Page 19 - 1964-02

Nr. 2833
Drumul socialismului Pag. 3

Colaborare sirînsă In E d itu ra te h n ic ă a u a p ă r u t

Coroziunea şi proiecţia metalelor
cu comisiile permanente Problemele coroziunii şi protec­ ziunii şi metodele de protecţie a

ţiei onticoroslve au o mare însem­ metalelor necesare pentru Interpre­
In scopul realizării în cît mai bune a studiat posibilitatea construirii unui Un sprijin substanţial primim din nătate tehnică şi economică. Aproa­ tarea numeroaselor exemple luate
corniiVioni a tuturor sarcinilor econo­ drum pe o distanţă de 10 km. între Deva partea comisiilor permanente în cadrul pe că nu există ramură a economi­ din practica industrială.
mice şi social-culturalc, Comitetul exe­ şi Cîrjiţi. In urma studiului întreprins sesiunilor sfatului popular. Prin c o ra­ ci naţionale pentru care îmbunătă­ In capitolele următoare se foce
ca
ţirea stnbilîtăţiî metalelor şi,
cutiv al Siatuîui popular al oraşulji s-au dat soluţii privind traseul noului poartele prezentate ele informează se­ urmare, mărirea duratei de func­ clasiflcorco şi descrierea metodelor
regional Deva, colaborează activ cu co­ drum, folosirea unor materiale din re­ siunea cu unele constatări făcute cu pri­ ţionare a construcţiilor şi utilaje­ curente de încercare a rezistenţei
materialelor la coroziune în laborator
misiile permanente. Multe din sarci­ surse locale cît şi a contribuţiei volun­ lejul controalelor şi deplasărilor pe te­ lor metalice, să nu constituie o pro­ şi in natură ; categorii şi metode
nile noastre au fost rezolvate tocmai tare şi în muncă pe Ungă U odurile bu­ ren. scotînd în evidenţă unele lipsuri, blemă de prima importantă de protecţie antlcorosivă, rezistenta
ca urmare a aplicării în viată a sta- getare alocate lucrării. Tot comisia cauzele lor şi propunind măsuri de în­ Combaterea eficientă a coroziu­ la coroziune a principalelor metale
diilor şi propunerilor făcute de comi­ respectivă a venit cu propuneri privind dreptare. Astfel, în sesiunea care a nii prin aplicarea metodelor mo­ şi aliaje: descrierea unor materia­
siile permanente ale sfatului popular, extinderea zonelor verzi, întreţinerea analizat planul economic şi bugetul pe derne de protecţie, prespune cunoaş­ le ncinctalicc folosite ca material de
terea temeinică a teoriei coroziunii
Acest lucru este o urmare a faptului anul 1903, comisia permanentă plan-fi- metalelor precum şl metodele construcţie sau de proiecţie (căptu­
ca intre comitetul executiv şi comisiile străzilor pe O suprafaţă de ped: 40 000 nnnţc a prezentat un coraport în care şl tehnologia protecţiei antieorosive. şi re).
Se mal descriu llpuri speciale de
permanente s-a stabilit o colaboram mp şi altele. se arăta că întreprinderea de industrie Cartea, elaborată de conf. univ coroziune precum şi protecţlu îm­
slrînsă. s-au creat condiţii pentru sti­ De asemenea în urma studiilor între­ locală deşi a realizat planul produc­ Gheorghe llagymaş, candidat în potriva acestora.
mularea iniţiativelor lor şi aplicarea în prinse de comisia permanentă construc­ ţiei globale, nu l-a realizat pe ramuri ştiinţe lehnicc Constantin Flrnin. Cartea tratează problemele In un
viaţă a propunerilor bune cc Ic fac. ţii şi arhitectură s-a propus monta­ de activitate, iar calitatea unor sorti­ şef de lucrări, condidat în ştiin­ nivel accesibil Inginerilor şl tehni­
Comitetul nostru executiv a căutat rea de antene colective de radio pe mente a lăsat de dorit. De asemenea ţe tehnice şl Octovian Rado- cienilor din toate ramurile Indus­
6t\ aplice metode l.G.O. a manifestat vlei. chimist, candidot în ştiinţe chi­ triale.
variate de sprijin vi lipsuri In Întreţi­ mice, cuprinde principalele aspecte Problemele tratate prezintă o im­
colaborare cu co­ nerea fondului de ale teoriei coroziunii şi ale tehno­ portanţă deosebită pentru economic,
misiile permanente. : locuinţe. Probleme­ logiei protecţiei nnticorosive. ţinind cont că în unele domenii .se
In primele două caoîtole ale lu­
Astfel le-am spriji* j " " " ~ le ridicate au (ost crării se face o scurtă analiză Sub distrug nnua! prin corodarc canti­
nit în selecţionarea j D A T O R IL O R P O P U L A R E I larg dezbătute de aspect tehnlco-economic, al proble­ tăţi uriaşe de materiale.
Cartea se adresează Inginerilor
celor mai buni to- ________ câlre depulali şi melor de coroziune şi protecţia me­ şi tehnicienilor din Industrie şi in­
varăşi care sat aed s-au propus măsuri talelor, o expunere rezumativă, u stitute de cercetări, precum şi stu­
celor mal importante noţiuni teo­
parte din activul lărgit. De ascment.i blocuri. Cu propuneri asemănătoare au de lichidare a lor. retice legate do fenomenele coro- denţilor din Institutele de învăţă- Aspect de lucru de la maşina de sudat şi imprimat pungi de po­
periodic am organizat şedinţe de cola­ venit toate celelalte comisii permanen­ Colaborarea dintre comitetul executiv mint superior. lietilenă de la Fabrica de mase pl astice „Bucureşti" din Capitală.
borare cu preşedinţii şi secretarii co­ te de pe lingă sfatul popular al oraşu­ şi comisiile permanente putea fi şi mai
misiilor permanente unde s-a discutat lui regional Deva. rodnica dacă nu şi-ar fi făcut loc unc:e Controlul calităţii
modul cum s-au rezolvat diferitele stu­ In rezolvarea multiplelor probleme neajunsuri. Nu în toate cazurile corn,- lucrărilor de construcţii
dii făcute, sarcinile de viitor cc stau cc stau în faţa sfatului popular, deseori tctul executiv a analizat temeinic pro­
în faţa sfatului popular şi alic proble­ a fost nevoie de mobilizarea mai mul­ punerile făcute, iar informarea privind de TEODOnESCU N. şi ENESCU ŞT.
me. In acelaşi timp pentru a sprijini modul de rezolvare s-a făcut cu întîr- Lucrarea cuprinde principiile de
tor specialişti din diferite sectoare de
comisiile permanente în stabilirea stu­ activitate In astfel de probleme sfatul zicre Uneori şi comisiile permanente bază privind controlul calităţii lu­
diilor ce urinează să le facă, nc-am popular a îndrumat comisiile perma­ s-au limitat doar la planificarea mun­ crărilor de construcţii pentru fle­ t r
îngrijit ca la şedinţele lor de lucru fă nente să colaboreze intre ele la întoc­ cii fără a ieşi pe teren sa rezolve sar­ care proces de producţie în parf.c
cum şi măsurile care trebuie luate
participe vicepreşedinţii şi şefii secţiilor mire* de studii. Un exemplu conclu­ cinile stabilite. Nu înlondeauna siat pentru Intensificarea controlului şl
de resort. Astfel am reuşit să organi­ dent ni-1 oferă în acest sens comisiile antrenaţi toţi deputaţii şi tovarăşii din pentru prevenirea încălcării tehno­ C liz in a la b â e a tcir
zăm un schimb reciproc de păreri, iar permanente gospodărie şi industrie lu activele lărgite ale comisiilor Ia acţiu­ logiei de execuţie pe şantierele de
comisiile permanente s-au orientat cală şi cea de plnn-fînanţc. Ele au nile întreprinse. construcţii.
spre cele mai importante probleme ale întocmit un studiu privind întreţinerea Pentru desfăşurarea unei activităţi tot In carte sînt cuprinse principa­ De citva timp. pe hoţia Indus­ va asigura necesarul acestor me­ temperaturi joase pentru unele
sfaturilor populare. fondului de locuinţe în raport de nece­ mai bogate şi lichidarea deficienţe'.,t lele categorii de lucrări privind con­ triala a Bucureştilor a apărui o noua dicamente care se importau pină Iranslormări chimice ele. tn mijlo­
strucţiile de locuinţe, soclal-cultu-
Am avut întotdeauna în vedere să sităţi şi de alocaţiile bugetare. Comi­ semnalate, in luna ianuarie a.c. din ralc şi industriale Astfel, sînt pre­ unitate: cea mai mare intrcpdn- acum. cul clădirii principale este ampla­
informăm comisiile permanente asupin sia permanentă învăţămînt-Cultură a iniţiativa comitetului executiv al sfi- zentate problemele privind contro­ dcre de produse farmaceutice di:i întreprinderea este dotată cu uti­ sat grupul social.
fondurilor de caic dispunem, precum colaborat de asemenea cu cea de con­ tului popular orăşenesc s-a organizat o lul calităţii materialelor pentru con­ Iară — Uzina de medicamente la/ modern, in marc majoritate pro­ ■st
si cu actele normative în vigoare, au­ strucţii şi arhitectura în soluţionarea şedinţa de colaborare cu preşedinţii şi strucţie, regulile, metodele şi con­ „Bucureşti". Construită In mai pu­ dus de către uzina metalurgică de Alături de maşinile noi In tata
lei ca studiile şi propunerile făcute să amplasamentului celui mai corespunză­ secretarii comisiilor permanente, unde diţiile tehnice de control a lucrări­ ţin de un an. cu aproape două luni utilaje chimice Bucureşti, uzina de aparatelor de măsură şi eonii ol, ur­
ţină scama de ele. tor pentru construirea şcolii de 8 ani s-au discutat cele mai diferite aspecte lor, pentru toate fazele proceselor mai devreme dccil era prevăzut, utilaj chtmic Făgăraş şi Uzina de mărind cu atenţie procesul de pro­
tehnologice, urmărite încălcării a-
O alta formă de colaborare cu co­ din comuna Rapoltul Marc. legate de munca şi colaborarea ce tre­ restora, cît şi măsurile pentru pre­ uzina a intrat toamna trecută fn pompe Bucureşti. Principalei c ma­ ducţie am Inlllnit chlmiştl cu o în­
misiile permanente constă şi în invita­ De fiecare dată comitetul executiv a buie să existe Socotim că această şe­ veni rco lor probe tehnologice, Realizarea con­ terii prime lotosile tn procesul de delungată experienţa In Industria
farmaceutică printre care Inginerii
rea preşedinţilor lor la şedinţele de co­ căutat să găsească mijloacele materiale Se analizează mai pe larg îndeo­ strucţiei şi montajului h un înalt fabricaţie a medicamentelor sini, de Victor Puşcă. Dumitru Teodorcscti
mitet executiv. Acesta este un pii'cj şi formele organizatorice cu ajutorul dinţă va fi punctul de plecare spre noi sebi lucrările de beton, beton ar­ nivel tehnic a făcut ca, după o scur­ asemenea, romîneşti. şi Nicolae Rnnccanu. maiştrii Ma­
Am urmărit procesul tehnologic
de informare reciprocă cu problemc’e cărora propunerile făcute să fie înfăp­ nalizări în munca noastră. mat monolit şi prefabricat, lucrările tă perioadă de fncercări. noua uni­ rin fnnoş şi Vasilc Manta şi tehni­
lază cu ta'/ă. Ce drum complicat
tate a industriei larmaccuticc să
din beton prccomprlmnt, lucrările
dintr-un scclor sau altul de activitate. tuite. Astfel, pe baza studiilor şi pro­ de izolaţii, precum şi procedeele poată produce acum primele can- parcurg materiile prime pină cc sînt cienii Const ant in Gogea. Ion Ro­
Fără îndoiala că toate acestea au punerilor făcute de comisiile perma­ ÎOAN IRIM1E moderne de finisaj. tifăfi de medicamente. concentrate în pilulele dătătoare tarii. alături de mulţi, loartc mulţi
contribuit la desfăşurarea unei snsţi ■ nente s-a reuşit să se construiască 3,5 preşedintele Comitetului executiv Lucrarea se adresează tuturor in­ ■A” de sănătate I După purilicare. hidro­ tineri care şi-au însuşit de curinrl
nule activităţi de către comisiile per­ km drum raional între Deva-Cîijîţî. al Sfatului popular al oraşului ginerilor şi tehnicienilor de pe şan­ De curlnd am vizitat acest linăr genate. oxidarc şi zeci de alte reac­ profesia de operator chimist.
manente. Fie au vcr.it cu studii şi folosi ml ii-se în marc parte rcsurse’e regional Deva tierele de construcţii. obiectiv industrial. De departe si­ ţii cate se produc In tot atîtca in­ — „Lucrez cu drag In această
soluţii foarte valoroase in diferite pri- locale, s-au extins zonele verzi pe lueta modernă a clădirii, coloritul şi a lat ii şi aparate din cele mai com­ nouă şi modernă uzină, ne-a spus
blcinc cc au stat în faţa sfatului popu­ 41 400 mp., s-au montat la majori­ pastelat, terestrele largi şl luminoa­ plexe. ele porcurq căi întortocheate linăra operatoare chimislă Constan­
se lasă impresia unui masiv şi ele­ prin zeci de km. de conducte cc tina Bâjenaru. A Iost o veche do­
lar Aşa de exemplu, comisia perma­ tatea blocurilor antene colective de ra­ gant bloc de locuinţe. In interiot străbat In lung şi tn lai noua uzină. rinţă pe care mi-am vdzul-o împli­
nentă de gospodărie şi industiic locală dio şi multe alte lucrări, am fntllnll Inie spaţioase, strălu­ Toi procesul de fabricaţie se petre­ nită''. Asemenea el, Mthol Şerbă-
cind de curăţenie, şiruri de maşini ce in vase de rear/fe. condensa­ nescu. Ion Dum//nu, Gheorghe FIo-
argintii, sclipind sub lumina fluo­ toare, uscătoarc ele., Iară a se ară­ rca şi allt numeroşi llnerl, care cu
în producţie şi pe terenul de sport rescentă ; oameni îmbrăcaţi In ha­ ta ceva ochiuhil, pină clnd, la cu- numai cîtcva luni In urmă erau
late albastre cu şor/uri albe de pro­ palul călătoriei, materia se trans- elevi ai şcolilor tehnice sau ai şco­
Cine o asîslnt la întilnirile sus­ făşoară activitatea. El este un bun iecţie ; o atmosferă cc ne-a Cient tormă fn ceea re noi numim obiş­ lilor medii, minuicsc cu siguranţă
ţinute de echipa de fotbal Dacia mecanic, apreciat de tovarăşii de impresia unui vas! laborator De all- nuit vitamina C. Piramidon. Novai- maşini complicate. Cu /o/if mun­
-Orăşt-ie, din campionatul regional muncă. Tov. Dumitru Negrău ur­ let, munca colectivului acestei mo­ gin... Şi tot acest complicai proces cesc cu entuziasmul caracteristic
a pulul remarca un linăr caro lup:â mează de asemenea şcoala : medie derne uzine nu este prea. departe de producţie este urmuiit, lază cu tine tel ii, conşt icnii lilnd că asltel
întotdeauna pentru a realiza îniîl- serală unde este în clasa a X-a. Pen­ de aceea dintr-un mare laborator. lază, cu ajutorul aparatelor de mă­ contribuie la asigurarea sănăldlii
nirj de bună calitate. Este vorba de tru toate acestea, fotbalistul Dumi­ — „A ici se produc pentru prima sură şi control de o înaltă preci­ oamenilor.
tînărul Dumitru Negrău Dar el nu tru Negrău este apreciat de tovară­ zie; este dirijai de mecanisme care ir
este apreciat numai pentru aportul şii lui de muncă cit şi de iubitorii dată tn fără mcdicamcn/e de sin­
adus în echipa de fotbal. Tov Du­ sportului eu balonul rotund. J S % teză — ne-a spus ing. Spiridon Pe- asigură desfăşurarea numeroaselor Pe masa directorului uzinei am
mitru Negrău constituie un exem­ M. STOICA Ircscu, directorul uzinei.: Vitamina transformări chimice, potrivii fejtno- văzut două flacoane pe care scria :
plu şi în secţia mecanică a fabricii strungar Io Fabrica chimică C, Piramidon Şl Novatgin. Prin pu­ logiei stabilite. Piramidon, şarja f, Vitamina C. şar­
chimice din Orăştîe, unde îşi des­ Orăştîe ritate, aspect şi calitate ele egalea­ In alară de halele principale de ja I. Nu va trece mult pină cind
ză cele mai bune produse similare producţie, noua fabrică orc labo­ şi pe ambalajele flacoanelor cu ase­
realizate In străinătate. Fabrica, n ratoare înzestrate cu aparatură mo­ menea medicamente din (armacll
continuat el. este proiectată de către dernă de cercetare unde se fac stu­ vom ci>l: „Uzina de medicamente
In jurul divuzoarelor... specialiştii de ta Institutul de pro­ dii şi experimentări ştiinţifice, o sta­ Bucureşti".
iectări chimice şi este prevăz.ulă a fie de hidrogenarc, o Instalaţie de
De-abia auzi, din cauza zgomotelor,
...Se aude o melodie cunoscuta de vocea crainicului de la radio. Crezi m m - avea o capacitate de producţie ce producere a frigului, care asigură C. ZLÂVOG M. ROTARU
redactori la Agerpres
majoritatea locuitorilor din ora}, oboi
vocea crainicului: ca aceste zgomote vor înceta, dar nu
— „Aici central de radioficarc al se îniîmplă aşa. E (varie greu să as­ „Cupa Voinţa“
oraşului Brad. 7 raiwnilem emisiunea culţi din această cauză emisiunile de Tenis de masă
locnlu. radio transmise prin st alia de radio- ..I I la schi Duminică s-a desfăşurat etapa a doua truetorul şcoala profesională 5-2 : Şti‘n-<
Aşezaţi în jurul difuzoarclnr, daltă firarc a oraşului Brad. $i Situaţia a campionatului orăşenesc Deva la te­ ţa Simerîa — Justiţia Deva 6-3. O buni
o zi de munca rodnică, minerul, in- reiat ulii se repetă în fiecare zi Abo­ La Deva s-a desfăşurat o interesantă nis de masa. întâlnirile s-au ridicat în comportare au avut jucătorii Login I
tclcclualtd, pionierul sau gospodina naţii aşteaptă zadarnic remedierea întrecere de schi organizată de asociaţia general la un bun nivel tehnic. lata
ascultă cu plăcere ultimele vesti din acestei situaţii Colectivul tehnic al h h i h h sportivă Voinţa. La această întrecere ,iu cîtcva rezultate: Justiţia — Minerul gi II, Apostol Gheorghe şi Andrei Ca*
raionul Brad. Programele Iransmi r. stafiei de radioficarc nu ia nici o participat G7 schiori din 6 asociaţii spor­ vacs. j
sînt bogate, atractive, astjel că nici măsură. Probabil că na-i interesează tive la probele fond, 3.000 şi 5.000 m . 7-2 ; Constructorul T.R C IT. — Cons- I. S.
nu stU cît de repede au trecut mi­ programele transmise prin stafia da coborîi c şi slalom uriaş. S-au compor­
natele piuă cîrtd aceeaşi voce anun­ radioficarc. Cc aa de spus în aceas u tat bine printre alţii loan Beşchiu (Fla­
ţă încheierea emisiunii locale. „Na i privin(ă? căra), L. Pătrău (5c. Dr. Petru Groza),
nimic, in continuare se transmite pro­ Adrian Rovinaru (Voinţa), loan Rovi- Dumnealui face excepţie
MIMAI SUSAN
gramul l al radio-ului şi vom usciii'u oaru (Voinţa), Petru Balcia (Cctatz).
veşti din (arăa — îşi zic ascn/tdlorii maistru preparator Atelierele K.iYI.R. Simerio, secţia montaj-locomolivc, Montalorul Pe echipe cupa pusă în joc a fost Aşn vrea dumnealui. Sd tic o ex­ „sd nu aştepte cumpărătoriiu. ta
din jurul difuioarclor. Se face legă­ la Uzina de preparare Laurian Vasiu, împreună cu ucenicul loan Lugojnn, pregătesc strun­ câştigată de schiorii de la asociaţia spor­ cepţie. De cc să lie el, gestionarul plată dig nou intervine... excepţia.
tura cu programul I. Dar cc-i ost t? Gurabarza gul pentru alczarcn cilindrilor de locomotivă. tivă Voinţa. magazinului alimentar din incinta In alte magazine, de la leu se pri­
E.M. Barza, la lei ca ceilalţi ges­ meşte, cind preţul impune acest lu­
tionari ? De cc să nu-şi aibă şi el cru, rest. Aici însă, pre/urî/e slnt
„ personalitatea" lui ? rotunde, pentru că-t un obicei să
tăţi ca : Sălaşul Superior, Luncoiul învăţămînt. Filme ca : „Lacul roşu", In oricare unitate comercială ali­ se rotunjească.
Desp re film ul documentar de Sus, Curechln, Urol şi altele, fil­ „Oltul strcbale Carnalii". „Transfor­ mentară, buna cuviinţă c regula ge­ Oricare magmin arc afişai la In­
Făgăraş",
„Din Piatra Craiului la
mele „înainte de apariţia omului",
nerală unanim recunoscută şi apli­
„Letopiseţul vielli", „Adevărul des­
marea fără miracole", „Păsări săl­
deschidere şi de închidere a u-
pre Adarti". La Sîntandrei, de curlnd batice", „Lacuri glaciale" „Printre cată In relaţiile cu cumpătătorii, F trare un orar cate Indică ora de
h lei ca şi prcocu/jarca deose­
pelicani" si altele sînt prezentate
ş i eficienţa lai a fost expusă de către tov profesrtr elevilor în special duminica diminea bită pentru igienă, pentru ser­ orar, numai că, spre deosebire
nHăfii. $i la Barza
un
există
căminului
Crisan loan. directorul
cultural din localitate.
conferinţa
ţa. In multe comune şi sate, elevii
virea exemp/ord.
De ce să se
„Originea vieţii pe pămînt". Cu acest vin la cinematograf împreună cu ca piardă el In acest anonimat ? îşi O de alte magazine, deci lot o ex­
cepţie, nu se rcsjiectă. tn ziua
nrilei a Iost prezentat filmul „Locul drcle didactice are metodele lui, originale, ca­
Noi am inlocmil un catalog al Iii nale în funcţie de specificul produc­ nostru în Univers", care a fost vizio­ ÎNTREBARE: Care sînt propunerile de 20 ianuarie, la ora 10.40 (ma­
mclor documentare ne 16 mnv şi l-am ţiei din cadrul Q.A.S., G A.C sau nat cu mult interes de spectatori. dumneavoastră privind îmbunătăţirea re-/ lac. lard drept de apel, o... gazinul se închide după pro­
In reţiiunca noastră funcţio­ dilu/al în regiune. Numeroaşe orga­ legale de programa învăţămintului excepţie. In primul rind c per­ gram la î l lix), uşa era încuiată,
nează in prezent 222 de cinc- agrozootehnic de masă Conştient! de lanţul că filmul do­ muncii cu Ulmul documentar V severent. Cu răbdare, şi-a „o- cu toate că afară In ger aştep­
matonnte săteşti in fiecare nizaţii de masă cămine cultural?, n ÎNTREBARE : Cum este folosit fii cumentar complclenză cunoştinţele RĂSPUNS: Am dori ca directorii bişnuit“ c/icnlii Să-l spună
sâptaminâ, De lingă lilmele ar­ nilăli socialiste din agricultură,, şcoli nuli documentar şl ce rezultate au acumulate de ţăranii colectivişti la căminelor culturale, operatorii pro- „domnul Gheorghe" (dacă li tau mulţi cumpărători, iar înă­
iectionişti să sprijine şi să valori­
tistice, sini programate multe şantiere ele., solicită asemenea filme iost obţinute ? cursurile învâlămintului agrozooleh untru se servea. CU despre
lilme documentare din diverse pentru a întregi tema lira acţiunilor RĂSPUNS: După cum am arătat tuc de masă. am programat si pro fice in mal mare măsură ca piuă în spui altfel nu le serveşte, pofl igienă, aici sini mal multe ex­
domenii. Inlrucîl In numea de cc se întreprind în scopul ridicării la început, cu unele filme documeri iectat cicluri de filme pe teme lega­ prczenl programele de (ilme docu­ să tot aşlep(i). cepta.
menlare care rulează la cinemato­
propagandă ştiinţifică la sate, tare tio scurt mei rai. spectatorul face le de : cultura cerealelor, creşterea grafele respective, nntrenînd un mare Mul(umit de rezultat, „dom­ T Despre toate aceste obiceiuri
un rol deosebii de important îl nivelului cultural al oamenilor tnun cunoştinţă la spectacolul cinemalo animalelor, pe teme de viticultură nul Gheorghe" a început sd care Iac ca gestionarul maga­
are lilmt/l documentar, pentru cii Nutnai în peiinada lunilor de grafic obişnuit acestea fiind în corn pomicultură, cultivarea lequmelor si număr rle spectatori ia vizionarea a- practice alte., obiceiuri. Ca In zinului alimentar din Borze,
a tace cunoscut cditorilot pOş/ri cembric 1963 şi ianuarie 1964. cîn.l pictare. Altele însă. sînt programate zarzavaturilor şl altele ceslora. La fel ca si la lilmele artis­ orice unitate comercială şl In O Călămar Gheorghe, căci despre
tice este necesar su se organizeze —
unele aspecte privind activita­ se desfăşoară la toate cinemnloqra- în acţiuni speciale Voi du in acest Ca urmare a măsurilor luate pe mai ales la cele cu profil agrozoo­ magazinul pe care II gestionea­ el este vorba, sd nu se înca­
tea deslă.şurn/ă ne această li­ *;ens un exemplu Recent, in cererea plan regional şi raional tn multe io tehnic — concursuri, prezentări, seri ză, există orc de v îtl: orele de IV
nie am so/iriloi tovarăşului Comitetului orăşenesc de partid Deva , calltăli filmul documentar agricol de întrebări si răspunsuri pe margi­ intrare a minerilor In mină. dreze In regulile de bună de­
este lolosit cu clicienlu. iar o serie
servire a populaţiei, minerii au
Hnrnvitz Emerik directorul în­ Interviu cu tovarăşul a Iost programat şi prezcnlal in toate rle metode înaintate Inffdişnle In fil­ nea problemelor ridicate în filme cind aceştia fşi cum/iără alimente. sesizat conducerea cooperativei de
treprinderii cinematogralice re­ iiO K O v r r z e m e r i k salcie aparţinătoare oraşului, filmul me sînt viu discutate de colectivişti discuţii cu colectiviştii în vederea $i. ca-n orice magazin alimentar, consum din Crişcior — preşedinte
gionale să ne răspundă la cî- directorul întreprinderii „Imagini ale unui trend glorios" pro şi unele din ele aplicate. De pildă, cu aplicării în viată a metodelor ară­ şt alei se desfăşoară o activitate tov. FUipaş Gheorghe. Mutluric
teva întrebări. ductie a Studioului rle lilme docu orileiul deschiderii -.Festivalului (îl tate in filme, deoarece este ştiut că Intensă. Se dntărcsc mărfuri, se
cinematografice regionale menlare „Alexandru Sabia" Proiec­ mu 1 ui la salo", iov Farcas Iulian mare parte din ele sintetizează expe­ slă condica de sugestii şi reclama­
ţia filmului a fost precedată de ex preşedintele G.A C, din llăieşti. ra rienţa înaintată a celor mai bune ambalează, se lac plăti, se schimbă ţii. Dar, din păcate, conducerea
ÎNTREBARE: Ce măsuri a luat punerile unor activişti din aparatul ionul Haţeg, relata că filmele despre unităţi socialiste din ugricullnrâ. pre bani... Numai că aici intervine din cooperativei n-a răspuns din noiem­
conducerea întreprinderii cinemato­ fele sălesli din regiune „Festivalul de partid şi de stat. In acest (el. mu­ .,Creşterea animalelor" şi „Amplasa cum şi a institutelor de cercetare nou., excepţia. Acul indicator al brie sesizărilor, dccum să In mă­
grafice pentru ca in perioada de iar­ filmului pentru şale", Întreprinderea rea malorilate a membrilor si can rea construcţiilor tn G.A.C.". caro ştiinţifică. cinlarulul arc co unic punct de o- suri pentru 1 ndrepfarea lipsurilor
nă \ă asigure unităţilor cinemato­ cinematografică n programat lo o djdaţilor rle porlid. a cunoscut mai au fost rulate tn comună, i-au Mulai La rîndul lor consiliile de condu­ prirc cifra zero şi, foarte rar. se semnalate. Aşa se face că gestiona­
grafice de la sale filme documenta­ cest ea un număr de 182 titluri de fii­ bine amploarea sî măreţia luptei dusă să se orienteze mal bine In construi cere ale gospodăriilor aqricole co opreşte In dreptul cifrelor care in­ rul Călămar Gheorghe, a persistat
re cu o tematică bogată ? nţe documenlare. decenii de-a rînrlnl de clasa munci­ rea qraîdului şi mnlernităliî de porci. leclive, conducerile G.A.S şi ale dică 100 gr., 200 qr„ 200 gr. . Aceas­
Pentru a sprijini preocuparea colec­ toare din Romînia in frunte cu co­ Rezultate bune cu asltel de filme S.M.T. să solicite mai mult ca plivi In ..exccplli", provocind nemulţu­
RĂSPUNS : Colectivul întreprinde­ tiviştilor pentru dezvoltarea şi întări­ muniştii. ta nentm rd, grăbii, „domnul Gheor­ mirea justificată a minerilor.
rii cineoialografice regionale a se rea economico organizatorică a gos­ au fost obţinute şl tn raionul Sebeş acum întreprinderii cinematografice ghe" aruncă pe taler bucata de
lectiouat filmele documenlare ne tem? podăriilor agricole colective Intre Tot cu oiulornl filmului documen* unde numai în luna decembrie 196.1 filme în fnnclic rle necesităţile uni­ salam, acul bale citra. Inrcgto c ri­ $I, pentru că tot este vorba de
ra : filme oi caracter social politic, prinderea regională cinematografică tar. oamenii muncii rle Io sate an au fost organizate numeroase ocliuni tăţilor respeclive. Aceste filme vor dicată şi acul încremeneşte din excepţii, ar (i bine ca conducerea
de sltinlă popularizată, filme qeo in colaborare cu Consiliul agricol re­ posibilitatea să ia cunoştinţă ,,pe la oare au participat 20 560 specta­ trebui să fie întotdeauna Insolite rle cooperativei de consum din Criş­
cjraflce, de arIA populară ele. O parte gional a programai şi dus la dispo viu" cu numeroase evenimente tori. Remarcăm faptul că vizionarea explicaţii ne înţelesul tuturor, pen­ nou la zero. Totdeauna dfp.su/ laie cior să Iacă de această dală o ex­
din acestea ?r? (liluzează In cadrul din viata politică internă sau filmelor documentare agrozootehnice tru desprinderea maximului de învă­ salamul cu o ..precizie" de Invidiat.
zilia consiliilor agricole raionale ci­ internaţională. Am prezentat fii In satele raionului Sebeş s-a făcut în ţăminte. cepţie şt să ia măsuri imediate
programului cinemalografic, alături me ea : „Vizita solilor poporu­ In ce ne priveşte vom lua măsun Niciodată nu completează truca i o
de filmele nrllslice Altele sîut dale cluri de filme documentare agricole lui romîn în Indonezia", „Vizita to­ mod organizat, cu participarea cursan de. popularizare a filmelor documen­ rtnlârirn (dacă se noate spune că n pc/ifrr/ co şi la magazinul alimentar
iilor învătăinîntului agricol.
la unităţile cinematografice în pro­ oc diferite teme. Imîndn-se eoni de varăşilor Gheorghe Ghcorglmi-De] In colaborare cu secţia de învăţă tare, noi măsuri (le programare si di din incinta F M. Barza sd se as/- I
grame de sine stătătoare. sau progra­ -specificul fiecărui raion în parte Pro­ si Ion Gheorghe Maurcr in India şi mînt a Sfatului popular regional am (uzare a filmelor in strînsă legătură Iost cintărilă). Pentru „domnul gure o deservire exemplară a cum
mate in sprijinul diferitelor manile*: gramarea în circuit a acestor filme Rirmania" ele. programat şi prezentat In regiune fii cu preocupările curente ale oameni­ Gheorghe" primo tăietură cv.’c lege. pârât ori lor.
ţări cultural'educative ce se orqa- se face rle către sediile raionale de In sprijinul propagandei ştiinţil’ce me documentare Iertate de procesul lor muncii de la sale, Salamul e apoi ambalai in grabă. S. POP
nizează în comune şi sale. cinelicare şi consiliile agricole raio­ am programat pentru unele locali­ instrucliv-cducativ şi de programa de I. C.