceas 5,35 Melodii populare ; 6,05 Mu — zâvoare penfru m obilier de 70 şî 9 0 mm.
şi Cîlnie desfăşoară o activitate bo de furaje, şi ce cantităţi, cum şi cînd asupra faptului că-în primul rînd tă situaţie este cunoscută de către zică interpretată de fanfură ; 6.20
gată. De altfel, strădania cursanţilor sînt administrate acestea în hrana tio această stare de lucruri se face consiliul de conducere al gospodă I — jgheaburi şi burlane din fablă zîncafă;
de la cele 2 cercuri pentru a-şi în animalelor etc. Asemenea demon vinovată conducerea gospodăriei co riei colective, pină acum nu s-a luat Lcc(ia de gimnastică ; 6.30 Emi — di$fan|iere penfru fe re s tre ;
suşi şi aplica în practică metodele straţii sînt organizate de fiecare lective (preşedinte Gheorghe Radu), nici o măsură menită să duru la li siunea pentru sate; 6.40 Jocuri
ştiinţifice de creştere n animalelor dală cînd se simte nevoia. care nu a luat măsuri pentru a asi chidarea lipsurilor semnalate. populare : 6.45 Salut voios de pio — cuiere g a rd e ro b ă ;
se reflectă în producţiile sporite dc Ca pozitivă poate fi apreciată şl nier ; 7,30 Sfatul medicului ; 7,45
lapte ee s-au obţinut la gospodării activitatea cercului zootehnic de In Cauze „obiective" sau... lipsă Cîntece patriotice : 8,00 Sumarul — coşuri penfru bucătărie din fablă vopsifă.
le colective respective. Şi în anul Miercurea. In afară de faptul că presei centrale : 8,30 Muzică din
II de învăţămînt agrozootehnic, ac iov. Nicolae Dura. lectorul cercului, opere ; 9.00 Muzică populară : E X E C U T Ă :
tivitatea cercurilor zootehnice se si expune lecţiile In un nivel corespun de preocupare? 11.05 Progrum dc valsuri: 11.30
tuează la niveltil aşteptărilor. Frec zător, folosind o gamă variată de Muzică din operete: 11.52 însem — piese furnale din bronz cu m aterialul clientului;
venţa cursanţilor este mulţumitoa • materiale didactice şi organizind In cadrul gospodăriei colective din cursanţii nu au participat decît la nări de reporter ; 12,30 Solişti ro-
re, lecţiile sînt bine predate, legate numeroase demonstraţii practice, au Oăstău au fost înscrişi la cele trei prima şi la a doua lecţie. mîni de muzică uşoară ; 14,00 — p re ’ucrărî la sfrung.
de specificul unităţilor respective fost iniţiate şi alte acţiuni menite cercuri de învăţămînt agrozootehnic Să fie oare aceasta o cauză „obiec Din cîntecele şl dunsurile popoa
si ţinute în zilele stabilite. Iată şi su contribuie la creşterea interesu opstn 05 colectivişti. Trebuie să men tivă" pentru care cercul şi-a încetat relor ; 14,30 Emisiune de basme;
fapte care dovedesc acest lucru. La lui cursanţilor pentru însuşirea cu ţionăm Vnsâ că la cercul de cultura 16,15 Concert de estradă ; 17.12
cercul zootehnic de la Cilnic. după noştinţelor predate. plantelor de cîmp anul 1, unde au activitatea ? Analizând mai îndea Muzică populară interpret a tâ de
ce tehnicianul Krampultz Gheorghe, Pe această linie se înscrie organi fost cuprinşi 30 de cursanţi, de In proape cine se face vinovat de n-
lectorul cercului, n expus lecţin des zarea concursului „Cine ştie câşti deschiderea învăţâmîntului şl pînâ ceastă stare de lucruri se constată Titn Bărbulencu şi Ion Drăgoi ; î
pre felul cum trebuie îngrijite şi gă", avind ca temă căile de sporire în prezent nu s-au predat decît 2 că. consiliu) de conducere al G.A.C. 17,30 In slujba patriei ; JO.OO Pro
hrănite animalele pentru realizarea a producţiei dc lapte. La acest con lecţii. Lectorul Simion Teodorescu (preşedinte tov. Axente-Samoilescu), gram muzical pentru evidenţiaţi Fabrica da produse refractare Baru Mare
unor producţii sporite de lapte, s-a curs, dotat cu premii, au fost invi se pregătea din timp pentru a face nu acordă atenţia cuvenită acestui în întrecerea socialistă: 13.30
trecut la demonstraţii practice. Aces taţi su participe cursanţii de la cer expunerea conform graficului, sta ccrc de învăţămînt. lucru dovedi:- Cronica economică : 18,40 Muzică
tea s-au făcut la ferma de vaci, la cul zootehnic. ■- - bilit.- Aceasta s-n petrecut la înce de faptul că nu au fost luate măsuri uşoară cerută de ascultători ; 19,00- i momii f î a j e g , r e g i u n e a H u n e d o a r a
In sprijinul cursanţilor vine şi bi
Iotul îngrijit de Simion Uscat, care bliotecii. Kn organizează cu ocazia put, îor apoi... nu s-a mnl prezen eficiente de mobilizare a cursanţi Jurnalul satelor: 19,30 Univei-si-
în anul trecut a obţinut peste 3 800 fiecărei lecţii cile o expoziţie cu tat pentru n predn lecţiile. Motivul : lor la lecţii. tnlea tehnică radio; 19,45 Cîntă angajează imediat:
corul de copii a Palatului pionie
litri lapte pe cap de vacă furajată. cărţile legate de conţinutul expu C o n c l u z i i rilor din Bucureşti ; 20,10 Cînle-
Aici li s-n explicat cursanţilor ce nerii. ce din folclorul nou, cerute de
Din ccic relatate în cuprinsul raidului rezultă că in uncte gospo
Frecvenţă nesatisfăcătoare dării colective din raioanele Oruştlc şl Sebeş, pe baza experienţei do- ascultător i ; 20,30 Nonpte bună, © doi ingineri în specialifafea chimia şi feh-
copii : „Cenuşăreasa" : 21.00 Mo
bîndltc, s-au luat măsuri pentru buna desfăşurare a invătămîntului mente din istoria literaturii ro- nologia m aterialelor de consfrucfii;
O condiţie esenţială pentru însu nerea lecţiilor. In această privinţă agrozootehnic. Consiliile de conducere, sub îndrumarea organizaţiilor mîne „Şcoala Ardeleană" ; 21.30
şirea de noi cunoştinţe agrozooteh pot fi evidenţiate ca pozitive exem Muzică uşoară interpretată de
nice o constituie participarea cu re plele oferite de cercurile organizate dc partid se preocupă să mobilizeze pc cursanţi, asigurîndu-se o bună Paul Anka ; 21,45 Părinţi şi copii. © un inginer elecfrom ecanic;
gularitate a colectiviştilor la expu la gospodăriile colective din Sebeş participare a n cest or a la lecţii. Majoritatea lectorilor se străduiesc cu PROGRAMUL II : 8,40 Cîntece
spirit de răspundere, pentru ca expunerile să fie ţinute cu regulari despre ceferişti şl petrolişti ; 9.00 © un maisfru penfru produse re fracta re;
tate, să fie prezentate In mod atrocllv, folosind materiale Intuiţivc, lor Radiorachcta pionierilor: 9,30
Fiecare gospodărie colectivă, o unitate problemele dezbătute să fie strins legate dc specificul şl activitatea din Muzică din operete; 10,05 Cîntă $ un dactilograf;
gospodăriile respective. Ana Pacatiuş şi Ion Oprea — în
puternică, înfloritoare Dar cu toate cu ou trecut mai ntull dc două luni dc Ia deschiderea program muzică populară ; 13,40 l © un conducător auto.
Invăţăintntuliil, In unele gospodării colective se constată o scrie dc lip Formaţii romîneşti de muzică u-
(Urmare din pag. l-a) ca ele su dezvolte, pe Ungă produc suri. Astfel, la unele cercuri frecvenţa este slabă, lecţiile sini rămase în şonră ; 15.00 Actualitatea în ţă | D o rito rii se vor adresa penfru diverse alte in fo r-
ţia de cereale şl alte ramuri, Îndeo rile socialiste : 15,30 Muzică
de producţie. Din experienţei anilor sebi creşterea nni'malelor, să plan urmă faţă dc planificare. Aşa este cazul la unele cercuri dc la G.A.C. populară : 17.15 Anul olimpic \ ma)if la fabrică.
Roşia dc Sccaş, Girhova, Cioara, Miercurea, Vinerea, Târtărin ctc.. unde
trecuţi s-a pulul trage eonoluzia cu teze cu vii şi pomi terenurile In pan 1964 ; 19,00 Solişti şj formaliî ar
p oducţii mari la heotar pot li do- ta. să valorifice cu pricepere fiecare s-ou predat mal puţin cu 4-8 lecţii faţă dc planificare. Expunerile teo tistice de amatori : 19,30 Teatru
lundile numai prin aplicarea tnelo- din posibilităţile care le oferă retice prezentate nu sînt urntntc peste tot de aplicaţii practice. Lectorii ta microfon : „Cuibul de piatră ;
, i. lor agrozootehnice inalhlnle si a marea gospodărie agricolă socialistă. nu se pregătesc în suficientă măsură pentru a preda lecţii cu un bogat 21.50 Interoreti de muzică uşoa * 4 4 4 ♦» + + ♦♦♦♦♦♦•< r4 ♦-
■ lor mal noi cuceriri ale ştiinţei 5> Dc asemenea tu aCliunen de consoli conţinut ştiinţific. ra : 22,30 10 întrebări, 10 răspun
Inimicii. îndeplinirea măsurilor pe dare economică a gospodăriilor co Deficienţele semnalate privind desfăşurarea invăţămîntului agrozo suri, răspunde nead. Horia Hulu * O.C.L. Produse Industriale Hunedoara |
care fieoare gospodărie şi le-o pro- lective un sprijin tot mai larg tre otehnic sînt şi o urmare a faptului că îndrumarea şi controlul din partea bei ; 22.40; Cîntâreti romîni Hc
ms In planul dc producţie pe acest buie să-l acorde staţiunile de maşini organizaţiilor dc partid din gospodăriile colective nu s-ou făcut în mod oper ă din Irccut; Floriea Crislo- ♦ ♦
un, preocuparea pentru creşterea şi Iracloaro. Principala sarcină a ine- organizat şi permanent. Trebuie să fie combătută lipsa dc preocupare foreanu.
produoţieî globale şi marfă la suta do eanszalorilor trebuie să fie sporirea ; an g ajează de urgenfă: ;
ii. otare cu cheltuieli tot moi mici pe pe Ionic căile a recoHelor medii Iu şi de răspundere cu care unele consilii dc conducere şi lectori tra CINEMA
ti dinte de produs, trebuie să se a- hectar. tează activitatea din cadrul învăţâmîntului agrozootehnic. Totodată, X
fIo mereu In alenlio consiliilor da Procedindii-se astfel, lonte gospo este necesar să se ia măsuri ca lecţiile rămase in urină să Ilc aduse 7 FEBRUARIE 1964 C re vizo ri de gesiiuni;
ronducore din gospodăriile colective. dăriile aqricole colective din regiu la zi. Numai pe a ceas tă calc se va reuşi să se asigure ridicarea nive DEVA: Priveşte inapoi cu mi U contabili.
« specialiştilor din aceste unităţi şi nea noastră pol să ajungă la nive lului dc cunoştinţe profesionale ale colectiviştilor, pentru aplicarea pc nte — cinematograful „Pal,ia" ;
4 membrilor consiliilor agricole. lul celor fruntaşe, devenind unită li o scară mai largă a metodelor agrotehnice şi zootehnice inalntutc, in Mongolii — cinematograful „Arta'’; \ Angajările se fac în condiţiile H.C.M. 1053j1960. X
Deosebii de imporlanl pentru lu- polemice din punct de vedere eco vederea sporirii producţiei agricole. PETROŞANI: Arhiva secte fu dc
-' rirea gospodăriilor colective este nomio şi organizatoric. pe Elba — cinematograful „Repu ; Inform aţii suplimentare se prim esc de la fe/efon \
blica" : Su ne trăieşti Gnot — ci 2752 Hunedoara. I
nematograful „7 Noiembrie"; ALBA
IULI A: O li asta dragoste — cine
matograful „Victoria"; Ordinul Anna
— cinematograful „23 August" •
SEBEŞ: Primul reportaj — ci- Explootareg minieră Muncelul Mic
nemaiograhti „ Progresul" , Fanto
drăgit timplărla şi o practică cu
— „Dine nene Grigore... mele din Spesart — cinematogra
pasiune la cooperativa „Munca a n g a j e a z ă :
— As/o-/, tovardşe preşedinte. ful „ Seheşur , ORĂŞTIE : A dis
Eu ce am avul de spus, am colectiva" din Simeria. Despre părui o navă — cinemalogtalui — muncifiori necalsfîca(î
oricare dintre ci. ortacii vorbesc
s/mis ..Pahia" ; O zi de toamnă — cine-
Ma/na ascultd mirald convorbi trumos. cu admiraţie, |i-e drag matogralui „Flacăra'’ - HAŢEG: Lămuriri suplimentare se dau la sediul exploa-
rea celor doi Iii al ei apoi Ii în sâ-i asculţi. Dracul si cele 10 porunci — cine tării, tele/on 13 Brâwşca.
trerupse : După muncă, Iralli Opriş se in- matograful „Popular" ; BRAD: Pi
— Sivule, Gogule I Cc vorbiii lilncsc în casa cu nr. 48 din sa sica de mare — cinematograful
tul Datiz, unde găsesc căldura „Steaua toşle" ; IU A : Noua prie
maică, ce-l cu voi ? tenă a talii — cinematograful „ lu
Dâicfii riserd. unul cămin plăcut, aşa cum şi-l
— Repetăm, mamă — răspunse doreşte fiecare. Seară de seara, mina0 i SIMBRIA: Mt-am cumpărat în tr ep r in d er ea de g o spo d ă rie
Gogu. In curind o sâ ne vezi In- cei doi /răii se îndreptă spre că un tată — cinematograful „Mure
şul" i Z iA T N A : Noaple pe auto
ir-o nouă piesd. De asta dată eu minul cultural din sat. Aici, lumi
voi il Ion Orzca, preşedintele und nile rămîn aprinse pînâ tirziu, stradă — cinematograful „Munci O R Ă Ş E N E A S C Ă C A L A N
to ru l^ LONEA: Ultimul tren din
gospodării colective, iar Sivu va pentru că, în aceste seri de Iar
II brigadierul Grigore. Să vezi ce nă, e multă animaţie la cdminui Gun HUI — cinematograful „M i anunţă v a ca n te urm ătoarele posturi
nerul" , TEIUS: Carlouche — clnc-
muncd dc lămurire trebuie sd duc din Datiz. Tinerii din formaţiile matogralul „Victoria0 , APO/.DUL
cu el, că In piesă, deşi imi poar artistice repetă mereu. Intr-o sea DE SUS: Miracolul lupilor — ci La biroul de proiectări
tă numele, c tare cdpdfinos... ră ore repcfifli iormafia corală, nema togralul „23 August\
•Si Gogu rlde, ride şl Sivu. far allă scară, brigada artistică de — un p o st te h n icia n I,
mama li învăluie cu privirea-l agitalie, altă seară, echipa de tea b u l e t in
plină de căldură şi dragoste ma tru, soliştii... — un p o st teh n ician II.
ternă. METEOROLOGIC
Iosii şi Grigore sînt prezentI La biroul construcţii montaj
* peste toi pentru cu Ic place şi PENTRU 24 ORD
Fraţii fosil şi Grigore Opriş sini cinlecul şi teatrul. De 5 ani dc Vreme schimbătoare cu cerul
tineri. Grigore abia acum n păşit cînd an îndrăgii arta vin mereu mai mult norcs. Vor* cădea ploi — un p o st teh n ician I,
pragul celor 20 de am, iar fosil la Inlîlnlre cu ca £ o fnlîlnire slabe şi lapoviţă. Temperatul* va — un p o st funcţio nar teh n ic principal
aie cu patru mai mult. In orele care-î al rage, cate-i cheamă şi de riabilă. Ziua va fî cuprinsă 'intre
de lucru, pe losit il Inlilneşti l/i care nu se mai pot despărţi. Da, lostl şi Grigore Optiş sini ale formafici corale au fost bine- plus 2 şi plus 7 grcde, tur noap Condiţiile de ocupare a acestor posturi sînt
halele mari ale Uzinei „ Victoria* cunoscuţi acum nu numai ca doi meritate, Şi cu siguranlâ, că Ha tea între minus 8 şi minus 3 gra
Aici In sat, oamenii-i cunosc
Colan printre mecanicii de turbi bine. fi îndrăgesc, şi nu de pu muncitori destoinici ci si ca doi lii Opriş ic voi culege Iar, foarte de. Viului vn sufla potrivit cu cele prevăzute de H.C.M. 1053.
ne, ale căror lapte dovedesc că talcntuli artişti anudoii. Aplauzele curind, clnd pe scena căminului Intensificări din sectorul vest şl
ţine ori li opresc şi-i întreabă nord-vest.
sînt stăptni pc meseria aleasă, ni culese In spectacolele „Soarele a cultural din Datiz va li prezen S olicitatorii se vor adresa întreprinderii de gos
partea lor de contribuţie e o ve curioşi. răsurii la mtezui nopţiim, „Iniio- tată in premiera piesa intr-un act PENTRU URMĂTOARELE ' podărie orăşenească Căian, strada Furnalisfuiui
rigă importantă in ansamblul — Da', duminică, ce ne mai pre teste colectiv a" etc., în cele aie „Freamăt dc toamnă", 3 7.11 E
muncii cotidiene. Grigore a în zentaţi, artiştilor ? brigăzii artistice dc agitalie sau LICIU LUCIA Vreme schimbătoare, cu cei* va nr. 25, telefon 39.
_____ I riabil şi temperatura staţionară.