Page 23 - 1964-02
P. 23
VTr. 2834 Dramul socialismului Pag. 3
discuţia sesiunilor sfaturilor populare - IN E D I T U R A P O L I T I C A A G E N D A
au ap ăru t: RADIO 5,00; 6.00: 7,00; 11,00; 13,00;
planul economic şi bugetul local 8 FEBRUARIE 1964 gramul 1) 10,00 ; 12,00 ; 14,00 ;
17.00 ; 20.00 ; 22,00 ; 23,52 (pro
PROGRAMUL 1; 5,05 Cînteee ; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00; 1,52
In sesiunile sfaturilor populare raio locală, nu i s-a dat destulă atenţie mobilizat cetăţenii la acţiuni gospodă 5,35 Cînteee şi jocuri populare ; (programul II).
nale şi orăşeneşti regionale ce au avut şi ca urmare au existat reclamaţii din reşti şi de înfrumuseţare. Astfel, s-au 6.30 Emisiunea pentru sate ; 6,45
loc zilele acestea, deputaţii şi invitaşi partea cumpărătorilor. De asemenea efectuat peste 1.172.000 ore dc muncă Salut voios de pionier ; 7,30 Sfa CINEMA
au dezbătut felul în caic au fost înde participanţii la discuţii au criticat patriotică, rcalizîndu-sc lucrări a că tul medicului : 7,45 .Jocuri popu 8 FEItltl'AK IE 1964
plinite sarcinile planului economic şi slaba preocupare a întreprinderii dc ror valoare depăşeşte suma dc 3.2 lare ; 8.00 Sumarul piesei cen
al acţiunilor social-culturalc in anul gospodărie orăşenească în ce privcş'c milioane lei. Au fost evidenţiate pen trale ; 9,46 Muzică populară ; 10,00 DEVA: Priveşte înapoi cu ml-
1963, proiectul de buget şi planul întreţinerea străzilor şi clădirilor din tru munca depusă sfaturile populare Scrisori din ţară ; 10.36 Muzică nle — cinematograful „Patria" ;
economic pe anul 19G4 oraş. cît şi deservirea cu apă, transpor comunale Balşa, Ceru Dăcăinţi, Sibişel uşoară romînească : 11,30 Uver Mongolii — cinemutogralul „Arta";
Participanţii la sesiuni au analizat tul în comun şi altele. S-a arătat că şi altele. turi şi bolerouri ; 12,00 Melodii PETROŞANI: Arhiva secretă de
cu competenţă modul în care sfaturi'c nici în sectorul comercial nu s-a făcut S-a arătat însă că uneori calitatea populare din diferite regiuni ale ne Elba — cinematograful ..Repu
populare au îndrumat activitatea eco totul pentru îmbunătăţirea aprovizio meselor pliante şi cărămizii produse de ţâri» : 12,20 In săli şi pe stadioa blica" ; Placido — cincmutogra-
Noiembrie“ ;
ALBA IU-
ne ; 13,10 Concert de prînz ; 14.00
lul
„7
nomică şi social-culturală, scoţînd în nării deservirii populaţiei. industria locală a lăsat de dorit, iar Muzică populară : 15,00 Melodii U A : O II asta dragoste — cinc-
evidenţă metodele bune de lucru, cri- In planul pe anul 19G4 s-a prevăzut transportul în comun nu s-a ridicat la malogralul „V relaţia"; Ordinul Anna
ticînd în acelaşi timp deficienţele caie o creştere a producţiei întreprinderii nivelul cerinţelor. Unele lucrări de de dragoste ; 15,30 Actualitatea — cinemologralut „23 August" ,•
literară
în ziarele
si revistele
s-au manifestat. Pentru continua îm de industrie locală cu 9 la sută, iar la ii,vestiţii nu s-au realizat în întregi noastre; 16,15 Vorbeşte Moscova; SEIIEŞ: Primul reportaj — ci-
bunătăţire a muncii ci au făcut va cea dc gospodărie orăşenească cu 7 me, deoarece sectorul dc gospodărie nu 18,00 Concert de muzică uşoară ; nemalogtalui „ Ptogresui" , Fanto
loroase propuneri. la sută faţă de 1963. Dc asemenea le-a urmărit îndeaproape. 18.30 Gospodari, iniţiative, reali mele din Spesatt — cinematogra
Iată unele aspecte de la cîlcva se din bugetul sfatului s-au alocat fonduri Sesiunea a discutat şi asupra sarci zări ; 18,40 Din repertoriul tara- ful ..Sebeşul* ORASTJE ; A dis
siuni. pentru construirea a 407 apartamente, nilor din planul economic şi bugetul gotistului Ion Murgu : 19,00 Alma părut o navă — cinematogrulul
extinderea canalizării, a alimentarii ca local pc anul 1964, făcînd o scrie ce nah ştiinţific ; 19,25 Muzică uşoa ..Patria" ; O zi de toamnă — cfne-
La Deva apă etc. propuneri în vederea realizării lor. ră de H. Mălineanu : 19,40 Muzi matoqroiul „Flacăra"; HAŢEG:
Sesiunea a aprobat un plan dc mă că de dans ; 20,10 Melodii popu Colegii — cinematograful „Popu
Din lucrările celei de a XVI-a se suri privind înfrumuseţarea oraşului La Brad Volumul cuprinde lucrările Volumul cuprinde lucrările lare îndrăgite de ascultători ; lar" ; BRAD: Pisica de mare
siuni a Sfatului popular al oraşu .:i regional Deva. scrise dc călre fn/emeietor/i 20.30 Pe teme internaţionale; — cinematograful „ Steaua ro
regional Deva a reieşit că în majori In anul trecut Sfatul popular raional marxismului din iulie 1870 pînâ scrise de V. I. Lenin in peri 20,40 Muzică de dans ; 21,15 Car şie" ; IU A : Căpitanul Fracas-
tatea sectoarelor de activitate s-au ob L*a Orăştie Brad a îndrumat cu mai multă compe in februarie 1872. Cea mal mare oada Iulie 1012 — februarie net plastic ; 22,20 Muzică de se ; — cinemalogialul „Lumi
ţinut rezultate bune. In anul care a tenţă activitatea economică şi social- parte a materialelor incluse în 1913. tn aceste lucrări Lenin dans. na" ; St MERI A : Mi-um cumpărat
un ta/â — cinematograful „Mure
trecut, întreprinderea de industrie lo Deputaţii şi invitaţii la sesiunea a culturală obţinîndu-sc astfel rezultate carie se relerâ la aclivilalca lui analizează si defineşte caracte şul" ; ZLATNA: Noupte pe auto
cală şi-a depăşit planul producţiei X llI-a a Sfatului popular raional satisfăcătoare. Acest lucru a reieşit şi Marx si Engels desfăşurata in rul noului avlnt revoluţionar, PROGRAMUL TI : 9,00 Roza
globale cu 13 la sută, realizînd planul Orăştie, au analizat felul in care s-aj din lucrările recentei sesiuni care a- cadrul Internaţionalei l-a. In a- vîntu rilor; 10,05 Melodii popu stradă — cinematograful ,.Munci
torul" t IO NEA: Ultimul tren din
anual încă la 25 noiembrie 1%3. De înfăptuit sarcinile economice şi soci a I- dezbătut planul economic şi bugetul pe ces/e materiale sini expuse lormulcază tactica bolşevicilor lare moldoveneşti; 11,30 Muzică Gun HUI — cfnematogralul „M i
asemenea întreprinderea de gospodărie rulturale în anul trecut. Darea de sca anul 1963. Astfel, întreprinderea raio cele mai imporlante teze ale in aceste condiţii, explică ne din operete : 12,05 Tineri inter nerul" : TEIU$: Cariouche — cfne-
orăşenească a fost dotată cu utilaje mă prezentată în cadrul sesiunii. <a nală de industrie locală a raportat în teoriei marxiste cu privite la cesitatea luptei pentru unitatea preţi de muzică uşoară : 12,45 So maiogratul „Victoria" ; APOLDUL
de transport, şi-a îmbunătăţit servi şi cuvîntul deputaţilor şi invitaţilor, dcplinirca planului producţiei globa'e cauzele sociale ale războaielot partidului necesitatea inldririt lişti şi orchestre de muzică popu DG SUS; Patru inimi — cinema
ciile de salubritate şi s-a extins reţea au scos în evidenta faptul că în raio cu 109 la sută, iar ccl al producţiei de cotropire, sint demascate legăturilor lui cu masele, de lară ; 13,38 Frumoasă eşti. patria tograful „23 August".
mea — emisiune de cînteee ; 14.30
ua de alimentare cu apă nul Orăştie s-au obţinut unele rezul marfă cu 102,8 la sută. In acelaşi timp pretextele sub care clasele do mască aclivilalca dezorganiza Muzică uşoară roniinească ; 15,00
Cu fondurile alocate de la buget tate bune. Sesiunea a apreciat munca întreprinderea dc gospodărie orăşenea minante si ideologii lor incer- Din muzica popoarelor din Ame BULETIN
g-au dat în folosinţă noi blocuri de desfăşurată dc colectivul întreprinderii scă a reuşit să se achite mai bine de cau să fusiilice războiul. Un şit toare pc care o deslăşuratt rica Latină : 16,30 Ştiinţa în sluj METEOROLOGIC
locuinţe, spaţii comerciale, s-au între raionale de industrie locală care în sarcinile ce i-au revenit. de articole cuprinse in volum, menşcvicil lichidatori sl trol- ba păcii : 17,00 Muzică populară
ţinut şi reparat străzi şi trotuare şi .«nul 1963 şi-a îndeplinit planul produc Prin contribuţia voluntară şi munca grupate sub titlul „însemnări Ulştil. Volumul cuprinde de a- cerută de ascultători ; 17.30 în PENTRU 24 ORB
alte lucrări. Mobilîzind cetăţenii la ch- ţiei globale în proporţie dc 110 la patriotică a cetăţenilor, în raionul despre război", tratează despre semnări de reporter; 18,30 Sce Vreme nestabilâ, cu cerul schim
ferite acţiuni de muncă patriotică s-aj sulă, iar cel al producţiei marfă în Brad s-au dat în folosinţă 25 săli de dependenta dintre calităţile mi semenea o serie de articole în ne de dragoste din operete ; 19,00 bător. mai mult noros ziua. Izo-
extins zonele verzi şi s-au lăcut di proporţie de 111 Ia sută. Şi colectivele clasă !a şcolile de 8 ani şi 6 săli d^ litare ale armatei unul slai sl care V. t. Lenin subliniază ne Romanţe ; 19,30 Capodopere sie Ictt vor cădea precipitaţii sub for
ferite alte lucrări gospodărcşti-cdiii- întreprinderilor de gospodărie orăşe clasă la şcolile de 4 ani. S-au întreţi orînduirea lui socială si politi cesitatea luptei împotriva pre literaturii universale „Hamlet" ; mă de ninsoare şi lapoviţâ. Vin-
tarc. La acestea au participat peste nească din Orăştie şi Cugir au înre nut 89 km. drumuri şi s-au electrificat că. Volumul mal cuprinde $i 20 00 Muzică de dans ; 20,30 Noap tul va sufla moderat cu intensifi
210 000 cetăţeni care au prestat G55.S84 gistrat unele rezultate bune. două sate. lucrarea lui Marx „Războiul gătirilor de război, pentru în te bună, copii ; ..Ursuleţul" ; 20.40 cări temporare din nord-vest.
Din lucrările sesiunii a reieşit că Sesiunea a criticat faptul că între civil din Fran(au, una din ope Temperatura va oscila, fiind cu
0re muncă patriotică lăturarea pericolului războiului Muzică populară interpretată de prinsă. ziua între minus 3 şi plus
S-a arătat însă că în ce priveşte sub îndrumarea organelor şi organiza prinderea de industrie locală nu şi-J rele de căpetenie ale comu Alexandru Grozuţă ; 21,45 Emi 3 grade, iar noaptea Intime minus
calitatea mobilei produse de industi a ţiilor de partid, sfaturile populare au realizat planul pe sortimente, iar cali nismului şlilnfllic. mondial. siune literară. 7 şi minus 14 grade, local în su
tatea unor prestări dc servicii de către nulelinc de ştiri şi radiojurnale: dul regiunii va fi mal ridicată.
întreprinderea de gospodărie orăşe
NădSăşiaa Seaperaoarâ. nească a lăsat dc dorit.
Planul economic şi bugetul local pe
anul 19G4 prevăd sarcini cu mult spo Exploatarea minieră Muncelul Mic
rite în toate sectoarele de activitate. Acţiuni culturale
Faţă dc anul 1963 valoarea producţiei
Comitetul orăşenesc a) femeilor „Viaţa şi activitatea lui Mihail Emi- a n g a j e a z ă :
la industria locala creşte cu 1.5 mili din Petrila a manifestat multă preo
oane lei, iar Ia gospodărirea orăşenea cupare pentru organizarea unor ac nescu", care s-a bucurat de multă — muncilor! necaBifica|i
scă cu 1,19 milioane lei. ţiuni culturale cu femeile. Un ac apreciere. Comitetul orăşenesc al Lămuriri suplimentare se dau la sediul exploa-
femeilor în colaborare cu cadrele
Se vor executa în acelaşi timp o se cent deosebit s-a pus pe răspândi didactice a organizat 18 întilniri cu
Activitatea cercurilor de citit rie dc lucrări de investiţii cum sînl rea cunoştinţelor ştiinţifice. In acest femeile tn cadrul cărora s-au pre tării, telefon 13 Brăwşca.
construcţii dc locuinţe, extinderi de
scop au fost deschise 4 lectorate de lucrat materiale pe diferite teme.
Cercurile de citit constituie una din O frumoasă activitate desfăşoară reţele dc apă şi canalizare ctc. cultură generală care funcţionează De multă apreciere se bucură şi
formele organizate, prin care fcine le cercurile dc citit conduse dc tovarăşele * din două în două săptămîni. Aici cercurile de citit. Acestea funcţio
din satul nostru, au posibilitate să-şl Mincrvu Pupăză din circumscripţia nr Participanţii Ia sesiunile sfaturilor s-au ţinut conferinţe interesante ca nează în toate circumscripţiile ora
ridice nivelul cunoştinţelor gcncra.c, 14 şi Ncli Costa din circumscripţia nr populare şi-au exprimat hotărîrca de şului şi sînt frecventate de peste
culturale şi politice. 13. Dintre colectivistele care partici a depune eforturi în vederea. realiză „Originea şi evoluţia omului", „Ro- 1.000 femei.
Iu acest scop sînt organizate ;i pă în permanenţă la activitatea cercu rii şi depăşirii noilor sarcini. In acest mînia pe glob, ieri şi azi" şi altele.
îşi desfăşoară activitatea un nuinr«r rilor pot fi amintite tov. Maria Cîn- scop sesiunile au adoptat holărîri co De asemenea, la clubul din Petnla PETRU GĂINĂ
dc patru cercuri de citit. La acestea respunzătoare. s-a ţinut un simpozion pe tema corespondent
sînt încadrate şi participă un număr de da. Lucrcţia Slancîu, Tovica Crof, M;i-
nn)r> 43 colectiviste. Responsabilele cercu :ia Chitidean, Valcrica Muntean şi
rilor, prelucrează articole din revistele Mariţa Tălăboi.
„Femeia- şi „Săteanca", precum şi di Cititorii ne sesiz
ferite articole publicate în presa lo CLARI IOLEA
cală şi centrală. a 1 preşedinta comisiei dc femei
Frecvenţa la învâţămîntul agrozootehnic, In 4 ianuarie am adus o a treia ade uzinale încărcate cu diverse mate
Pîna cînd verinţă (nr. 9). Culmea, nici asta nu rii prime şi mărfuri sosite din ţară.
poate fi imbunâtâţitâ era pc gustul tov. Şipoş. Am încercat Datorită neglijenţei serviciului de
cu amînări? atonei să-i cer lămuriri dc ce nu sint aprovizionare al C.S.H., mărfurile
In cadrul gospodăriei noastre colec Analizînd această stare de fapt, con- bune adeverinţele. Dar în loc de lămu nu sînt descărcate întotdeauna în
tive sînt organizate două cercuri pen sdiul de conducere, ir.-li vumt r'c or Din luna august a anului trecut riri mi-au fost adresate cuvinte răstite, timpul prevăzut în instrucţiunile de
tru cultura plantelor. La acestea au ganizaţia de partid, a luat recent mă încerc să-mi fac formele dc schimbare jignitoare. cale ferată. Din această pricină me
fost înscrişi un număr dc 74 colectivişti sura ca fiecare membru al consiliului a domiciliului din salul Avram lancu. Şi in felul acesta sînt amînat dc !a dia de staţionare în loc să scadă,
Ca urmare a preocupării pe care o ma să răspundă dc cîtc un anumit număr raionul Cîmpcni, în oraşul Brad. unde o lună la alta fiind pus pc drumuri, rum e firesc, creşte, lată numai
nifestă lectorul faţă dc învăţămînt. dc cursanţi, pe care să-i mobilizeze !a dc fapt locuiesc în blocul C17 aparta cheltuind bani fără rost şi pierzînd zi’e două exemple. Vagoanele f.T.s.d. S ortim ent variat de t^s â tu ri găsiţi
lecţiile au fost expuse cu regularitate, învăţămînt. In aceasta acţiune au fost mentul 12. Nu am reuşit *să fac acest din producţie. Oare tov. Şipoş nu se 464002 şi Ka.s, 406.500 au stat în Tn magazinele cooperaţiei de consum
rcuşindu-sc ca pînâ în ziua dc 24 ia atraşi brigadierii precum şi o par.r luciu nu pentru că nu m-am preocupat gîndeşte la aceste lucruri?! Mă întreb depozitul din Peşiiş nedescărcate
nuarie a.c. să fie predate cîle 17 lec din şefii de echipe. ci din cauza unor tovarăşi salariaţi ai pină cînd vor dura aceste amînâri?! multe ore peste timpul planificai.
ţii Ia fiecare cerc. Dar, dacă din Considerăm că în acest fel, vom reu Sfatului popular orăşenesc Brad, care AVRAM BODEA Ca o consecinţă, combinatul a tre
partea lectorului se manifestă preocu şi să îmbunătăţim frecvenţa, să facem mă poartă cu vorba. Şi iată dc ce miner la E.M. Barza buit să plătească o penalizare în
pare, nu acelaşi lucru putem spune ca fiecare colectivist încadrat la în spun acest lucru. In luna august I96J vaioare de 8.000 lei.
despre felul în care membrii consiliu am adus dc la Sfatul popular Avram Din lipsă Se poate numi felul acesta de a TRUSTUL MINIER DEVA
iancu o adeverinţă (nr. 2210) despic
lui dc conducere al gospodăriei s-au vătămînt să participe cu regularitate la care tov. Ioan Şipoş mi-a spu9 cj prexeda din partea serviciului de
preocupat dc mobilizarea c.»icetiv:ş*ilor lecţii şi seininarii. nu c bună. In luna septembrie am adus de preocupare aprovizionare preocupare pentru
la învăţămînt. Datorită acestui lanţ, reducerea timpului de staţionare? angajează de urgenţă pentru
frecvenţa la cercurile de învăţămînt EUGEN LIVEZEANU o altă adeverinţă (nr. 2364). dar şi des Zilnic, in combinatul hunedorean IOAN OLARU
este necorcspunzătoarc. preşedintele G.A.C. pre aceasta mi s-a spus că nu e bună. intră numeroase vagoane C.F.R. şi manevram CS.H. unităţile sale:
— ingineri m in e ri;
rul comitetului de partid : „De ce comi lere cu simţ de răspundere calitalea
întrecerea socialistă — tetul sindicatului nu a intervenit la lucrărilor pe faze şi operaţiuni, nu — ingineri e le c tro m e c a n ic i;
timp cu măsuri eficiente şi nu s-a
cind obiectivul se afla deja In sta
— ingineri e le c tro m e c a n ic i de
îngrijit de generalizarea experienţei
bune cîşligale In întrecere pe unele diul de predare, cum s-a Intîmplat m ină ;
cu dispozitivul de produse finite de
şantiere?", (niliativa întocmirii unor
la uzina „Victoria" Călan, cu lucră
mai vie, cu obiective mai concrete grafice comune pentru şantierele de rile de scurgerea apelor pluviale — ingineri to p o g ra fi;
construcţii, montaj şi electrotehnic,
de pe acoperişul noilor laminoare de
a spus in continuare vorbitorul — a Io C.STI. şi cu altele, unde au fost — ingineri g e o lo g i;
răspuns cu promptitudine cerinţelor necesare numeroase remedieri şi in
Peste 300 din cei mai buni con furnalul de 700 mc. de la CS.H. şi u vintul să arate că în munca sindicală producţiei. mobilizlnd şi antrenind tervenţii. — m aiştri m in e ri;
structori s-au Intllnit zilele trecute furnalului nr. 2 de Ia uzina „Victoria" au existat lipsuri, asupra cărora, de inlreaqa masă de muncitori în în Delegaliî la conferinlă au subliniat
In conferinţa sindicala de da>re de Călan a fost redus cu 5 şi respectiv legaţii s-au oprit in mod deosebit trecere. In loc insă să se extindă a- că de nelnrleplinfrea indicilor de — m aiştri e le c tric ie n i;
seamă $i alegeri de la l.C.S. Hune 2 zile fată de plan. Care au lost aceste lipsuri? ceastă iniţiativă, ea a fost abando utilizare la mecanisme şi utilate se — m aiştri ş a m o to ri;
doara Cu acest prilej ei au făcut Prin munca entuziastă, plină de Răspunsul la această (ntrebare l-au nată. lace vinovată allt conducerea teh-
bilanţul muncii sindicale de la ulti abnegaţie şi răspundere a construc dat tov. ing. Ştefan Serbau, directo Dacă ar fi existat o colaborare mai nico-adminislrativă cît si comitetul — tehn icieni to p o g rafi;
mele alegeri şi plnâ In prezent şi torilor, prin aprovizionarea ritmică a rul tehnic al întreprinderii, inginerul strinsă Intre comitetul sindicatului şi sindicatului, pentru câ n-au exercitat
au dezbătut sarcinile de viitor ce şantierelor şi pregătirea din timp a şef Analol Stroki, Constantin Enoiu. conducerea tehnico-administrativă In o urmărire zilnică a realizării indici — tehn icieni a u to ;
le revin din Directivele celui de al lucrului, au (ost date în folosinţă şeful şantierului electrotehnic. Ioan iniţierea şi susţinerea unor acţiuni lor de utilizare pe fiecare utilaj. Me — tehnicieni g eo lo g i;
III-lea Conqres al P M.R In luminu oamenilor muncii din oraşul regio Ardeanu. preşedintele comitetului comune, reznllolele întrecerii puteau canicii, macaragiii, betomşlii, exoava-
acestor sarcini, participanţii la con nal Hunedoara, anul trecui, cu 41 sindical de secţie de la şantierul fi midi mai bune. Prea puţin au lost lorişlii. conducătorii auto şi toţi cei — tehnicieni m in e ri;
ferinţă au analizat cele mai impor de apartamente mai mult decîl pre montaj-instalaţii II şi mulli alţi de folosite comisiile pe probleme In re care deservesc utilaje şi mecanisme,
tante probleme ale îndeplinirii pla vedea planul. Conlerinţa a apreciat legaţi. zolvarea operativă a sarcinilor de n au fost antrenaţi fn întrecerea so — m a c a r a g i i ;
nului pe anul in curs. A lil din da Deşi comitetul sindicalului, au ară producţie. cialistă cu angajamente concrete. In
rea de seamă cît şi din cuvîntul de tat vorbitorii, cunoştea faptul că pe această direcţie mai mulţi vorbilori — s u d o r i ;
Participanţii la discuţii au criticat
legaţilor, a reieşit că In răstimpul Adunări de dări de seamă unele şantiere întrecerea socialistă se cu tărie şl faptul că au fost tăcute au lăcut propuneri valoroase. — e l e c t r i c i e n i ;
celor doi ani. sub conducerea şi în desfăşoară nesalisfăcător. nu au luat In încheierea lucrărilor conferinţei
drumarea permanentă a comitetului şi alegeri sindicate toate măsurile pentru a înlătura for unele lucrări de slabă calitate, uti a luai cuvîntul tovarăşul ing. Ioan — ş a m o t o r i ;
de partid, comitetul sindicalului a malismul In urmărirea şi tinerea evi lajele au fost folosite nerational. Co Iştoc membru In biroul executiv al
obţinut unele succese de seamă tn dentei rezultatelor. Aşa s-a înlimpUl mitetul sindicatului o scăpat din a- Consiliului regional al sindicalelor Angajarea se va face cu respectarea îndepli
—
lenţie acest indicator principal
activitatea sa. Astfel s-a apreciat ca pe şantierul II construcţii lotul de la oare a apreciat că dezbaterile confe
datorită îmbunătăţirii stilului şi me oa un fapt pozitiv îndeplinirea pla Crăciuneşti, pe şantierul IV construcţii calitatea. Si lucrul acesta s a obser rinţei au fost rodnice şi fructuoase, n irii condiţiilor de studii şi vechime, conform norme
todelor de muncă, comitetul sindica nului de construcţii-montaj. in anul şi la unele loturi de la celelalte vat mai ales pe şantierul 4 construc ele desfăşurfndu-se sub semnul cri
tului a mobilizat, orqanizal şi antre 1963, tn proporţie de 100.26 la sulă şantiere, unde întrecerea socialistă a ţii civile. Calitatea finisajului de la ticii Si autocriticii. lor în vigoare.
nat in întrecerea socialistă un mare şi realizarea a aproape 2 milioane fost lăsată să se desfăşoare mal mult blocurile E şi H a lăsat de dorit fapt In continuare vorbitorul a făcut
pentru care beneficiarul a făcut nu
număr de muncitori, tehnicieni $i lei economii la preţul de cost. de la sine. Or in asemenea condiţii recomandări ce trebuie să stea pe Informaţii suplimentare se pri mese de la Trustul minier Deva, ser-
ingineri, ajiitîndu-i să-şi ducă la în Acesta este pe scurt bilanţul reali nici anqaiamenlele nu puteau fi con meroase reolamatii. Locatarii mul viitor in alenlia noului organ sin
tor apartamente sini nemulţumiţi şi
deplinire sarcinile de plan şi anga zărilor constructorilor hunedoreni fă crete. De asemenea, au existat peri de felul cum funcţionează instalaţiile dical ales. Comitetul sindicalului tre viciul personal-învăţămînt. telefon 2150. Tot aici se vor adresa cere
jamentele luate. cui In conferinţa sindicală. Aşa după oade dnd qralicele de întrecere n-au de încălzire, electrice şi de scurge buie să-şi îmbunătăţească stilul şi rile şi autobiografiile solicitanţilor.
cum au subliniat numeioşi vorbi fost completate luni In şir. Cu toate
Acolo unde inlrecerea a avut la acestea comitetele sindicale din sec- re. E lesne rle înţeles că dacă co- metodele de muncă, să urmărească şi
bază ori teri i ca: scurtarea termenu tori. printre care Florin Nioulescu, Itile respective au trecut cu vederea milelul sindical de secţie analiza in să controleze sistematic şi operativ
lui de execuţie a obiectivelor indus de la şantierul montaje-inslelatii I. lipsurile celor însărcinaţi cu ţinerea consfătuirile de producţie cu m<ii înfăptuirea angajamentelor luate 1}
triale şi socîal-culturale. creşterea Fetru Opieanu, Pavel Soky şi alţii, evidentei întrecerii. La rindul său mult simt de răspundere calitatea, ea nivelul fiecărui şantier, lot, brigadă -4
prodnrlivilălii muncii, îmbunătăţirea succesele dobfndîie îşi au izvorul in nici comitetul sindicatului nu şi-a se putea îmbunătăţi. Apoi, nici in a- şi echipă. In atenţia comitetului sin : CU .L. Produse Industriale Hunedoara
calităţii lucrărilor şi reducerea nre imbunălătirea muncii organizatorice făcut pe deplin datoria. In munca dunările grupelor sindicale nu s a dicatului trebuie să stea organizarea
lului de cost, rezultatele au fost a comitetului sindicatului, in parti activului sindical şi-a făcut loc auto- pus cu fermilale problema calităţii şi mai multor acţiuni in iurul impor ♦ '
dintre cele mai bune In felul acesta ciparea activă a întregului colectiv mullumirea. „Avem şantiere cu re nu s-au luai măsuri eficiente de tanţei realizării angajamentelor luate. angajează de urgenfă:
au putut (i date in exploatare înain la realizarea inlegrală a sarcinilor de zultate bune in întrecere, semn câ curmare a lucrului rle minluiala. La rîndul e| conducerea tehnico ad
te de termen o serie de obiective in plan şi a angajamentelor luate tn în- se munceşte", obişnuiau unii membri ministrativa trebuie să oreere condi
dustriale de mare importantă pentru liecere. Alţi participanţi au vorbii Cu mai mullă iniţiativă şi interes (ii lehnico-nialeriale corespunzătoare m re v i/o ri de gestiuni;
economia naţională cum sini : fabri despre creşterea conştiinţei muncito din comitet să spună. Tocmai acest din partea organului sindical, puteau realizării ritmice a sarcinilot de plan f i i contabili.
fel greşit de înţelegere a lucrurilor
fi qăsite şi lixale orilerii precise de
ca nouă de aglomerare a minereuri rilor şi a răspunderii lor in înfăp Si a angajamentelor
tuirea sarcinilor ce le revin. Fireşte a făcui ca pe şantierele citate mai întrecere la nivelul liec ărei brigăzi, Participanţii la conferinţă au apro
lor feroase; laminorul de semifabri ţ A ngajările se fac în condiţiile H.C.M. 1053|1960.
că aprecierile pozitive făcute in con sus, planul să nu se realizeze ritmic, echipe şi muncilor, care să ducă la bat contractul colectiv pe anul 1964
cate (cu 12 zile mai devreme); sla ferinţă. In adresa comitetului sindica iar mulle luorărl să fie de slabă ca Imbunălătirea calităţii finisajului şi şi şi-au exprimai hotărirea pentru fn ; Inform aţii suplim entare se prim esc de la telefon
ba de grannlare a zgurei etc. Timpul lului, sint întemeiate. Ele însă n-au litate. lucrărilor de instalaţii. Era de datoria făptuirea tuturor angajamentelor Iu-
Pe bună dreplatc întreba in con
de execuţie a reparaliei capilale la împiedicat po cei care au luat cu- feriră iov, Conicii Covaliov, secreta comitetului sindicatului să pretindă ate. S. TRUŢA ţ 2752 Hunedoara.
comisiei de aulorecepţie să contro