Page 20 - 1964-02
P. 20
Nr. 2833
Pag. 4 Drumul socialismului
U Thant a sosit la Tunis
TUNIS 5 (Agerpres). — secretarul general al O.N.U., care,
După vizita în Algeria, secretarul după cum se ştie, vizitează în pre
general al O.N.U., U Thant, a sosit zent Tunisia.
in Tunisia. Marţ» seara, îndată Luînd cuvîntul cu acest prilej, U
după sosirea la Tunis, U Thant a Thant a subliniat că Bizerla „va
luat parte la un dineu oferit în cin rămîne simbolul luptei poporului
stea sa de preşedintele Burghiba. tunisian pentru independenţă".
După dineu, în palatul preziden
ţial au avut loc convorbiri între cele
e i Ciprului Evoluţia stafiilor cosmice Răspunsul lui WaSter Ulbricht două personalităţi. Preşedintele Bur TUNIS 5 (Agerpres). —
I m f a s r t t s l p r o b l e m „Elektron—r ghiba a rostit un discurs în care L-a La Tunis s-a anunţat că secreta
NICOSIA 5 (Agcrprcs). efective a O.N.U. la operaţiunile de şi „Elektron-“ la mesajul lui N.S. Hruşciov asigurat pe secretarul general al rul general al O.N.U., U Thant, a
O.N.U. că guvernul său va continua
Corespondentul din Londra al agen menţinere a păcii în Cipru ar fi admis, să sprijine ferm şi hotărît Organiza făcut cunoscut că datorită situaţiei
ţiei France Presse, citind cercuri apro cu prioritate, guvernul cipriot ar fi MOSCOVA S (Agcrprcs). — ţia Naţiunilor Unite. El a salutat din Cipru şi-a anulat vizitele sale
piate de delegaţia guvernamentală ci d'spus să negocieze mandatul forţei in Pîna la 5 februarie a.c. ora 18 (ora BERLIN 5 (Agerpres). — paşnică, ştiinţa şi tehnica, umanita Tratatul de la Moscova privind in programate în unele ţâri africane
priotă la conferinţa de la Londra, re ternaţionale şî să examineze în ansam Moscovei) staţia cosmică ştiinţifici In răspunsul lui Walter Ulbricht, rismul şi demnitatea omului, între pentru a se reîntoarce la New York,
latează că guvernul ciprului consideră blu problemele care ar nezulta din „Elektron-T a înconjurat Pămîntul preşedintele Consiliului de Stat al cerea economică paşnică între so terzicerea parţială a experienţelor unde prezenţa sa este absolut nece
ca inacceptabil în forma sa actuală, crearea sa. de 53 dc ori In acelaşi interval de R.D. Germane, la mesajul adresat cialism şi capitalism". nucleare, care, după cum a subliniat sară.
planul anglo-amcrican privind trimi Aceeaşi sursă arată ca preşedintele timp statia „Elektron-2- a efectuat mai de N. S. Hruşciov, preşedintele Con Preşedintele Consiliului de Stat el, „ar putea deschide vaste perspec
terea în Cipru a unei forte internaţio Makarios se va adresa Consiliului de mult de şase revoluţii în jurul Pămî.i- siliului de Miniştri al U.R.S S., şe al R.D.G. arată că înfăptuirea drep
nale de politic a N.A.TO. Preşedintele Securitate dacă condiţia pe care el o tu) ui. filor de state (guverne) ale ţârilor tului poporului german la reunifi- tive decolonizării totale şi păcii". Noi incidente la frontiera
Makarios, relevă corespondentul pune acceptării trimiterii în Cipru a De la lansarea staţiilor ştiinţifice lumii, privitor la renunţarea la fo care fără presiuni din afară, fără Preşedintele Burghiba şi-a exprimat
n«en(ine la poziţia sa iniţială con cnei forte internaţionale va fi res ,Elcktron-l“ şi ,,Elektron-2“, legătura losirea forţei pentru reglementarea intervenţie militară străină, fără apoi regretul că O.N.U. nu dispune dintre Kenya şi Somalia
form căreia orice for{ă inter pinsă de S.U.A. şi Marea Britanic. cu ele a fost stabilită de 37 de ori. litigiilor teritoriale şi a probleme ocupaţie „reclamă garanţii sigure de mijloace pentru a face ca hotă-
naţională.. care ar urma să fie Grecia şi Turcia. înainte de a recurge Cu acest prilej s-au cules informaţii lor de frontieră se arată, intre al în sensul că pe viitor nici un război NAIROBI 5 (Agerpres). —
trimisă în Cipru trebuie să fie ia aceasta, şeful statului cipriot este ştiinţifice valoroase şi date referitoare tele : „Consiliul de Stat şi guvernul nu va pomi de pe teritoriul ger rîrile adoptate de Adunarea Gene La frontiera de nord-est a Kenyel
pusă sub controlul Consiliului de holărît să epuizeze toate mijloacele la funcţionarea sistemelor de bord. Republicii Democrate Germane sa man". Pentru aceasta, se arată în rală şi de Consiliul de Securitate să cu Somalia, se spune într-un comu
Securitate $i să răspundă în fata care ar putea duce la un acord pe S-au efectuat noi măsurători privind or lută această nouă iniţiativă de pace răspuns, este necesar în primul fie îndeplinite. nicat oficial dat publicităţii la Nai
G N.U. Dacă principiul unei participări ca’ea tratativelor. bitele staţiilor. robi, au avut loc noi ciocniri m ili
şi sint cu totul de acord cu ea-. rînd „să se preîntîmpine participa In răspunsul său, U Thant s-a de
După cum rezulta din măsurătorile „Propunerea sovietică este de o în rea Germaniei occidentale la forţete tare între grănicerii kenyoţi şi per
telenietricc, la bordul celor doua staţii semnătate deosebită nu numai pen atomice multilaterale ale N.A.T.O.". clarat adeptul celor care văd în Or soane de origină somaleză. Inciden
ganizaţia Naţiunilor Unite „un in
Atentat la ambasada americană din Nicosia sint menţinute condiţiile stabilite. Tem tru populaţia R.D.G. ci şi pentru în In continuare, W. Ulbricht arată strument eficace pentru instaurarea tele s-au extins în întreg districtul
peratura variază între 18 ?i 20 gradeC.
Mandera din provincia de nord-
tregul popor german. In secolul al
NICOSIA 5 (Agerpres). — lua preşedintele Makarios şi guver p’ esiunea este de 880—900 mm. col XX-lea imperialismul german a că „numai poporul german are com păcii şi realizarea bunăstării oame est, unde, după cum se ştie, o mare
petenţa să rezolve problema germa
Hg Sistemele de bord şi aparatajul
După cum anunţă agenţiile de nul Ciprului vor duce la descoperi ştiinţific al staţiilor funcţionează nor purtat două războaie mondiale pu nă, problema reunificării. In actua nilor", dezaprobîndu-i, în acelaşi parte a populaţiei, de origină soma
presă, marţi scara la Ambasada rea vinovaţilor. mal. stiitoare. care au atras după sine lele condiţii, acest lucru nu este cu timp, pe cei pentru care O.N.U. este leză cere alipirea la Somalia.
S.U.A. din Nicosia au explodut două mari sacrificii. De fiecare dată cu putinţă decît prin tratative care să numai un forum de dezbateri.
bombe, pricinuind pagube materialo ceririle unor mari teritorii, aparţi- fie duse pe baza egalităţii în drep
şi rănind un militar american din In Comitetul O.N. U. pentru locuinţe, nînd altor state, şi revizuirea fron turi de cele două state germane cu *
garda ambasadei. tierelor existente au constituit pre privire la dezarmare şi la o confe TUNIS 5 (Agerpres). — Ipotezele eşecului navei
In legătură cu aceasta preşedin construcţii şi sistematizare textul şi obiectivul măcelului sîn- deraţie, care ar deschide calea spre Marţi după-amiazâ, la Blzerta a cosmice „Ranger-6"
tele Makarios a făcut o declaraţie geros în care militarismul german unitatea Germaniei iubitoare de fost inaugurată piaţa „Dag Ham-
in care se spune, printre altele, că NEW YORK 6 (Agerpres). — Delegaţia U.R.S.S. s-a asociat în ca a tîrît popoarele lumii- . pace şi ar contribui la stabilirea marskjoeld". La ceremonie au luat WASHINGTON (5 Agerpres). —
atentatul împotriva ambasadei ame In cadrul celei de-a Il-a sesiuni a litate de coautor la acest proiect. In răspuns se arată că „poporul unor relaţii prieteneşti şi de bună- parte ministrul afacerilor externe După cum relatează agenţia U.P.I.,
Comitetului O.N.U. pentru locuinţe, Al treilea proiect de rezoluţie german nu va putea exista declt
ricane este o crimă deosebit de re adoptat de Comitet cere Conferin vecinâtate cu toate statele". tunisian, Mongi Slim, şi U Thant, comisia de anchetă cu privire la
construcţii şi sistematizare au fost dacă va împiedica realizarea planu
eşecul navei cosmice
„Ranger-6",
voltătoare, că el a fost săvirşit de adoptate trei proiecte de rezoluţie ţei O.N.U. pentru comerţ şi dezvol rilor revanşarde şl de dominaţie care nu a putut televiza fotografiile
duşmani ai ponorului cipriot. iniţiate de delegaţia romînâ. tare să acorde atenţie extinderii co ale forţelor imperialiste agresive
Primul proiect recomandă folosi merţului internaţional in domeniul Rezoluţia adoptată de O.S.A. privind prevăzute, intenţionează să efectue
In încheiere, Makarios a lansat un rea unei părţi din resursele ce vor materialelor de construcţie. Delega şi va întreţine relaţii bune atit cu ze în laborator un „zbor simulat"
apel poporului cipriot pentru a fi eliberate prin dezarmare pentru ţia Italiei a devenit coautoare la vecinii săi. cit şl cu celelalte state. plingerea depusă de Panama a\ vehicolului spaţial. Experţii cred
sprijini autorităţile in vederea des finanţarea construcţiei de locuinţe. acest proiect. Viitorul său îl constituie munca că, supunînd pe sol un model at
Grecia şi Japonia s-au asociat în navei condiţiunilor identice întîlni-
coperirii atentatorilor. WASHINGTON 5 (Agerpres) — nism consultativ provizoriu; 3) in
calitate de coautori la acest proiect formarea Consiliului de Securitate
Purtătorul de cuvînt al Departa de rezoluţie. Cu 16 voturi contra 1, Consiliul te Ia foarte mare altitudine, ar fi
Organizaţiei statelor
americane a
posibil descoperirea cauzelor defi
mentului de Stat al S.U.A., ltobert Al doilea proiect de rezoluţie cere Raportul lui W. Foster prezentat preşedintelui hotărît la 4 februarie convocarea al O.N.U. despre hotărirea luată. cienţelor. Două din ipotezele pe care
Rezoluţia se mărgineşte, în consi
Mcloskey, a dat publicităţii marţi Secretarului General al O.N.U. să organismului consultativ, prevăzut derentele sale. să indice că Consiliul
iniţieze elaborarea unui studiu cu «Johnson le examinează preşedintele comisie!
scara o declaraţie a guvernului ame privire la industrializarea construc prin tratatul de asistenţă mutuală a luat notă de memorandumul gu
rican în care, protestind împotriva ţiilor de locuinţe şi să organizeze, WASHINGTON 5 (Agerpres). — arată raportul „nu trebuie subapre de la Rio de Janeiro, pentru a exa vernului panamez din 29 ianuarie, de anchetă, Eearl Hilburn şi ceilalţi
prin intermediul organismelor mina plingerea depusă de Panama care solicită convocarea organismu membri ai comisiei sţnt: proasta
acestui act regretabil, îşi exprimă William Foster. directorul Agen ciată". EI a subliniat că „progresul
ON U., un larg schimb de experi Rezoluţia adoptată de Consiliul funcţionare a contactului electronic
speranţa că măsurile pe care lc va enţă în acest domeniu între state. ţiei S.U.A. pentru dezarmare şi con tehnologic în dezvoltarea armelor O.S.A. prevede: 1) Convocarea orga lui consultativ. Numai delegaţia chi
trolul armamentelor, şi şeful dele ofensive a creat, pentru prima oară nismului consultativ la o dată şl lia nă a votat împotriva acestei re sau impasibilitatea de adaptare la
gaţiei S.U.A. la conferinţa de dezar In istoria noastră, obstacole în asi un loc care vor fi stabilite ulterior: zoluţii care diferă de proiectul pre condiţiunile cosmice a aparetnjnlni
Pregătiri în vederea Conferinţei şedintelui Lyndon Johnson un raport gurarea unei apărări eficace împotri 2) Constituirea Consiliului în oi ca zentat de Panama Ia 31 ianuarie. de televiziune de pe bordul navei.
mare de la Geneva, a prezentat pre
va armelor războiului". Acorduri pri
în care se spune că „în cursul anu vitoare la măsuri practice pot stabili
Mondiale pentru comerţ şi dezvoltare lui 1963 s-au dezvoltat perspective că icare să asigure reducerea riscului
de pace noi şi încurajatoare şi ome conflictelor provocate prin accident Mersul anchetei evenimentelor din Dallas Un apel a lui B erlrand
Pregătirile în vederea conferinţei ternaţionale referitoare la circulaţia nirea trece în prezent printr-o pe tau eroare de calcul, verificarea pri Russel
O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare produselor de bază, printre care rioadă de schimbări Internaţionale mejdiilor implicate de curea înar WASHINGTON 5 (Agerpres). — cute de comisie să nu fie date pu
de la Geneva, care va- reuni peste grîul, carnea, zahărul, uleiul de mă semnificative". mărilor, promovarea unei mai mari LONDRA 5 (Agerpres). —
1.500 de participanţi şi va avea loc sline, cacao, cafeaua, cit şi alte pro De două zile comisia numită de blicităţii.
intre 28 martie şi 15 iunie a.c. intră duse agricole, comerţul cu produse Importanţa acestor perspective, stabilităţi". preşedintele Johnson pentru anche In legătură cu procesul Iul Ruby, Intr-un apel adresai marţi împă
în faza lor finală. De pe acum au manufacturate şi cu articole semi tarea asasinării preşedintelui John asasinul iul Oswald, parc exclus ca ratului Haile Selassie al Eiiopiei şi
fost trimise invitaţii de participare fabricate; îmbunătăţirea comerţului Kennedy interoghează cu uşile în acesta să poată începe la Dallas şi primului ministru al Rhodesiei de
guvernelor a 125 de ţâri de către se ţărilor în curs de dezvoltare: finan chise pe Marina Oswald, văduva ta data fixată — 17 februarie. Nu
cretarul general al O.N.U., U Thant. ţarea destinată creării de posibili prezumtivului asasin al preşedinte mărul martorilor citaţi de avocaţii nord, Kennelh Kaunda şi altor li
Voi- fi invitate, de asemenea, să tăţi mai mari în vederea dezvoltării £ 2 , , A +P. lui. Potrivit unei declaraţii a pre Iul Ruby pentru şedinţa specială a deri africani, de cunoscutul om de
trimită observatori instituţiile spe schimburilor internaţionale : dîspo- <s. : v u r k3 A i s €1 j tribunalului convocată la 10 februa ştiinţă şi filozof britanic Bertrand
cializate ale O.N.U., eîteva organi zîţîuni instituţionale, metode şi me şedintelui comisiei, judecătorul Curţii
zaţii economice interguvernumenia- canisme pentru a pune in aplicare Supreme, Earl Warren, interogato rie — în cursul căreia avocaţii vor Russel, laureat al Premiului Nobel
le şi instituţii neguvernamenialc. măsurile referitoare la extinderea V1EN.A — Cosmonautul sovietic riul va mai continua încă două zile cere transferarea procesului in alt pentru pace, se subliniază necesi
Ideea convocării conferinţei mon comerţului internaţional ere. Fa vel Popovlci a sosit la 5 februa giei, precum şi oaspeţi din Uniunea De asemenea, Warren a spus că district — este atit dc marc incit tatea urgentă de a se pune capăt
Sovietică.
diale pentru comerţ şi dezvoltare, a Această ordine de zi, supusă Con rie la Viena, la invitaţia guvernului depoziţiile nu se vor putea încheia asasinatelor în masă în rîndul popu
figurat în rezoluţia adoptată în 1961 siliului Economic şi Social al O.N.U. ausirlac. El vn fi oaspete al Olim KHARTUM — Curtea marţială este posibil ca unele constatări fă în citcva zile.
de Adunarea Generala a O.N.U. care dc către Comitetul de pregătire, a piadei Albe de la Innsbruck. din Khartum a început procesul ce laţiei din Ruanda.
lor 60 de persoane acuzate de a fl
a cerut secretarului general să con fost examinată in două sesiuni în Pavel Popovicj, ca şi ceilalţi cos După ce arată în mesajul său că
sulte statele membre asupra opor cursul anului 1963, stabilindu-se ba monauţi sovietici, este un mare provocat tulburările in regiunile din în Ruanda sint ucişi în fiecare zi
tunităţii organizării unei asemenea zele lucrărilor conferinţei. Definiti amator de hochei. sud ale Sudanului la mijlocul lunii Măsuri pentru combaterea criminalităţii
conferinţe. Reacţia fiind favorabilă, varea şi .eventuala modificare a ATENA. — La 5 februarie, redac ianuarie. Pentru actele comise, le un număr impresionant de oameni,
Consiliul Economic şi Social al acestei ordine de zi provizorii, va torii şi reporterii celor 14 cotidiene gile prevăd pedepse evaluate la 10 Bertrand Russel cheamă pe condu
O.N.U. a hotărît în 1962 ţinerea a- din Atena şi de Ia postul de radio ani închisoare. în oraşul New York cătorii africani să intervină pentru
cestei conferinţe şi crearea comite avea loc în cursul actualei sesiuni Atena au declarat o gre\â dc 24 de A DEN — Un grup de 40 de femei
tului de pregătire, insâi-cinat cu în (cea de-a treia), a Comitetului de ure în sprijinul revendicărilor lot arabe au luat prin surprindere, la NEW YORK 5 (Agerpres). — rul delictelor comise de tineri în a pune capăt masacrelor şi pentru
tocmirea ordinei de zi. Consiliul a pregătire care a început la 3 februa privind mărirea salariilor. 4 februarie, soldaţii din corpul de După cum anunţă agenţia Asso vîrstă de 16—20 de ani s-a ridicat a găsi o soluţie stabilă problemelor
cerut apoi secretarului general să rie la New York şi care va dura Greva, transmite Associated Press, pază şi au pătruns în clădirea se ciated Press, la New York a avut într-un singur an cu 14 la sută. privind Ruanda.
numească un grup de experţi, care pînâ la H februarie. a dus la încetarea apariţiei ziare cretariatului federal din Arabia de loc o conferinţă de presă Ia care a
să studieze in amănunt organismele lor In capitala Greciei. sud. situat în localitatea Ittihad, luat cuvîntul Michael J. Murphy,
internaţionale ce se ocupă de co Subliniind importanţa acestei con aproximativ la 15 km. nord-vest de şeful poliţiei newyorkeze, care a de
merţ. In decembrie 1962 Adunarea ferinţe, numeroase personalităţi in ROMA — La 5 februarie N. S. Aden, cerînd eliberarea imediată a clarat că pentru combaterea crimi D E M B E T îU fM M M
Generală a O.NU. a recomandat ternaţionale au declarat că aceasta Patolicev, ministrul comerţului exte deţinuţilor politici. Femeile purtau
rior al U.R.S.S. a fost primit de
luarea in considerare a iniţierii de lozinci anticolonialiste prin care ce nalităţii din oraş au fost formate O NOUA RAMURA A ŞTIINŢEI — le putea asigura îngrijirea medicală.
„puncte fundamentale" în stabilirea ar putea să însemne o „cotitură" în Aldo Moro, preşedintele Consiliului reau ridicarea de urgenţă a stării detaşamente speciale de poliţişti îm TEORIA COMENZII Ray Charles urmează acum sd
ordinei de zi a conferinţei. In 1963, istoria colaborării economice inter de Miniştri al Moliei, cu care a avui excepţionale instituită după atenta brăcaţi în haine civile şi detectivi MOSCOVA 5 (Agerpres). — hotdrused dacd acccptd această o-
grupe de experţi s-au întrunit şi au naţionale. Ea va contribui la rezol o convorbire. tul care a avut loc pe aeroportul care vor patrula pe străzile oraşu Luînd cuvîntul la 4 februarie la Iertă „parţială",
redactat raportul, iar Comitetul de varea unor probleme pe care ţările BAGDAD — La Bagdad a sosit din Aden Ia începutul lunii decem lui. După cum a subliniat Murphy.
pregătire a pus la punct ordinea de in fruntea unei delegaţii, Imamul brie, anul trecut. aceste măsuri au fost necesare în- adunarea generală a Academiei de FAr A ESCALA
zi provizorie şi a întocmit un raport în curs de dezvoltare le mai au încă Ghaleb Ben al Omanului. La sosi WASHINGTON — Un alt colabo Stiintc a U.R.S.S., acad. Boris Pe- PESTE ATLANTIC
de înfruntat, de asemenea după cum re, el a declarat că această vizită rator apropiat al fostului preşedinte trucît criminalitatea la New York trov s-a relcril la o nouă ramură RIO DE JANEIRO 5 (Agcrpics).
Tăclnd în acelaşi timp o serie de re se încadrează intr-un turneu prin a crescut în mod îngrijorător, In
comandări piivind măsurile de or a arătat secretarul general a) O.N U. mai multe ţări arabe, urmărind să John Kennedy şi-a anunţat demisia a ştiinţei — teoria comenzii unor Agenţia Associated Press rcln-
U Thant, Conferinţa mondială pen din postul pe care î! deţinea la Casa anul 1963, a spus el, numărul de mari sisteme şi a unor complexe tCQză că avlatoarea Iranccză Brissa
din administrativ. La 18 iulie anul obţină ajutor pentru intensificarea Albă. Este vorba de Timothy Rear- lictelor grave a crescut la New York
tru comerţ şi dezvoltare de la Gene luptei anticolonialiste a poporului dc producţie. Vorbitorul a aidtat Pellissier a reuşit sd traverseze
trecut, Consiliul Economic şi Social don, asistent special al preşedinte cu 10,5 la sută în comparaţie cu
va va putea contribui la „contura din Oman. lui Johnson şi secretar al cabinetu ca, dmd dispoziţii, directorul unei o ceanul Atlantic cu un avton cu
al O.N.U. a fixat data şi locul con HELSINKI — La şedinţa Consi anul 1962, a cazurilor de hoţie cu 15 uzine se va călăuzi de legile aces- Un s{nqur molor zburind 2.607 km.
ferinţei, aprobînd ordinea de zi pro rea unor noi puncte de plecare, mai liului păcii din Laponia, care a avut lui preşedintelui, care şi-a prezen la sută, iar a crimelor cu 8 la sută. tel noi ştunfc, tot atit de precisă iQrd esCQlâ> de h Dakar (Sencgal)
încurajatoare, în relaţiile comercia tat demisia cii începere de la 1 mar
vizorie, care cuprinde de fapt cate loc zilele acestea în oraşul Kemi, tie. El va prelua un post intr-o altă El a relevat în mod deosebit creş şi definita ca matematica sau mc- }a Nalal (Brazilia).
le dintre Est şi Vest".
goriile mari de probleme, printre s-a hotărît crearea unui Comitet al instituţie guvernamentală. terea criminalităţii în rîndul tine conica. VISCOL PUTERNIC ÎN S.U.A.
care: lărgirea comerţului interna C. BENGA partizanilor păcii. La şedinţă au fost In afară de Rcardon au mai de Noua ştiinţă îşi datorează apari
invitaţi şi reprezentanţi ai Comite misionat de la Casa Albă, consilie retului. Potrivit statisticilor, numă NEW YORK 5 (Agerpres). —
ţional şi importanţa lui pentru dez Trimisul special Agerpres telor de luptă pentru pace din re rii Theodoie Sorensen şi istoricul ţia succeselor recente în domeniul Un violent viscol bîntuie în pre
tehnicii
comenzii automate şi al
voltarea economică ; problemele in la Geneva giunile polare ale Suediei, Norve Arlhur Schleslngcr. calculatorii. Acad. Petrov a subli zent In regiunile din sud-veslul
Consultările de la niat că această teorie este foarte Statelor Unite, unde stratul de ză
padă atinge uneori 55 cm. grosime,
^ iP (D > iR tir Saigon pentru formarea importantă pentru economia naţio Iar troienite se ridică pină la trei
nală, întrueft petmite să se reali
metri înălfime. In stalul New Mc-
noului guvern zeze o comanda optimă, adică cea xico, viscolul a provocat moartea
A 8 -a z \a jocu rilo r olim pice sud—vietnamez moi eficientă. O asemenea comandă a trei persoane. Numeroase locali
poale să înglobeze organizarea în
tăţi sint izolate. Majoritatea hote
de la Innsbruck SAIGON 5 (Agerpres). — treprinderilor, planificarea, eviden lurilor şi chiar a şcolilor sini pline
ta si alte elemente.
La Saigon continuă consultările
Acad. Petrov a Informat că oa de călători, care nu-şi pnt continuo
drumul.
INNSDRUCK 5 (Agerpres). — 43'52’T)/10; 2. Assat Roennlung (Sue în vederea formării unui nou gu menii de şliinlă sovietici au şi ela
Miercuri, in ziua a 8-a a Olimpia dia) 2/i 44’58"2/IO; 3. Arto Ttainen vern sud-vjetnamez. Generalul borat unele principii ale modelării Statele alcclalc de viscol sint :
dei Albe de la Innsbruck an lost cu (Finlanda) 2h 45‘30n4/10; 4. Janne Nguyen Khanh, actualul şof al jun matematice a lunciionării comple New Mcxico, Texas, Oklaliomn, Co
noscuţi noii campioni olimpici In Stcfansson (Suedia) 2h 45'36"6/l0; 5. xelor chimice. Este fn curs de rea lorado şi Kansas.
probele de schi 5 km. (leminin), 50 Svcrrc Slensheim (Norvegia) 2h 45,47,t tei sud-vietnameze, scrie agenţia PE PLAJA
km. sânjufe — 2 Jocuri şi 5.000 m. 2/10; 6. liarald Grocningen (Norve- France Presse, a primit în acest lizare un model care va oieri posi DE LA PUNTA ARENAS
patinai vilevă (masculin). Un strălu gia) 2h 4r03"6/10. scop, în ultimele două zile, numeroşi bilitatea dc a se reduce de zeci de SAN JOSE, COSTA RICA 5
cit succes a repurtat schioara sovie Numeroşi spcclolorl au urmărit des- ori timpul necesar căutării solufieî (Agerpres).
tică Klavdia Uoiarskih, cure a obţi lăsurarea probei de 5.000 m., care a oameni politici. Observatorii atrag optime.
nut victoria in proba de 5 km, cu dus pe pista de gheată cele mai cu atenţia însă asupra rivalităţii dintre Boris Petrov a raportat, de ase Sul) ochii îngroziţi a mii dc oa
cerind astlet cca dc-g dona medalie noscute vedete aie patinajului viteză. diferiţii politicieni sud-vietnamezj, menea. despre elaborarea bazelor meni, care populau plaja dc la
de aur din cadiul aciuatei edilii a Rezultatele tehnice: 1. Knut Johannescn teoretice ale unui sistem automa Punt a Arcnas, pe coaslo cost nr Ioa
Jocurilor Olimpice dc iarnă. iNorvcgia) 7’38‘‘4/l0; 2. Per Ivar Moe care îşi dispută dreptul de a prelua tizai unic de fe/ecomunicalii pentru nă a Oceanului Pacilic, un innlătn:
Clasamentul probei 5 km; 1. Klav ‘Norvegia) T38"6/10; 3. Fred Anton conducerea noului guvern sud-viet- U.R.S.S. a fnst apucat dc un enorm ţechin
dia Doiorsklh (UR.SS.) /7’5(Tă/;0 ,- Maler (Norvegia) 7'42" ; 4. Vikror namez. Se remarcă îndeosebi fric o f e r t a n e m a iI n t Il n it A şi devorat în citcva secunde. Moar
2. Mir.ia Lchlonen (FtnlandQ) 17'52"9 Kosicikin (U RS S.) T45"8n0; 5. Hcr- ţiunile dintre personalităţile politice tea înotătorului, un li nur dc vreo
10; 3. AlcvUna Kolcina (U.R.S.SI mann Slrutz (Austria) ”3/ 70; 6. CUI/)AH l)E MEXICO 5 (Ager- 20 de ani. a provocat o adevăr a!')
18'08"4/10; 4. Evdochia Mek$iln lonny Nilssdn (Suedia) 7'48,,4/10. din regiunile de sud şj centru aie preş). — panici pe plajă, rare. după cilcvn
(UR.SS.) 18'IG"7/10; 5. Toi ni Pocysti La săniufe — 2 tocuri, amatorii de tării, între liderii catolici şi budişii, Ziarul „Ovacloncs" reiate uză că minute, a rămas mistic
(FinlandaI 13'25"5/I0; 6 Rarbro Mar- sport austrieci au avut satisfacţia să între partizanii întăririi legăturilor şolerul mexican Pcdro Aguilor Ga- RÎURI DE LAPTE
tinsson (Suedia) I8'26” 4/I0. aplaude o victorie n rcprczcnlanii- Undo a oierii unul din ochii săi cin-
'or Jaset Fleslmantl-Manfred Slengl, americano-sud-vietname2e in războ BOGOTA 5 (Agerpres). —
42 de schiori reprczcnlind 15 ţări lărclulul american orb Ray Charles. Deşi numeroase lam ilii din capi
au semnat toile de sluti in proba dc care au cucent medalia de aur cu iul contra partizanilor şi* cei care Acesta a oferit suma dc 300.000 do tala Columbiei resimt lipsa lapte
50 km un adevărat maraton al ză 'imput de V4l"62!î00 (realizat in * r .i1 - • > \ ■ ■•r? sv • - sint de părere că trebuie adoptată o lari pentru doi ochi, Intrucit me-
pezii". Schiorii suedez/ in frunte cu Iouă manşe). lui. zilele trecute un rîu din veci-
„veteranul" Sixtcn Jctoberg. cam tată clasamentul: t Felstmanth— , tL v * — *-• poziţie mal rezervată. Dacă aceste ,llc i! <;au as'0<"°l Că ar puica li „d Do cunmciiM
pion mondial la Zukopanc, $i-au luat Slengl (Austria) V4V'â2/l00-, 2. Senn- fricţiuni nu vor fi depăşite, subli arelal, 5, ,-ar da posibililaiea să-si ,enenlid b/b/lCd a
1'halcr (Austria) i'4 /M9///00; 3. Aus-
o Inimoasă revanşă in Intilnirea di scndortcr-Maier (Italia î ,42“87/100 ; REPUBLICA M A U : La ferma agricolă de stal din Samanko niază agenţia France Presse, „nu iccapeic vederea. fermelor pentru creste-
rectă cu londislii finlandezi care do 4. Eggert-Voltprceht (Germania) r43" Atcarta ferma nu cultiva in trecut decîl sorg. Azi c- cultiva bumbac este exclus ca generalul Khanh să AquilarGahndo a declarai că a rea Vuei0r din lllrul ac„ „ „ oro} au
minaseră probele dc 15 si 30 km lucul ace ar, Iu o Iertă deoarece esie Virsal In apele riului de li-
08/100; 5-6 Kudzia-Pcdrak (RP. Po porumb, alune dc pumînt. sorg şi alic plante.
Clasamentul probei se n-ezintu asl- lonă/ $i Ambrosi-Grabcr (Italia) cu Ea dispune de 2.500 ha dc păşune. ia el însuşi conducerea guvernului şomer, are de înlrelinut pe mama fn de lapte, pentru a preinlimpina
fel: 1. Sixten Jernberg (Suedia) 2h V43'17/100. şi o serie de portofolii să fie în sa si o sora, care sini grav boino 0 „ducere a preturilor la acesl a-
In foto: Curăţarea porumbului cultivat pe o întindere de 50 ha. ve, sl el nu are mijloace pentru a limenl.
credinţate militarilor".
Redeclu, sl «dmmisl.aN ir u lu i su. o Marii. or. «. l.l.lo s 15M. U7S, 1585, M l». Xaia planta tu numerar oonlorm ep,obâru
Du
3 .0 W -I. P.M.R. nr 263.328 din 6 oolaobr .e 194a - Tlfaira». întreprinderea Poligrafici Hunedoara-Deva
40.065