Page 26 - 1964-02
P. 26
Pa* 2 Drumul socialismului Kt. 2839
Î iis m o r g a n i z ă m m u n c a p e n i r u Prima recolta de legume
Inel de la începutul anului
î n d e p l i n i r e a , p a * © p r f il© r d e c i z i i V colectiviştii din Vinerea, raio pentru amenajarea a 1300
m.p. de răsadniţe şi s-au tran
nul Orăştie, au pregătit şi în-
Praodod a dovedit că pentru îmbu nizate In perioadele dintre campaniile Teodor Voicilâ, direolorul căminului sămîntat 400 m p de răsad sportat 70 tone de gunoi în
nătăţirea activitâiii inlr-un domeniu agricole. La aceasta au fost antrenat! cultural de centru din Batiz, a fost în E niţe cu ridichi şi salată în cul vederea organizării paturilor
m u altul nu-i deajuns sa elaborezi toii deputaţii. Printre cei mai activi drumat 6ă se deplaseze la celelalte tură forţată. Ca urmare a bu calde. De asemenea a înce
decizii bune. Principalul este să or deputaţi care aii mobilizat cetăţenii la cămine săteşti unde sâ ajute la acti nei îngrijiri, plantele s-au put şî construcţia unei sere
ganizezi mumoa pentru aplicarea lor desfundarea şanţurilor, ifansportii-l ba vizarea echipelor artistice. Dintre to Ş
In viată. De aceea, Comitetul exe lastului si repararea drumurilor se varăşii învăţători care au participat dezvoltat bine iar de curînd înmultitoare care va fi acope
cutiv a! Sfatului popular orăşenesc numără tpv. Marili lenăsoi din salul la aplicarea în viată a deciziei luate, colectiviştii de aici au reuşit rită cu material plastic.
Călan acordă o atenlic deosebită a- Valea Slreisîngeorgiului, Jurj Ioun amintim pe loan Jurj, oare este si de I să valorifice pe piaţa prima Tot în scopul sporirii pro
restei probleme După elaborarea de din satul Grind, Pescar P o mu Ins din putat. Elena Dumitrescu din Slncrul recoltă de legume din acest ducţiei de legume s-au pro
ciziilor, ele slut consemnate inlr-un Mreislngeorgiu, Troian Georgescu din si alţii. In prezent, în satele aparţi an. curat şi pregătit la dimensiu
registru de urmărire a sarcinilor To Călanul Mic şi allii. nătoare Sfatului popular Călan aoll- I
varăşii oare răspund din partea co Datorită aplicării în viată a măsu vează 6 echipe de teatru, 4 echipe de In prezent aici se fac pre nile cerute 5000 m.p. mate
mitetului executiv de îndeplinirea ar gătiri intense pentru ca şi în rial plastic care va fi folosit
ticolelor prevăzute in deoizie, 6e în rilor stabilite prin decizie, noi am dansuri. 8 brigăzi arlislice de agita cursul anului să se obţină o pentru protejarea culturilor
grijesc oa imediat să trimită o copie reuşit ca in 1963 6ă îndeplinim in în ţie şi mai mulţi solişti vocali, la 5 producţie sporita de legume. timpurii de ceapă, salată, us
persoanelor 6au conducătorilor unită tregime planul de contribuţie In cămine culturale. Pregătîndu-se pen D
ţilor la oare se referă măsurile sta muncă. tru oel de-al Vll-lea concurs, acervte -’Astfel, s-a pregătit mraniţa turoi etc.
bilite. Aceasta formaţii culturale
pentru a se cu prezintă periodic I
noaşte conţinutul programe în faţa Sâminţâ de mare productivitate
* \ C l C ' f -------------- locuitorilor din sa
deciziei respective,
tele respective sau N tn planul de producţie pen bului de seminţe. Pînă acum
precum şi terme SFATURILOR P O P U L A R E I în alte sate vecine. tru acest an colectiviştii din au fost transportate la baza
nul de rezolvare. Si in anul acesta, Calda de Jos, raionul Alba, de recepţie 7.525 kg. sămîn-
Atunci cînd la în încă de la prima şi-au propus sâ însămînţeze ţă de porumb, primindu-se
făptuirea unor decizii este nece La fel. în acţiunile de Înfrumuseţam deoizie dată, comitetul nostru execu cu porumb o suprafaţă de 333 în locul ei 2000 kg. sămînţă
sară o acţiune de popularizare in n oraşului, deputaţi ca Maria Groza. tiv s-a îngrijit de aplicarea In viată hectare, unde vor fi folosite din soiul hibrid generaţia în-
rlndul maselor de cetăţeni, comitetul Victoria Tirlea, Ion Ocolisan, Ion a sarcinilor stabilite. Astfel, decizia A peste 7.500 kg. saminţă din
exeoutiv difuzează si unele materiale Purdui. Viotor Timiş Şi allii. au mo nr. 9 din 10 ianuarie luată în scopul soiuri cu o productivitate ri tîia, urmînd ca zilele acestea
oe oare Ie are la dispoziţie, iar oind bilizat un mare număr de cetătemi. îmbunătăţirii activităţii I G.O. pentru dicata. In acest scop s-a şi sâ se livreze C.A.C. Calda de
aplicarea deciziilor necesită organi Drept rezultat, in anul care a trecut asigurarea realizării planului pe 1964. G jos si restul de samînţa ne
zarea unor acţiuni de masă, comite <-au plantat peste 4.500 arbori deco după ce a fost înregislrată. s-a trimis trecut la organizarea schim cesară.
tul executiv atrage la rezolvarea lor rativi şi flori, s-au făcut nivelări de In copie persoanelor $i conducători
pe toii deputaţii, cu care se stă de teren si amenajări de noi spatii verzl lor secţiilor la care se referă. Totoda R
vorbă fie in deplasarea pe teren a oe o suprafaţă de 4 ha., s-au repa tă, pentru a veni in sprijinul ICO . Cu planul depăşit
membrilor comitetului, fie în sesiunile rat 4 812 m l. de străzi si 6-oii între In ceea ce priveşte întreţinerea si I !n cursul anului trecut lu
ce urmează. ţinui zonele verzi existente. Lo aces păstrarea curăţeniei în oraş, s-a sta crătorii gospodăriei agricole cît prevedea sarcina stabilită
ba termenele stabilite prin decizie, te acţiuni au participat mii de cetă bilit iniţierea unor acţiuni de mun pentru luna ianuarie. Aceste
persoanele sau conducătorii unităţi ţeni. efectuind peste 73.000 ore de că patriotică (întreţinerea zonelor C de stat din Celmar au obţi rezultate se datoresc faptului
nut cîte 3756 litri lapte de la
lor vizate, prezintă informări la sfa muncă patriotică. verzi, plantări de arbori decorativi, câ vacile de lapte sînt îngri
tul popular asupra felului cum au a- La aplioarea în viată a unor decizii repararea drumurilor ele.), la oare să fiecare vacă furajată. Aceste jite în bune conditiuni, iar
Dlioat in viată sarcinile ce le reve este nevoie să fie atrase oadre de fie atraşi locuitorii oraşului, fn acest u succese sînt continuate şi în furajarea lor se face pe baza
neau. măsurile luate in acest sens si specialitate, tovarăşi oare se ocupă scop, deputaţii sfatului popular au acest an. Spre exemplu, nu unor raţii echilibrate, ştiinţi Pentru că este practică, ieftină, elegantă şi modernă, MAŞINA DE
rezultatul oblinut. Pe baza acestor de problemele respective. Noi ţinem fost indri/nvili să asigure mobilizarea mai în luna ianuarie, au fost fic întocmite. Printre îngriji SPĂLAT „ALBALUX”.
Informări precum si a controlului e- totdeauna seama de specificul mun unui mare număr de cetăţeni. L produs al Uzinei „30 Decembrie” Cugir, este maşină ideala înlr-o
fertuat de membrii comitetului exe cii si atragem la rezolvarea sarcini Din cele relatate reiese că atunci obţinuţi 289 hectolitri lapte torii care au obţinut rezultate
cutiv, în registrul amintit se preci lor oamenii cei mai potriviţi. Bună cînd se organizează bine munca, pen de Ia efectivul mediu de 115 bune se numără losif Zaharia gospodărie.
zează modul de rezolvare. oară. prin decizia nr. 118 s-au stabilit tru aplicarea deciziilor şi rezultatele vad furajate. Ca urmare au (şef de fermă), losif Joca, Ma In 30 de minute, maşina „AL8ALUX” spală, limpezeşte şi stoarce 10
Asa s-a procedat, de exemplu, la o seamă de măsuri pentru îmbunătă sînt frumoase. De aceea, ţinînd sea fost predaţi la I C I L cu 53 tei Schuster, Mihai Schuster kg de rufe.
mă de experienţa aoumulată. comi
orqanizarea acţiunii pentru traduce ţirea activitolii culturale. Era vorba telui executiv este hotărlt să acorde u hectolitri lapte mai mult de- şi at(ii. înzestrată cu un ceas regulator, maşina de spălat rufe „ALBALUX”
rea în viată a deciziei nr. 81 din 1963, de reorganizarea si activizarea forma Işl îndeplineşte singură programul tixat Bazinul dc spălare este conîee-
'uată cu prilejul analizei contribu ţiilor arlislice, de înfiinţarea a noi şi pe viitor toată atenlia atît pregă | lionat din tablă inoxidabilă.
ţiei in muncă Pentru a nu stînjenl formaţiuni. In această muncă au fost Fertilizează solul
desfăşurarea lucrărilor agricole, deci tirii şedinţelor de comitet cit şi or-, R PROCURAŢI-VÂ DECI MAŞINA DE SPĂLAT RUFE „ALBALUX”.
zia respectivă prevedea ca acţiunile atraşi directorii căminelor cultural? ganizării muncii pentru aplioarea în La gospodăria agricolă co şi aşezat în platforme peste
de contribuţie voluntară să fie orga Si majoritatea cadrelor didactice Tov. termen a deciziilor luate. A lectivă din Petreşti se acordă 1200 tone gunoi de grajd în
MARIN SMARANDACHE o mare atenţie fertilizăm so
• •
preşedintele Comitetului executiv lului. Astfel, numai de la în special pe suprafeţele care A b o n a fi- v â la aa
La sîai despre producţia al Sfatului popular orăşeneso ceputul anului şi pînă în pre urmează să fie cultivate cu e d ita te d e A cadem ia M.
zent s-au transportat în cîmp
cartofi şi porumb.
Călan
arestai an în domeniul ştiinţelor:
(Urmare din pag, l-a) ţiilor, caic nu au fost pe măsura po PE TEME Ş C O L A R E ^MATEMATICE şi FIZICE, CHIMICE, TEHNICE, BIOLOGICE şi
sibilităţilor. La cartofi de pildă, unde /AGRICOLE, GEOLOGICE şi GEOGRAFICE, MEDICALE, ECONOMICE.
Intr-un fel asemănător s-a discutat nu s-au respectat regulile agrotehnice ^FILOZOFICE, JURIDICE, ISTORICE, de LIMBĂ, LITERATURĂ şi
si despre sarcinile dc producţie stabi dc însămînţnrc, îngrijire şi recoltare Cerc pedagogic cipialităţii de care trebuie să dea frumos carnaval pe gheaţă. Pe pa JARTĂ — FILOLOGIE — LITERATURĂ.
lite pe acest an in celelalte sectoare s-au obţinut producţii sub nivelul po dovadă directorii de şcoli, exigenţa tinoarul bine îngrijit şi iluminat,
de activitate. Analizînd posibilităţile rlc sibilităţilor. Ncrcalizarca producţiei al d ire cto rilo r şi tactul pedagogic, preocuparea lor carnavalul a început cu parada < Abonamentele sc pot face la oliciilc P.T.T R., factorii poştali şi la
care dispun şi bazîndu-sc pe experienţa planificate se dalorcştc pe dc o parte pentru întărirea colectivelor de ca măştilor, după care a urmat un Jdifuzorii dc presă dîn întreprinderi şi instituţii.
acumulată în cei 5 ani dc activitate, modului . defectuos dc plantare a tu Rolul directorului este deosebit dre didactice. concurs de patinaj şi un spectacol
colectiviştii din Bobîlna şi-au propus ra berculilor, iar pe dc altă parte fap de important în organizarea, în Cercul pedagogic organizat a fost artistic prezentat de Casa pionieri
şi din sectorul vegetal să obţină în tului că consiliul dc conducere nu s-a drumarea şi controlul tuturor ac de un real folos pentru toţi direc lor.
acest an producţii şi mai mari. îngrijit de înlocuirea soiului dc car tivităţilor din şcoală. Pe tema mun torii de şcoli, contribuind la îmbu Carnavalul, Ia care au participat
Tfi l*'\ Acestea sînt numai cîtcva din obiec tofi, care este degenerat. cii directorului de şcoală, a avut loc nătăţirea muncii noastre, la ridica sute de pionieri şi şcolari, a fost
recent la şcoala de 8 ani „Di*. Petru
-fllC-l tivele planului pe 19G4 La stabilirea • Tehnicianul Grigorc Pctraş spunea Groza" din Deva un cerc pedagogic. rea procesului instructiv-educativ nu numai util dai- şi recreativ, ră- Cetăţeni deţinători de oi!
lor s-au avut în vedere două probleme pe bună dreptate că producţia nesa- Directorii şcolilor de pe raza ora din şcoală. mînînd ca o amintire plăcută în
piincipalc şi anume: valorificarea po tisfăcătoarc dc porumb se datoreşte şi Pro/. SOTINGA IO AN mintea elevilor. Contractat! cu unităţile D. C. A., sau cu delegaţii D. C. A. |
sibilităţilor existente pentru sporirea unor practici învechite pe care Ic mai şului au asistat, pe specialităţi, la directorul şcolii de 8 ani TRIFU ELISARETA din comune şl sate cantită|i cit mai mari de lină, dc pe toate [
averii obşteşti şi a valorii zilei-m.iu- folosesc unii colectivişti. Vorbitorul a diferite ore, s-au interesat de mo din Rapolt de ta Casa pionierilor oile ce le de|inc|i.
dul cum au fost alcătuite planul
că şi mărirea contribuţiei la fondul pus un marc accent pe necesitatea res anual şi cel trimestrial de muncă, din Sebeş
centralizat dc produse agricole al sta pectării unei densităţi corespunzătoare planurile calendaristice, planurile C o n s fă tu ire cu p ă rin iii P ionierii se întrec PRIN CONTRACTAREA LINEI OBŢINEŢI:
tului. După toate calculele făcute de dc plante la hectar şi participării co comisiilor metodice, ale cercurilor Conducerea şcolii medii din Orăş — SCUTIRI DE COTE;
către colectivişti în cadrul adunării a lectiviştilor la muncă. Şi colectivista de elevi etc., ei au ascultat apoi re tie a organizat în sala cinematogra în m ăiestria artistică
rezultat că gospodăria din Bobîlna va Elisabcta Hcrta a arătat că se impune feratul „Rolul directorului în coor fului „Flacăra" din localitate o con Concursul cultural al pionierilor — PREŢURI AVANTAJ OASE;
obţine venituri băneşti cu circa 200 000 o organizare mai judicioasă a in un cu donarea, îndrumarea şi controlul sfătuire cu părinţii elevilor. In ca şi şcolarilor se desfăşoară în pre — ÎMPRUMUT DE 45% ASUPRA VALORII LINEI !
Ici mai mult faţa de anul trecut. in cadrul brigăzilor şi echipelor. I:i procesului de învăţămînt", prezen drul acestei consfătuiri, pe baza u- zent în toate comunele din regiunea
Sînt obiective frumoase, care s-au acest scop ca a propus ca forţele sa tat de tov. piof. Nistor Anglie), di nui raport prezentat de tov. Socol noastră. In comuna Baia de Criş, ţ CONTRACTATE.
bucurat de aprobarea unanimă dia fie împărţite proporţional pe brigăzi rectorul şcolii de 8 ani „Dr. Petru loan, directorul şcolii, s-a făcut o raionul Brad, la acest concurs, care
partea colectiviştilor. S-a- discuUt şi echipe. Propuneri preţioase s-au fă Groza" şi au dezbătut pe larg pro analiză a situaţiei elevilor la în a avut loc în sala căminului cultu
amănunţit şi modul în caic vor fi în cut şî cu privire la hrănirca raţiona â bleme care s-au ridicat atît în urma văţătură şi disciplină, arătîndu-se ral, au participat formaţiile corale
deplinite aceste sarcini. Aici, colecti *i diferenţiată a vacilor dc lapte, cti asistentelor la ore, a controlului do metodele folosite de şcoală $i pă ale şcolilor din Ţebea, echipa de
viştii au avut în vedere şi unele nea privire la creşterea productivităţii pă cumentelor şcolare, cît şi în refera rinţi pentru sprijinirea elevilor in dansuri din Cărăstău şi un număr
junsuri manifestate în anul trecut. Co şunilor prin supraînsăinîntări. ctc. Alţi tul prezentat. Au fost scoase în evi însuşirea cunoştinţelor şi întărirea însemnat de solişti vocali şi instru
lectivişti ca Ghcorghc Şolana, Ghcor- participanţi la discuţii au arătat c-i denţă cu acest prilej metodele bune disciplinei. mentişti. Pentru faza intercomu-
ghe Lupu, Angliei Simerian, Oclavian consiliul de conducere va trebui ca în folosite la şcoala „Dr Petru Groza", Consfătuirea a oferit un larg nală au fost clasate formaţiile co
Filip, Elisabcta Hcrta şi al|ii au cri acest an &â acorde o inai marc aten precum şî deficientele semnalate. schimb de experienţă între părinţi rale dîn Ţebea, echipa de dansuri
ticat faptul că brigăzile au fost prea ţie şi construcţiilor planificate, pentru S-a insistat în mod deosebit asupra şi cadrele didactice din Cărăstău şi un număr de 5
puţin îndrumate şi controlate dc către ca astfel să se crcczc condiţii optime controlului ce trebuie efectuat din CRĂCIUN IOAN solişti vocali. La pregătirea şî des
consiliul de conducere (preşedinte tov. partea directorului, privind pregăti muncitor zugrav — Orăştie făşurarea concursului şi-au dat con
Gheorghe Ormindcan). Din aceasta de adapostirc a animalelor. Toate pro rea profesorului la ore, exigenţa tribuţia Lâzăruţ Elvira, Gheorghe
cauza în uncie perioade s-a muncit nc- punerile făcute cu prilejul adunări C a rn a v a l pe g h e ajă Marinescu, Trifa Maria, şi alte ca
organizat, iar unii şefi de echipe nu generale anuale au pornii din dorinţa acestuia pentru calitatea lecţiilor, dre didactice.
TRIFA GHERASIM
şi-au dus la îndeplinire sarcinile, Un colectiviştilor din Bobîlna. care vor ci aprecierea cunoştinţelor, întărirea Cu sprijinul şcolilor din oraş, Co secretarul Comitetului executiv
asemenea sistem defectuos dc munca in anul acesta bilanţul realizărilor să disciplinei şcolare etc. De asemenea mitetul raional (J.T.M. şi Casa pio al sfatului popular comunal
nierilor clin Sebeş au organizat re-
a influenţat negativ şi asupra produc fie şi mai bogat. au fost subliniate necesitatea prin
re n t n p n tm plovîi Hln ln rn lilP fP un Baia de Criş
Antrenamente la Parîngul Lonea
Echipa Parângul Lonen care acti armonios. In această perioadă vor ObiscfsveSe planificate —
SPO RT vează in campionatul regional de svea loc o serie de jocuri amicale construite m ai rep ed e, m al bine
de verificare cu echipele din Valea
fotbal şi-a început pregătirile
îp
vederea returului. Antrenamentele Jiului.
au început încă din 14 ianuarie fiind La antrenamentele care se des (Uimate (lin pag. t-a) placaj tcgofilm şi chiar tîmplârie depo V I Z I T A Ţ I
împărţite în două faze pregătitoare. făşoară sub conducerea antrenoru zitată nccorcspunzător. Formule dc ge
In prima parte se vn avea in ve
Spartachiada tineretului dere dezvoltarea calităţilor fizice lui loan Sima, participă următorul n.crsul lucrărilor, sînt transformaţi în nul : „Aşa-i şade bine unui şantier*, MAGAZINELE ALIMENTARE CU AUTOSERVIRE
lot de jucători : Duna, Duk, Kiaibic,
..Fără asta nu se poate*, nu justifica
generale iar în a doua parte pregă Pui, Teică, Ujora, Gyarmaiy, Buci, manipuluiRi dc materiale, sau rezolvi cit nimic prostul spirit gospodăresc care
Dan Onici, Petcu, Bakyi, Fulop, diverse probleme administrative. Procc-
Zilele trecute, comitetul U.T.M. tirea fizică specială precum şi or Sloicoi, Ciutai si Radu. dîndu-sc astfel, organizarea muncii las» se manifestă po şantierele din Deva, ale cooperaţiei de consum din
din cadrul Atelierelor centrale Criş- ganizarea echipei. Se va pune ac IOAN TF.ŞCAN dc dorit, nu se asigură o asistenţă tch* Haţeg şi T.C-M.M. Brad.
cent mai ales pe j'ocul colectiv, corespondent n:că corespunzătoare, iar producţia su Pc şantierele dc locuinţe, reducerea B R A D Şl S E B E Ş .
cior şi consiliul asociaţiei sportive
feră. La Deva, din această pricină, fi preţului dc cost trebuie să constituie c
„Metalul" au organizat citeva în In vederea returului ptcocuparc pentru loti factorii antrenaţi
treceri in cadrul sportuchinilei de nisajele interioare la blocurile 7. 12 şi 13 iîi procesul muncii- Această problemă nu
nu se ridică la nivelul cerinţelor.. Da
iarnă a tineretului. La întreceri nu .Jucătorii echipei de fotbal Rete Demn de remarcat este faptul câ torită faptului câ uncie lucrări nu se tnbuic lăsată numai pc scama conta
participat 46 tineri şi tinere, care zatul din Haţeg, caic activează în se pune accent deosebit şi pe ridi execută în perioada optimă, trebuie re bililor. fiindcă economiile sau pierde
cadrul campionatului regional, au carea nivelului politic al jucători rile se hotărăsc în primul rînd în pro
şi-au disputat înlîieiatea la disci făcute de câte două-lrei ori Sînt destuS
început de cîteva săptămîni antrena lor, toţi membrii lotului urmînd ducţia de fiecare zi.
plinele şah, tenis de masă şi tir. mentele sub conducerea antrenoru cursurile unui cerc de învăţămînt de dese cazurile cînd parchetul se umflă
Pentru ca în viitor să se obţină re
După întreceri disputate, cele mai lui lou Mateon. Lotul, compus din politic, condus de tov. Nicoloe Clen- din cauza umidităţii camerelor, cînd se zultate şi mai bune, conducerea
efectuează spargeri şi modificări după
bune rezultate le-au obţinut spor 18 jucători, efectuează patru antre cin, directorul preventoriului din ■ c lucrarea a fost terminală. Asemenea
namente pe săpiumînă în aer liber. f.R.C H şi a I C.S H- trebuie să impri
tivii Arsenîe Bârâşteanu şi Ale Nălaţi. fenomene s-au manifestat la blocurile
La începui se pune accentul pe me şefilor dc şantiere o mai inarc răs
xandru Kotona la tir, loan Gabor pregătirea fizicii generală, uimind In zilele care urmează, echipa Re 7, 13, 14, 4, 1 A, I B, din Deva, la Brad, pundere pentru calitatea şi preţul de
şi Oswald Zatoskil la şah, Alexan ca apoi să se lucreze la îmbunâlâ- tezatul din Haţeg va înlîlni, în me Haţeg ctc. Remedierile şi modificănic cost al apartamentelor Pe şantiere tre
dru Lazâr şi Stelian Goia la tenis ţirea procedeelor tehnice de ba/ă. ciuri amicale echipele Textila Sebeş, care s-au făcut ulterior au necesitat buie introdusă cointeresarea materiali
de masă. In continuare se va trece la pregă Jiul II Petrila, .Minerul Aninoasa timp suplimentar şi implicit au dus !a a tuturor muncitorilor care realizează
tirea fizică specială şi pregătirea şi altele. depăşirea preţului dc cost planificat. lucrări dc calitate. în condiţiile econo
In planul de activitate sînt pre tehnică, tactică şi moral volitiva. NICU SnUCMEA Cheltuielile de producţie mai sînt in misirii dc materiale. Sarcini importante
văzute şi alte întreceri sportive în fluenţate negativ şi de proasta guspo- revin şi organizaţiilor dc partid. Ele
cadrul spartaehiadei de iarnă a ti B o x dărirc a materialelor. In această pri trebuie să fie în primul rînd acelea
neretului. vii,ţă rezultate nemulţumiloare s-au ore să mobilizeze colectivele la efec
Recent saln de sport din Petrila sportivii asociaţiilor sportive Mine obţinut pc şantierele T R C.H. şi pc
a găzduit etapa orăşenească a cam rul Lupeni, Minerul Vulcan şi Jiul tuarea calitativă a lucrărilor, să spriji
PETRU MIC şantierul de locuinţe T. C. M. M. d n ne toate acţiunile cc sc întreprind ir
pionatului republican de box rezer- Petrila.
corespondent \nla juniorilor, la caro au participat In urma meciurilor disputate au Brad. Constructorii dc la Ţ.R C H acest senp. Comuniştii trebuie să creeze
fost declaraţi campioni ai Văii Jiu datorită slabei gospodăriri cît şi opinii dc masă împotriva color care
T e n i s d e m a s ă lui pe anul 1964, următorii boxeri: u or deficienţe, au depăşit c»i dau lucrări dc slabă calitate, să urmă*
La Dîa au avut loc de curînd în categoria muscă : Blaga Ion — Mi Mul pc apartament în medie rtască permanent felul cum conduce
lj 7 la sută faţă de ccl planiiicat
au
Potraşcu (Minerul Muncel). Ei
trecerile din cadrul etapei raionale orupat primele locuri, calificînclu-se nerul Lupeni; categoria cocoş: Bc- L.; Deva, preţul de cost a fust depădi rile tehnice se preocupă dc aplicarea în
a campionatului republican indivi pentru faza regională. O compor rinţan Tudor — Jiul Petrila: catego viaţă a prevederilor planurilor M.T.O.
dual la tenis de masă. Pe foaia d? ria pană : lleş Arpad — Minerul io lt/6.1 cu I-.300 000 lei. cnu/ai in marc Pc şantierele din regiunea noastră
tare bună au avut şi sportivii Joan Lupeni; categoria semi uşoară : Cos7 parte de proasta gospodărire a materia
concurs an fost înscrişi 22 dc con există toate condiţiile pentru ca locum.
Moţ (Mureşul Bruni şea), Vasile Elev tinoş Vladimir — Jiul Peliiln; ca Iclor. Este inadmisibil ca sub privirile tclc să sc construiască într-un timp
curenţi rcprezentînd 7 asociaţii tegoria uşoară : Varga Alexandru —
(Aurul Certej) Gli. Vulcan (Ştiinţa şefului dc şantier, ale maiştrilor, sâ scut, să fie de calitate şi să aibă un
sportive din raion. Mai bine pre Minerul Lupeni şî categoria semi- zută împrăştiate prin noroi, în diverse preţ dc cost scăzut. Experienţa onor
gătiţi s-au dovedit sportivii IMircca Certej), Lanrian Ursa (Voinţa Mia). mi.ilocic: Santa Nieolae — Jiul Pe- şantiere a demonstrat că atunci cînJ
VALER POPA trila. colţuri, mormane de fier beton, gea
Ţogoie (Ştiinţa Ilia) şi Gheorghe există preocupare susţinută, rezultatele
corespondent S. MALOI corespondent muri, bile manele, schelărie metalică, nu sc lasă aşteptate.