Page 22 - 1964-02

Pag. 2 Dramul socialismului Nr. 2834

CULTURA !F RUMBULU ANUL
O

Recomandările Consiliului Superior al Agriculturii

Epoca şi tehnica cînd la hectar 200—400 kg azotat de începe numai în preajma înspicăriî.
fncepînd cu această fază, porumbul
amoniu şi 200—300 kg superfosfat.
Exlindeteu In producţie a hibrizilor dubli de porumb, înzestrarea aqricullurii cu tractoare şl maşini Dozele de îngrăşăminte minerale se se irigă de 3—5 ori la intervale de
aqricole moderne, sporirea producţiei de Inqrăşăminte chimice şi insecticide, încadrarea qospodăriilor colec­ reduc la jumătate în cazul cind se circa 10 zile, pînă ajunge la coace­
tive cu specialişti şl reorqanizatea conducerii aqriculturil au asiqutal cele mai bune condilii pentru spori­ semănatului aplică o dată la 2 ani 20 tone gunoi rea in lapte-eearâ.
rea producţiei aqricole. de grajd la hectar. In primăveri le secetoase şi cînd
S-a statornicit un obicei bun ca la începutul fiecărui nn Irj cadrul şedinţei secţiei de cereale şi plante teh­ Semănatul porumbului este o lu­ Densitatea optimă trebuie stabilită Lucrările de pregătire a solului se solul nu are rezerve suficiente de
nice a Consiliului Superior al Aqricullurii, oameni de ştiinţă, inqinerl şi tehnicieni din producţie, practi­ crare hotărîtoare pentru obţinerea pe zone şi in cadrul fiecărei gos­ execută la fel ca în cultura neiriga­ apă, se recomandă ca irigatul po­
cieni cu o valoroasă experienţă să analizeze cele mai Importante probleme Icqalc de cultura porumbului. unor recolte bogate. Rezultatele ex­ podării în parte, ţinînd seama de ta, aeordînd multă atenţie nivelării rumbului să înceapă înainte de in­
Aceas/d metodă de lucru s-a dovedit deosebii de rodnică. Tot mat mul le unităţi aqricole socialiste au apli­ perimentale arată că semănatul po­ condiţiile de sol şi climă din zona cit mai bune n terenului înainte de spirat, cînd plantele încep să sufe­
cai in mod diterenliat metodele aqrolehnice recomandate, obfinind şl In condilii climatice mai pufin favo­ rumbului dublu hibrid . trebuie în­ respectivă, ingrăşămintcle aplicate, semănat In ce priveşte densitatea re. Intre înspicat şi formarea bobu­
rabile tecolle mari. Sini Concludente rezultatele multor qospodării de stat şi colective, oare. In condiţiile ceput cînd în sol, la adîneimea do rezerva de apă acumulată in sol In cultură irigată trebuie să se rea­ lui, în special dacă timpul este se­
unilor secctoşi 1962—1963. au realizat producţii de peste 3000 kq porumb boabe la hectar pe sute de mii îngropare a seminţelor*, se realizea­ pînă în preajma semănatului, vigu- lizeze 50.000—60.000 plante la hec­ cetos, porumbul se irigă la intervale
de hectare. Anul trecut, qospodăriile de stat din trustul Feteşti an recoltai In medie de pe Intreaqa su­ ză temperatura de 8—10 grade C. rozitatea şi perioada de vegetaţie a tar. Luci-ările de îngrijire sînt iden­ mai mici, de 6—7 zîle. Pentru a rea­
prafaţă de 15.320 ha cile 4.MO kq porumb la hectar; qospodăriile colective din raionul Neqiu Vodă au rea­ In sudul ţârii, această cerinţă se hibridului cultivat. In funcţie de tice cu cele de la cultura neirigată. liza o irigare eficientă, la fiecare
lizat In medie de pe 28 300 ha cile 3.2M kq la ha ,* iar cele din raionul l.ehliu — cile 2.900 kq la hectar. Ob­ realizează, de regulă, in prima ju­ aceşti factori, se recomandă pen­ In mod deosebit, se recomandă fo­ udare se folosesc cile 500—800 m e.
ţinerea unor asemenea rezultate a lost posibilă datorită aplică» ii Inlreqului complex de măsuri aqrolehnice mătate a lunii aprilie, iar în partea tru zona din sud-estul ţârii, caie losirea ierbieidelor pentru combate­ apă la hectar. Pentru a stabili mo­
şi promovarea în cultură a celor mai valoroşi hibrizi dubli de porumb. centrală şi in nordul ţării — în a cuprinde Dobrogea, partea de sud rea buruienilor. mentul optim al udărilor, se va ur­
ia recenta şedinţă a secţiei de cereale şi plante tehnice a Consiliului Superior al Aqricullurii, nu­ doua jumătate a lunii aprilie. In a regiunii Galaţi, partea centrală Regimul dc irigare. Pentru n fo­ mări eu atentie umiditatea solului
meroşi participând — oameni de ştiinţă, înqincrî din G.AS şi G.A.C., din consiliile aqricole, specialişti in condiţiile unei primăveri secetoa­ şi de est a Bărăganului, o densitate losi în mod raţional utilajele şi a pe straturi, pînă In adîneimea de
cultura porumbului — au împărtăşit din experienţa lor, subliniind că In aqrlcullura noastră sini încă mari se, îndeosebi în zonele eu rezervă de 25.000—30.000 plante la hectar. pune bazele unei recolte mari de po­ I —1,5 m. Pe suprafeţele und<* dună
rezerve de sporire a producţiei de porumb. Pe baza referatelor prezentate, a observaţiilor şl propunerilor de apă mai redusă, în unităţile care In cîmpia din sudul ţării, pe solu­ rumb, se recomandă ea toamna să porumb irigat urmează griul de
participanţilor la şedinţă, a tezuitatelor ştiinţifice şi a experienţei înaintate a G.A.S. şi G.A.C., au lost defi­ au suprafeţe mari, se recomandă rile eu fertilitate naturală ridicată, «o execnle irigaţia de aproviziona­ toamnă, ultima udare se aplică în
nitivate recomandările privind cultura porumbului In anul 1964. ca semănatul porumbului să înceapă se va realiza o densitate de 30.000 re cu 1.000—1.500 m.c. de apă la hec­ faza de coacere lapte-ceară. Prin
Sintetizind o valoroasă experienţă de cercetare şi producţie, recomandările constituie un îndreptar pre­ mai devreme, îndată ce se constată, —35.000 plante la hectar, iar pe te­ tar. Dacă la semănat solul este bine această udare se creează condiţii fa­
ţios pentru consiliile aqricole, conducerile unităţilor socialiste, specialişti In aplicarea in mod dilerenliat a )a adîneimea de încorporare a se­ renurile din luncile riurilor şi a aprovizionat cu apă pînă la 1,5 m. vorabile pentru pregătirea terenului
celor moi bune metode aqrolehnice In vederea sporirii recoltei de porumb la hectar. minţelor, că temperatura a ajuns Dunării, cu pînza de apă freatică adîncime, irigatul porumbului va tn vederea însămînţării griului.
la 7—8 grade C., iar timpul merge mai la suprafaţă — de 40.000
3pre încălzire. plante la hectar. In cîmpia dîn ves­ Com baterea bolilor
S-a constatat că prin executarea
Extinderea în cultură a celor mai semănatului la timp. producţia de tul ţării, pe terenurile fertile, se
recomandă densitatea de 40.000 —
porumb creşte cu 500—1.500 leg. 45.000 plante la hectar, iar pe solu­ şi a dăunătorilor
valoroşi hibrizi dubli de porumb boabe la hectar. Intirzierea semă­ rile eu fertilitate naturală mai sla­ Cele mai frecvente boli care atacă peste 25 larve la m.p.. se voi' trati
reduce la circa
bă. densitatea se
natului în regiunile din nordul ţă­
rii, mai ales pe terenurile care ur­ 30 000—35.000 plante la hectar. porumbul sînt fuzarioza, tăciunele înainte de semănat dînd la hecta.
Exista condiţii ca în acest an să lungul Dunării, pe terenurile fer­ se vor cultiva în jumătatea de nord mează să fie cultivate in toamnă cu In Transilvania si Moldova unde paniculului şi al şliuletelui, precum 25 leg. Aldrin. 20 la sută. sau 35—46
se obţină o producţie bună de po­ tile si bine aprovizionate cu apă, n zonei iar H.D. 206 şj H.D. 208 în grîu, duce totodată la intirzierea sînt raionaţi hibrizi precoci şi se- şi putrezirea in sol a seminţelor. kg Heclotox 3 la sută. Acest trata­
rumb. In acest scop s-n asigurat se va cultiva H.D. 409. H.S.L. 196 jumătatea de sud a zonei. H.D. 306 recoltării porumbului şi a bunei pre­ miprecoci, este necesar să se reali­ Toate aceste boli se combat cu efi­ ment este eficace şi pentru buha se­
sămînţă dublu hibridă pentru în­ vn fi folosit în estul zonei carac­ se va cultiva numai in sud-vestul gătiri a solului pentru grîu. Din zeze, pe cernoziomuri şi pe solele cacitate prin tratarea seminţei cu mănăturilor. In combaterea cărăbu­
treaga suprafaţă previ^uiă a fi terizată prin condiţii mai secetoase. zonei. cauza întîrzierii semănatului, pier­ bine îngrăşate. 40.000 plante la hec­ Tiradin în cantitate de 300—350 g. şului de stepă, cele mai bune rezul­
cultivată în 19fi4. S-au tupit arături H.D. 208 si 206, datorită perioadei Zona X l-a : dealurile din estul derile la cele două plante — po­ tar. iar pe terenurile mai sărace si la 100 kg seminţe, sau cu Grano- tate se obţin prin administrarea în
de toamnă cu peste 400.uo0 ha mai do vegetaţie mai scurtă, se vor cul­ legiunilor Crişana şi Banat Aci se rumb şi grîu — ajung, în medie, la ueînsrâsate, densitatea va fi' de «lin în doză de 100 g la 100 kg se­ sol în preajma semănatului a 40 leg
Aldrin. 20 la sută sau 75 leg Dupli-
mult decît în toamna anului 1962. tiva în toată zona ca premergători recomandă hibrizii 101, 103, 203, 206, peste 1 500 kg. la ha. 30.000—35.000 nlante la hectar. minţe. Tratamentul seminţei eu Ti­ tox. Combaterea este mni eficace
radin se face numai de către staţiu­
Semănatul la timpul optim al po­
In zonele submuntoase, pe pod-
Ingineri), specialiştii, oamenii mun­ pentru grîu 208 şi 306. Hibrizii 101 şi 103 se re­ rumbului este o măsură agrotehnică zolurile îngrăşate şi amendate cu nile de condiţionat şi calibrat s;\- rind temperatura solului la 30 cm.
cii clin agricultură au acumulat o Zona IlI-a : cîmpia din vestul ţă­ comandă pentru raioanele mai reci legată de organizarea muncii, asl- calcare va realiza o densitate de minţa hibridă de porumb. adîncime este de circa 12 grade C.,
experienţă valoroasă in cultura po­ rii. Aici dau rezultatele cele mai bune din cadrul acestei zone, H.D. 203 — gurînd sporire* producţiei fără nici 45.000 pentru hibrizii precoci, iar Pagubele cele mai mari le aduc iar larvele se ridică spre suprafaţă.
rumbului. hibrizii semitardivi si tardivi 405. pentru localităţile cu un regim ter­ pe solurile neîngrăşate de 35.000 o serie de dăunători ca : viermele- Pe suprafeţele puternic infestate da
409, 306 si 311. mic mai ridicat din nordul zonei, o cheltuinlâ. Parcul de semănători
Rezultatele din ultimii ani au de­ de porumb cu oa-»-e este înzestrată plante. sîrmâ, răţişoam, cărăbuşul de stepă Tanvmecus, rind se cultivă porumb
monstrat superioritatea hibrizilor Zona IV-a : Dobrogea, unde se iar hibrizii 206 şi 208 — în zona agricultura permite ca în fiecare Pentru a realiza densitatea opti­ si bulia semănăturilor. Viermele-sîr- după porumb sau după alte prăsi­
dealurilor din Banat. H.D. 306 se
dubli de porumb faţă de soiurile lo ­ vor cultiva hibrizii semitardivi si va cultiva numai in cîmpia Lugoju­ unitate, printr-o bună organizare mă trebuie semănat un număr mai mă este foarte răspîndit in zona toare. se recomandă aplicarea unui
cale. Ei s-au dovedit constanţi in tardivi 311, 405, 306. In sudul re­ lui. semănatul porumbului sA se termi­ mare de boabe, eu cel puţin 15—20 podzolurilor. în lunca Dunării şi « tratament preventiv eu Aldrin 20
producţie, menţinîndu-şi superiori­ giunii, pe terenuri cu apo freatică ne in decurs de 8—10 zile bune de la sută faţă de numărul de plante principalelor rîuri din ţară. Pentru (a sută în doză de 30 kc la ha, He­
Zona XH-a : dealurile sudice ale
tatea atit în anii cu condiţii natu­ mai in faţă reuşeşte H.D. 409 iar Carpnţilor meridionali. Se recoman­ lucru. ce trebuie să se realizeze la recol­ combaterea acestui dăunător se re­ clotox 3 la sută sau Duplitox in doză
rale favorabile cit şi in anii sece- pc teren m ile mai secetoase T-I.S.L. dă hibrizii dubli 208, 206, 103, 101 In funcţie de temperatura şi umi­ tare. In fiecare unitate agricolă se comandă ca pe terenurile cu densi­ de 30 kg la ha. Tratamentele se vor
tosl. Hibrizii dubli sînt rezistenţi la 196. Hibrizii semitimpurii 206 şi 203 şi soiul Suceava I. Soiul Suceava 1 ditatea solului, adîneimea de se­ va folosi distanţa cea mai conve­ tate de circa 25 Inrve la metru pă­ face la indicaţia staţiunilor de aver­
boli, secetă şi cădere, prezintă o se vor cultiva in partea de nord a se va cultiva în zona premontană mănat va fi de 8—10 cm. în zonele nabilă între rînduri : 80—100 cm, trat să se folosească seminţele de tizare şi prognoză cane funcţionează
mare uniformitate a plantelor şi a legiunii şi in tontă legiunea — ca din regiunea Argeş. H.D. 101 se re­ de stepă, cu soluri uşoare, şi 6—8 in funcţie de posibilităţile de me­ porumb tratate cu Aldrin 20 la sută în staţiunile experimentale şi in
în doză de 400 c Ia 100 k.e seminţe.
inserţiei ştiuleţilor — condiţie im­ plantă premergătoare pentru cul­ comandă pentru nordul zonei din cm în zonele mai reci. cu soluri canizare a lucrărilor de întreţinere Terenurile puternic infestate, cu unele unităţi agricole socialiste.
portantă pentru mecanizarea lucră­ tura griului. regiunile Ploieşti. Argeş si Oltenia, grele (podzoluri, brnne-podzolite şi de asigurare a densităţii.
rilor de întreţinere şi recoltare. Zona V-a : cîmpia regiunii Galaţi Iar hibrizii 103. 206 şi 208 — în su­ ete.). Densitatea optimă la semănat se Cultura intercalată
Tn ultimii ani s-a experimentat Se recomandă pentru această zo­ dul zonei. Realizarea densităţii optime. Ex­ realizează respectînd cu stricteţe
viteza de lucru care nu trebuie să
nn marc număr de hibrizi autohtoni nă hibrizii dubli 311, 405 şi 306, pe Zona XlII-a : zona deluroasă din perienţele executate în staţiunile depăşească 4,5 km. pe oră. Semăna­
şi străini, în condiţii diferite de terenurile de luncă din sudul re­ regiunile Maramureş, Cluj. Mureş- experimentale şi practica gospodă­ cit a porumbului cu fasole
climă şi sol, ceea ce permite să so giunii — H.D. 409. în raioanele mai Autononiâ Maghiară şî Braşov, unde riilor fruntaşe au demonstrat an tul se va executa în rînduri
îmbunătăţească sortimentul şi să se secetoase din sudul zonei — HS.L. se recomandă H.D. 101 şi soiul Su­ de an, cu reali za rea densităţii op­ mai drepte, pentru a permite extin­ şi dovleci
derea mecanizării lucrărilor de în­
recomande pentru producţie cei mai 196, iar ca premergătoare pentru ceava f. time stabilită pentru zona respec­ treţinere şi evitarea pierderilor de
tivă dă posibilitatea să se sporească
potriviţi hibrizi. Pe baza verificării cui tura griului — If.D. 206 şi 203. Hibrizii pentru cultura irigată. In producţia cu 700—1 500 kg la ha. plante la executarea praşilelor.
timp de mai mulţi ani in condiţii In partea de nord-vest a zonei se cîmpia din estul, sudul şi vestul In unele regiuni există o bogată nele de cîmpie, diminuează mult
de experienţă şi producţie s-au sta­ va folosi îndeosebi H.D. 203, care tării. în cultură irigată, se reco­ Lucrările de îngrijire experienţă în ee priveşte cultura recolta, deoarece infloriiul coincide
bilit cei mai valoroşi hibrizi de po­ este mai timpuriu. mandă hibrizii dubli 409 şi 405 Pen­ intercalată de fasole şi dovleci prin cu apariţia căldurilor mari de vară.
rumb pentru fiecare zonă naturală Zona Vl-a : regiunea Taşi şi estul tru nordul cimpiei. regiunea Galaţi, porumb. Astfel, se pot obţine, pe Semănatul dovlecilor furajeri prin­
după cum urmează: regiunilor Bacău şi Suceava. Aci sudul regiunii Ploieşti, sudul regiu­ Nivelul producţiei de porumb de­ a tractorului pentru n nu acoperi lingă porumb boabe, şi importante tre porumb se face tot in cuiburi
cu pămînt tinerele plante. Celelal­
după răsărirea porumbului, la fie­
Zona f-a: regiunea Bucureşti, sudul se recomandă hibrizii dubli 203 şi nii Argeş şi în regiunea Crişana pinde în mare măsură de execu­ te praştie mecanice sc execută mai cantităţi de fasole şi dovleci, spo­ care n! treilea rind de porumb şi
tarea la timp a lucrărilor de îngri­
rind veniturile băneşti ale gospodă­
regiunii Argeş şi sud-estul regiunii 103. In partea de nord-vest a a- so va cultiva H.D. 311. jire. Orice intirzîere în executarea în faţă, la 6—8 cm. lucrîndu-se cu riilor agricole colective la unitatea (a distanţa de doi metri intre cui­
Ploieşti. Se recomandă ca aici să se cestei zone se va folosi II.D. 101 cai-* Hibrizii dc porumb pentru siloz acestor lucrări duce la imburuiena- viteza a IlI-a sau a IV-a a trac­ de suprafaţă şi ereind o rezervă de buri pe rind. Astfel se realizează
cultive H.D. 311 şi II.D. 405, hibrizi este mai timpuriu. In paiiea mai Pc baza rezultatelor experimentale torului. 1.000—2.000 de cuiburi la hectar.
sudică a zonei sc recomandă H.D. si de producţie, se recomandă pen­ rea lanului de porumb, iar produc­ furaje pentru hrana animalelor.
de marc producţie. In nord-estu) ţia poate să scadă eu 500—1000 leg Pentru a asigura o recoltă bogată Ţinînd seama de faptul eâ hibrizii Ar
206 si H.D. 208, care. avînd condiţii tru siloz hibrizii : 405 şi 409 pentru
ii r£onei se va cn,tiva s‘ H.D 306. Hi- favorabile de ajungere la maturi­ < împia din estul. sudul şî vestul la-"hectar. De aceea, trebuie depuse de porumb, sînt necesare 3—4 pra- de porumb recomandaţi au o creş­ Tn timpul care a_rămaş pînă Ja
^Drirji ulubli 206 şi 200, avind o pe­ tării, iar 405 si 306 pentru zona dea­ toate eforturile ca semănăturile să şile manuale pe rind. Fiecare pra- tere şi dezvoltare mai bogată decît începerea însămîntârilor trebuie
rioadă de vegetaţie mai scurtă cu tate. dau sporuri de producţie d** lurilor din toate regiunile ţării. fie îngrijite la timp. La 4—5 zile silă trebuie executată la timp, în- vechile soiuri cultivate, iar densi­ luate măsuri tehnice şi organizato­
circa 15 ziie, se vor cultiva în toată 5—15 la sută In stepa .liiiei se va după semănat, se recomandă să se tr-o perioadă cit mai scurtă. făra tatea de plante la hectar este'mult rice pentru aprovizionarea tuturor
cultiva îndeosebi H.D. 206.
zona ca plantă premergătoare pen­ Ar lucreze eu grapa cu colţi reglabili a se aştepta îmburuienarea cultu­ mărită fată de sistemul de cultură unităţilor cu seminţe de porumb
tru cultura griului de toamnă. H.S.L, Zona V|I-a : cîmpia Transilvaniei, In vederea obţinerii unei produc­ pentru distrugerea buruienilor in rii. Fiecare praşilâ trebuie făcută practicat in trecut, se recomandă ca dublu hibrid generaţia T ; să se facă
196 fiind caracterizat printr-o com­ unde se recomandă H.D. 103 şi H.D. ţii ridicate s* constante de porumb, la adîneimea corespunzătoare, lu­ fasolea şi dovlecii cultivaţi printre
208. se recomandă ca în fiecare gospo­ curs de răsărire şi a crustei. In fe­ verificarea puterii de germinaţie a
portare bună la secetă şi arşiţă, se lul acesta se asigură un răsărit uni­ crîndu-se uniform spaţiul dintre porumb să fie semănaţi numai in seminţelor şi pregătirea lor pentru
Zona VMI-a : dealurile din vestul dărie să se cultive doi hibrizi cu rînduri şi dintre plante pe rind.
recomandă pentru raioanele cu se­ Transilvaniei, unde se vor cultiva Perioadă dc vegetaţie diferită, pen­ form si rapid. De cînd plantele au Folosirea ierbieidelor selective cuiburi, iar numărul de cuiburi să semănat ; repararea tractoarelor, a
fie diferenţiat, după zona de cultură,
cetă mai prelungită. H.D. 409 avind hibrizii dubli 101 şi 103 In mîcro- tru a se putea eşalona lucrările de 4—5 frunze şi pină ajung la înăl­ pentru distrugerea buruienilor din gradul de fertilitate a terenului, semănătorilor şi a tuturor unelte­
lor necesare la cultura porumbului,
o capacitate de producţie foarte zonele unde brumele de toamnă recoltare si elibera maj din vreme ţimea de 15—20 cm se execută două cultura porumbului constituie o hibridul de porumb cultivat. transportul îngrăşămintelor natura­
lucrări cu sapa rotativă, la interval
inare, fiind însă mai sensibil la se­ cad mai lîrziu se va cultiva H.D. o parte din terenurile pentru griul de 8 — 10 zile una de alta. O lucrare mare realizare pentru ştiinţa şi Se recomandă ca in culturile de le la cîm p: aprovizionarea eu in-
cetă şi arşiţă, sc va cultiva in lunca 103. de toamnă. de calitate se face mergînd cu vi­ practica agricolă. Se recomandă n- porumb dublu hibrid cu port înalt seclo-fungicide pentru combaterea
pliearea lor concomitent eu semă­
Dunării, luncile riurilor şi îndeosebi Zona IX -n : dealurile din partea Unităţile agricole socialiste au In teza maximă do înaintare a trac­ natul, adaptîndu-se )a semănători să se semene 3 000—4.000 cuiburi de la timp a dăunătorilor; instruirea
fasole la hectar, dispuse la fiecare
temeinică a brigadierilor, mecani­
în cultură irigată. de vest a Moldovei, în care se vor dispoziţie pentru anul 1964 cantităţi torului pe timp frumos si cu soare, aparatura necesară administrării icr- al doilea sau al treilea rind de po­ zatorilor. m iiniitorilor de agregate,
Zona Il-a : partea de eîinpie a Ol­ cultiva H.D. 101 şi soiul Suceava 1. suficiente de seminţe din hibrizi deoarece pe timp umed sau cind bicidelor. rumb şi la 1,50 m pe rind. In cultu­ pentru cunoaşterea amănunţită a
teniei, unde se intilnesc frecvent Zona X -a : cîmpia din nord-ves- recomandaţi. Sarcina consiliilor a- e rouă plantele sint fragile, se mp In cazul cînd nu se folosesc mij­ rile de porumb cu hibrizi care au maşinii de semănat : întocmirea unor
loacele mecanizate la lucrările
de
soluri fertile. Pentru această zonă tul ţârii. Pentru această zonă se grico/c regionale şi raionale, pre­ uşor şi se reduce densitatea la hec­ îngrijire a porumbului sînt obliga­ portul mai mic. numărul de cuiburi planuri operative de muncă in fie­
tar. In intervalul dintre cele două
de fasole să fie de 5.000—6.000 !a
care unitate agricolă şi controlul ri­
se recomandă ca hibrizi de bază vor folosi hibrizii dubli 103. 203. cum şi a specialiştilor din gospo­ lucrări cu sapa rotativă se execută torii 3 praşile cu sapa intre rînduri hectar, micşorîndu-se corespunzător guros al executării acestor măsuri.
311 şi 405. In partea sudică, de-a 206, 208 şi 306. H.D. 103 şi II.D, 203 dării, este de a Tace o repartiţie ju­ prima pra.şilâ mecanică la 8—10 şi pe rind iar prăşitul trebuie în­ distanta pe rînduri şi între rîndurile In acest an va trebui să se acorde
dicioasă a hibrizilor. de porumb pe care se vn semăna
cm adîncime, mergînd cu viteza l-a ceput cît mai devreme. multă atenţie calităţii lucrărilor de
fasolea. In funcţie de fertilitatea so­ pregătire a patului germinativ, se­
lului şi agrofondul creat, se va fo­ mănatului şi îngrijirii culturilor pen­
Folosirea raţională a îngrăşămintelor Agrotehnica porumbului losi limita minimă sau maximă de tru menţinerea umidităţii solului.
Inginerii şi tehnicienii agronomi din
cuiburi arătate mai sus. Semănatul
Rezultatele experimentale, confir­ gunoiul dc grajd se aplică o dată la în condiţii de irigare fasolei în cuiburi trebuie făcut ime­ unităţile agricole socialiste şi din
mate de practica unităţilor fruntaşe, 2-3 ani în do/e de 20-25 tone la de amendamente calcarpase la hce- diat după răsărirea porumbului, cadrul consiliilor agricole sint che­
au dovedit că hibrizii dubli de po­ neclar. In tonte cazurile şi pe loate lar. Po terenurile erodate se reco­ Experienţele .şi practica gospodă­ In sistemele amenajate pentru iri­ amplasîndu-se cuiburile de fasole maţi sâ adapteze aceste recomandări
rumb îşi pun în evidenţă marea lor tipurile de sol. gunoiul de grajd în mandă o fertilizare combinată cu 20 riilor de stat au demonstrat că in gaţii, porumbul se cultivă după po­ pe rind, la mijlocul intervalului din­ specificului local şi să lupte pentru
capacitate de producţie numai în de tone gunoi^ dc gra jd şi doze mo­ zonele de stepă şi silvostepă se pot rumb sau alte prăsitoare. Pentru a tre plantele de porumb, iar adinci- aplicarea întregului complex de mă­
stare proaspătă sau fermentată sc derate de îngrăşăminte chimice mea de semănat nu trebuie să fie suri agrofitotehnice în vederea ob­
condiţiile aplicării la timp a măsu­ introduce sub brazdă o dată cu exe­ (100-150 kg azotat de amoniu şi 200 obţine prin irigare şi îngrăşare ra­ obţine producţii de peste 10.000 kg mai mare de 5-6 cm. Intirzierea se­ ţinerii unor recolte bogate de po­
rilor agrotehnice. Aplicarea îngră­ cutarea arăturilor de vară sau de ţională producţii de peste 10 000— boabe la hectar, se recomandă fer­ mănatului fasolei, mai ales în zo­ rumb în 1964.
şămintelor Ja porumb, una dintre toamnă. kg sup,.v; fosfat la hectar). 12.000 kg porumb boabe la hectar. tilizarea solului în fiecare an, apli-
principalele măsuri agrotehnice, tre­ Ingrăşămintcle chimice. Cerem *>- Pe cernoziomuri, folosirea îngră­
buie făcută în mod diferenţiat, ţi- i ile ştiinţifice şi practica dc produc­ şămintelor chimice trebuie făcută
n;nd seama de fertilitatea naturală ţie au dovedit că eficienţa îngrăşă­ foarte judicios şi în mod diferenţiat,
a solurilor, planta premergătoare şi mintelor la porumb creşte rind so­ în funcţie de planta premergătoare
îngrăşămintele aplicate în anii pre­ iul este bine aprovizionat cu apă în ş» umiditatea din sol.
leală perioada de vegetaţie a plan­
cedenţi. telor. Aplicarea de îngrăşăminte chimi­
Folosirea gunoiului de grajd. Pen­ In zona cu precipitaţii mai multe, re pe cernoziom se recomandă îndeo­
tru a asigura sporuri mari de pro­ pe solurile podzoliee şi brun-roşcale sebi cînd se cultivă porumb după po-
ducţie şi în acelaşi timp economice, umb tn aceste condiţii, rezultatele
podzoîite mai ales cînd sînt amen­
s-i recomandă ca gunoiul de grajd, experienţelor făcute în mai mulţi ani
date cu calciu, porumbul valoriiîcâ
pe toate tipurile dc sol, în afara pod- foarte bine ingrăşămintcle chimice demonstrează eâ dacă solul este în­
zolurilor şi a terenurilor erodate, să şi in primul rind cele eu azot. în grăşat în fiecare an cu doze mode­
se aplice în doze de 15-20 tone Ia ha. etapa actuală, pe aceste soluri se rate de îngrăşăminte minerale se
In acest fel. fiecare unitate are po­ recomandă doze moderate, de J50 pot obţine producţii mari de po­
sibilitatea să fertilizeze suprafeţe leg azotat de amoniu şl 200 kg su- rumb. Pe loate tipurile de sol, su-
mai mari. Pe solurile sărace, cum perfosfat. !n acest fel, se pot ferti­ perîosfalu! se încorporează numai
sint podzolurîle, ca şi pe terenurile liza suprafeţe mni mari. Concomi­ vara şi toamna sub arătura de bază,
erodate, se recomandă sa se folo­ tent eu aplicarea îngrăşămintelor, iar azotatul sc poate aplica alîl toam­
sească 20-30 tone de gunoi la hectar pe solurile cu aciditate pronunţată na cit şi înainte de semănat o dată
La porumbul cultivat după porumb, se recomandă aplicarea a 4—5 tone cu lucrările de pregătire a solului.
Lucrările solului
Obţinerea unor recolte mari de po­ Pe solurile uşoare de tipul cerno­ gat cu grapa stelată pentru a se rea­
rumb este hotărîtă de executarea a- ziomului şi al celor brun-roşcale de liza o arătură de bună calitate, afi­
râiurilor de bază. Ele se lac vara pădure, care au fost lucrate adine nată, măi'imţilâ şi fără bolovani. In
sau toamna în funcţie de planta în fiecare an, se recomandă execu­
premergătoare. După plantele care zonele de stepă, arăturile de toam­
se recoltează mai de timpuriu cum tarea arăturilor la adîneimca de nă se vor face cu plugul in agre­
este griul, care deţine ponderea cea 25-30 cm. Pe terenurile in pantă, din gai cu grapa stelată. La desprimăvâ-
mai mare ca plantă premergătoare Moldova şi Transilvania supuse ero­ i.we. pentru a distruge buruienile
pentru porumb, se recomandă exe­ ziunii, arăturile se vor face la 20-30 in curs de răsărire şi a face nive­
cutarea arăturilor de vară sau de cm, plus 10 cm eu scormonitorul. larea cit mai bună a terenului, ară­
toamnă în funcţie de condiţiile na­ Astfel, apa provenită dîn precipita­ turile destinate culturii porumbului
turale specifice. Ele trebuie s(î fie ţii se va infiltra uşor, prevenindu-se se vor grapa obligatoriu, cu grapa
de bună calilaie, fără bolovani şi eroziunea solului. cu coi ţi reglabil i, de-a curmezişul
menţinute curate de buruieni prin Pe podzoluri şi solurile Brun-roş- brazdelor. In vederea reducerii pier-
grâpuri şi discuiri repetate pînă cate podzoîite, sc recomandă execu­ cîer'lor de umezeală prin evaporare
toamna. In cazul cind solul este prea tarea unei arături adinei de 20-30 în zonele cu rezervă de apă mai
uscat se recomandă ca după recol­ cin, în funcţie do grosimea stratu­ mică, în locul discuitorului la lu­
tarea griului să se facă o afînare lui fertil. Pe unele podzoluri mal crările solului, se va folosi grapa cu
superficiala cu grapa cu discuri pî­ orele, arătura trebuie însoţită dc -olţi reglabili. In aceste condiţii,
nă la 10*12 cm urmind ca arătura nfinarc cu încă 10 cm adîncime cu prelucrarea terenului cu discuitornl
de bază să se execute îndată ce ajutorul scormonitorului. se va face in preziua semănatului
s-au creai condiţii pentru realizarea Pe toate tipurile de sol, arături­ la adinei mea de însămînţare a po­
unei lucrări de calitate. le de vară se vor executa în agre­ rumbului.
Harta repartizării pc zone a hibrizilor dubli dc porumb