Page 29 - 1964-02

•' ';-i Cenţii-•
• icqinnâlâ

• rkcra-Oevn
PROLETARI DLN TOATB ŢĂRILE, U N IŢI-V AI
Expunere despre
CaSîfaîea de
membru de partid
Una din preocupările permanente
ale Comitetului orăşenesc D®va al
P.iM.R. este creşterea şi educarea
membrilor şi candidaţilor de partid.
In acest scop, organizaţiile dc bază
sint îndrumate şi ajutate să pregă­
tească mai bine adunările generale,
să îmbunătăţească contiuuu calita­
tea învăţăniîntului de partid, să în­
credinţeze sarcini concrete fiecă­
rui membru şi candidat dc partid
etc. Totodată, la nivelul oraşului se
organizează ţinerea unor expuneri,
conferinţe pc leme educative. Aşa
dc exemplu, recent, in sala cinema­
tografului „Arta" din Deva un maro
număr dc membri şi candidaţi do
partid au participat la expunerea :
„Calitatea de membru de partid" ţi­
In comunicatul Direcţiei nută dc Iov. Lndislau Fedoranki,
prim-sccrctar al Comitetului orăşe­
Centrale de Statistică cu
nesc Deva al P.ÎM.R.
privire la îndeplinirea pla-
nului de stat al Republicii
Populare Romine pe anul Vizita delegaţiei Uniunii
1963 se arată că producţia sindicatelor
In abataje—randamente sporite Măsuri că a crescut faţă de anul din R. S. F. Iugoslavia
efectivă de energie electri­
lehnico-organizaforice 1962 cu 16 la sută. La obţi­
Colectivul de muncă de la E. M. mion Ticula, Mihai Chindea şi alţii, Delegaţia Uniunii sindicatelor din
Ghelar a analizat în adunările de şi-au depăşit sarcinile planului lu­ eficienfe nerea acestui rezultat au R.S.F. Iugoslavia condusă de tova­
dezbatere a cifrelor de plan pe anul nar de producţie în proporţie de contribuit şi muncitorii, in­ răşul Svetozar Vulcmanovici-Tempo,
1964 posibilităţile de sporire a pro­ 105—118 la sută. In cinstea celei de-a XX-a preşedintele Consiliului Central al
ducţiei de minereu şi s-a angajat, Ca urmare a creşterii productivi­ aniversări a eliberării patriei ginerii şi tehnicienii din u- Uniunii Sindicatelor Iugoslave, a
printre altele, sâ extragă peste sar­ tăţii muncii în abataje in curşul lu­ noastre, colectivul de munci­ nităţile energetice din re­ vizitat în zilele de G şi 7 februarie
cinile de plan 15.000 tone minereu nii ianuarie producţia de minereu a tori, ingineri şi tehnicieni dc giunea noastră.
şi să îmbunătăţească calitatea cu sporit continuu, E. M. Ghelar reu­ h Fabrica chimică din Orăş- H i ] uzinele „Electroputere" din Craiova
0,4 la sută. Pentru realizarea sarci­ şind să-şi îndeplinească planul lunar tie s-a angajat să depăşească şi Combinatul Siderurgic din Hune­
nilor de plan şi a angajamentelor al producţiei globale în proporţie de planul producţiei globale şi doara. Simbătă membrii delegaţiei
luate în întrecerea socialistă, condu­ 121,55 la sută, iar al producţiei mar­ marlă cu 1,5 la sulă, să spo­ au sosit în oraşul Braşov. In cursul
cerea tehnică a exploatării, la indi­ fă in proporţie de 125,38 la sută. rească productivitatea muncii, dimineţii, oaspeţii au vizitat Uzine­
caţia comitetului de partid, a stu­ Minereul trimis’ furnaliştilor peste să îmbunătăţească continuu le de tractoare, iar seara au asistat
diat temeinic posibilităţile existente plan, arată că atunci cînd se dă calitatea produselor. Angaja­ Instructaj pe teme Acţiuni cu filmul documentar la un spectacol dat la clubul „Trac­
de creştere a productivităţii muncii atenţia cuvenită bunei organizări a mentele luate prind viată. In avicole torul" de către formaţiile artistice
în abataje şi, pe baza propunerilor muncii, cînd timpul este judicios fo­ tuna ianuarie, colectivul fa­ Secţia de cinetica re a raionului înainte de rularea filmelor, in­ de amatori ale sindicatelor din lo­
făcute de muncitori, tehnicieni şi losit, se pot obţine rezultate fru­ bricii şi-a depăşit planul pro­ La casa agronomului Alba, cu sprijinul întreprinderii re­ ginerul agronom al gospodăriei, tov. calitate.
ingineri, a întocmit un plan de mă­ moase. Aceasta însă nu înseamnă că ducţiei qlobale cu 3,6 la sută, de la Mintia are loc în gionale cinematografice, continuă Bobeş Petru, care vizionase deja Vi/.itînd cele tre! mari obiective
suri tehnico-organizatorîce cu ter­ au fost epuizate toate rezervele de cel al producţiei marlă cu 3,7 această perioadă un in­ să organizeze pentru colectiviştii aceste filme, le-a explicat colecti­ Industriale, oaspeţii s-au întreţinut
mene şi responsabilităţi precise. creştere a productivităţii muncii in la sută ctc. structaj cu crescătoare­ rare urmează invâţămintul agrozoo­ viştilor conţinutul lor şi problemele cu muncitori, tehnicieni, ingineri,
Orientat spre îmbunătăţirea proce­ abataje. E. M. Ghelar dispune de Pentru realizarea angajamente­ le dc păsări din gospo­ tehnic de masă şi ciclul de confe­ asupra cărora vor trebui să-şi con­ activişti sindicali, care le-au dat
sului de producţie în subteran, pla­ experienţă în aplicarea metodelor de lor luate a iost întocmit .un dăriile agricole colecti­ rinţe agricole, acţiuni instructive cu centreze mai mult atenţia. După ru­ explicaţii asupra proceselor tehno­
nul prevede, printre altele, săparea muncă de mare productivitate, cum plan de măsuri lehnico-orga- filmul documentar. Astfel, vineri 7 lare, inginerul agronom, preşedinte­ logice şi le-au vorbit despre mun­
unui suitor colector din orizontul 3 sînt exploatarea în subelaje, cu în- nizatorice. O parte din măsu­ ve, unde participă peste februarie, în sala căminului cultu­ ca şi realizările lor. Tovarăşul Sve­
care să deservească zăeămintu) din mngazinarea minereului şi metoda rile prevăzute au fost aplicate. 60 de îngrijitoare. Aici ral din Cricău au fost prezentate le gospodăriei colective, tov. Joldeş tozar Vukmanoviei-Tempo n felici­
Petru, brigadierii Şandru loan, Dră-
sudul puţului, redeschiderea zonei combinată. Va Trebui ca această ex­ Asilcl, printr-o bună întreţine­ sînt făcute expuneri pc colectiviştilor filmele documentare: gan Trăienie şi Drâgan Cornel, pre­ tat pe muncitorii de la uzinele „Elec­
superioare a zăcământului din apro­ perienţă să fie larg răspîndită astfel re şi supraveghere a utilaje­ tema creşterii şi fura­ „Din păminiuri sărace, vii şi livezi cum şi alţi colectivişti au vorbit troputere" pentru faptul că înlr-un
pierea echipei nr. 59, executarea unui ca munca în abataje să fie cît mai lor s-a prelungit durata de înfloritoare*', „Creşterea animalelor despre metodele folosite în gospo­ timp foarte scurt şi-au însuşit pro­
suitor de rambleu la Valea Caselor bine organizată. Cadrelor tehnice şi iunclionare a acestora Intre jării păsărilor de către In gospodăriile agricole colective" ducţia locomotivelor Diesel electri­
ele., obiective care au fost atacate în inginereşti le revine sarcina să stu­ două reparaţii. In scopul mări­ specialiştii din cadrul si „Pentru 5.000 kg. porumb boabe dăria colectivă din localitate şi cele ce. El a apreciat modernele agre­
cursul lunii ianuarie unele dintre dieze cu curaj posibilităţile de scur­ ţii cantităţii de tanin se valo- consiliilor agricole. la ha.". văzute in filmele prezentate. Toţi gate ale Combinatului siderurgic din
ele fiind deja terminate. Pentru tare a duratei fiecărei operaţiuni mi­ rilică rezidurile rezultate dc la cei care au luat cuvîntul au apreciat
buna funcţionare a staţiei de sor­ niere, astfel ca timpul de executare deprăluirea coajei dc molid. In organizarea acestei acţiuni şi s-au Hunedoara, precum şi utilajele de
tare a minereurilor, planul M.T.O. a unui ciclu să fie redus şi, în ca­ pianul M.T.O. se prevede, dc In vizita la forestieri angajat să aplice în practică cele prim rang cu care este înzestrată
prevede verificarea săptăniînală a drul aceluiaşi schimb, să se înceapă asemenea, mărirea capacităţii învăţate. Uzina de tractoare.
instalaţiilor elcctro-mecanice, con­ al doilea ciclu de producţie. Acest de uscare a oxidului (galben In cursul vizitelor, oaspeţi! s-au
fecţionarea de grătare dc rezervă lucru se poate realiza, spre exem­ de lier, darea in exploatare o Dornici de a cunoaşte acti­ că ale forestierilor, mijloacele RUCUR ARFTON (ntîlnit cu membrii biroului execu­
pentru ciururile vibratorii, întocmi­ plu, prin scurtarea timpului de per­ unui nou compresor, care va vitatea munc/for/lor forestieri, mecanizate de care dispun In şeful serviciului reţeaua să­ tiv al Consiliului regional nl sin­
rea şi urmărirea unui plan de revizii 60 de pionieri dc la Şcoala dc parchetele de lucru, transpor­ dicatelor Hunedoara şi membrii bi­
forare folosindu-se două perforatoa­ permite creşterea randamente­ 8 ani din Iscroni ou organizat tească din cadrul întreprin­ roului executiv al Consiliului local
şi reparaţii a întregii instalaţii si lor cuvclor dc reacţie. tul lemnului ele. derii regionale cinematografice
altele. Pe lingă aceste măsuri, comi­ re care să funcţioneze simultan, o excursie la exploatarea lo- al sindicatelor Braşov. (Agerpres).
tetul de partid a recomandat reor­ prin suprapunerea unor faze de lu­ restieră Poiatişte, Excursia a Elevii şi-au afirmat dorinfi
ganizarea echipelor şi brigăzilor de cru ca evacuarea materialului şi Prin sporirea prilejuit o plăcută ascensiune de n se organiza mai des ase­
mineri în funcţie de necesităţile fie­ perforare etc. Astfel, productivitatea In munţi, in aceste zile de menea excursii Instructive şi
cărui loc de muncă, respeetîndu-se productivităţii muncii iarnă, permifind, in acelaşi recreative.
întocmai formaţiile tîp de lucru. Cu muncii creşte şi mai mult şi, o dală timp, micilor vizitatori să cu­ TITU CORN EA
acest prilej s-a făcut şi o reparti­ cu aceasta, producţia de minereu. Colectivul fabricii „Vidra1* noască condiţiile noi de mun­ corespondent
zare corespunzătoare a membrilor şi Va trebui însă ca alît conducerea din Orăştie a înscris pe grafi­
candidaţilor de partid pe echipele exploatării cît şi cadrele tehnice şi cii I întrecerii socialiste noi şi
de mineri. In prezent, în fiecare frumoase realizări. Mobilizaţi Schimb de experienţă
schimb şi formaţie de lucru există inginereşti să asigure o aprovizionare in permanentă dc organizaţia
ccl puţin cîte un comunist. Se asi­ corespunzătoare a echipelor de mi­ dc partid, muncitorii de aici
gură astfel o conducere permanentă neri, o îndrumare tehnică de înaltă au reuşit să-şi depăşească In Consiliul agricol raional Haţeg a organizat la gospodăria
şi un control eficient al întregului calificare, să le pună la dispoziţie luna ,ianuarie planul produc­ colectivă din oraş uii schimb de experienţă, între colectiviştii
proces de producţie din partea orga­ materialele necesare. In acest sens ţiei globale şi marlă cu W Fa de aici şi cei din G.A.C. Sălaşul Superior care lucrează în
nizaţiilor de partid. sută şi respectiv 9 ta sută. sectorul zootehnic. Cu acest prilej, consiliul dc conducere al
şi conducerea Trustului minier gospodăriei din Haţeg, cît şi îngrijitorii, au împărtăşit colecti­
Aplicarea în viaţă a măsuri­ Succesele dobindile se dato­
lor luate, urmărirea operativă Deva trebuie să se preocupe mai rase organizării mai judicioa­ viştilor din Sălaş din metodele folosite in organizarea mun­
a îndeplinirii lor de către co­ mult de aprovizionarea ritmică a se a muncii, lo/osiril din plin cii, în sporirea efectivului de animale şi a productivităţii
mitetul dc partid si conduce­ Exploatării miniere Ghelar cu o utilajelor, aplicării In pro­ acestora. S-a vizitat apoi sectorul zootehnic şi baza furajeră
rea exploatării, au făcut ca mun­ ducţie a unor măsuri tehnico- unde participanţilor li s-au dat numeroase explicaţii.
ca minerilor să se îmbunătăţească. lemn de mină, şină c.f. şi alte ma­ organizatorice elicace. La bazn N. SBUC1IEA
Semnificativ este faptul că în luna teriale. Serviciul de aprovizionare rezultatelor obţinute a stat corespondent
ianuarie timpul de muncă a fost mai din cadrul Trustului trebuie să ur­ sporirea continuă a producti­
bine folosit, echipele din abataje au mărească îndeaproape felul în care vităţii muncii. In tuna ianua-
respectat întocmai ciclogramele .de se achită de obligaţiile contractuale ne. la labrica „Vidra" din
lucru, reuşind să realizeze nu numai unităţile care şi-au asumat răspun­ Orăştie, productivitatea mun­ Creşte numărul depunătorilor la C.E.C.
sarcinile prevăzute pentru un ciclu, derea transportării materialelor pînâ cii a crescut cu 9 la sută peste
nivelul planilical.
ci să pregătească frontul şi materia­ la gura de mină. Avind asigurate Muncitorii fabricii slnt hotă- La Sfatul popular al oraşului Deva şirea planului de atragere a depună­
lele necesare schimbului următor. condiţiile de muncă necesare, mir.erii ri(i sâ obţină in viitor succese a avut loc de curînd analiza muncii torilor pe trimestrul IV al anului
Merită scoase în evidenţă eforturile vor putea spoii productivitatea mai frumoase. In acest scop ei desfăşurată de comisia de coordona­ 1963 se numără T.R.C.H., E. M. De­
re C.E.C. pe trimestrul IV al anului
depuse de maiştrii Hadu Ionuţ, loan muncii in abataje şi să trimită fnr- se preocupă intens de ridica­ trecut. Cu această ocazie a reieşit câ va, depoul C.F.R. Simeria, Uzina de
Gostian, loan State, Vasile Duma şi naliştilor, în mod ritmic, minereu cît rea continuă a calificării pro­ pe raza oraşului regional Deva nu­ preparare, autobaza I.R.T.A. şi alte­
le. Nu se poate trece cu vederea a-
timnilor
fesionale, eliminarea
alţii, pentru îndrumarea competentă mai mult şi de mai bună calitate. neproductivi, întărirea disci­ mărul depunătorilor la C. E. C. este portul adus pe această linie de unii
a echipelor de mineri. Buna organi­ plinei in muncă. în continuă creştere. Datorită avîn- membri ai comisiei de coordonare
tului întregii economii şi a creşterii
zare a muncii, repartizarea de sar­ S POP buneistărî a populaţiei s-au creat C.E.C. ca tov. Ladislau Biber de la
cini precise fiecărui membru al echi­ importante disponibilităţi băneşti E. M. Deva, Ghinea Ovanez de la
pei în funcţie de gradul de califi­ care sînt depuse pentru păstrare la flotaţia Deva, Nicolae Susan de la
care, urmărirea operativă a realiză­ Cerc de recitatori C.E.C. Astfel, faţă de anul 1962, nu­ B.R.P.R. Deva şi alţii, care au aju­
tat comisiile de sprijin de la între­
rilor echipelor de mineri de către or­ mărul depunătorilor a crescut în
1963 cu 56 la sută. Tot în şedinţa prinderile unde lucrează precum şi
ganizaţiile de partid, au dus la creş­ In cadrul şcolii profesionale de pc De mult succes s-au bucurat poe­ amintită s-a arătat că în trimestrul pe mandatarii C.E.C., influenţînd in
terea productivităţii muncii în aba­ lingă Atelierele R.M.R. — Simeria ziile „Lecţii dc istorie" de Eugen IV al anului 1963 soldul general al mod pozitiv creşterea soldului gene­
taje. In luna ianuarie marea majo­ funcţionează un cerc de recitatori. Frunză şi „Cobzarul" de George depunerilor a crescut cu 50 la sută ral.
Sub conducerea instructorului Aurel Coşbuc, recitate de elevul Iancu
ritate a echipelor şi-au depăşit sar­ faţă de perioada corespunzătoare a Cei prezenţi la şedinţa de analiză
cinile. Rezultate deosebite au înre­ Marinescu, cei 18 ucenici din anul I, Turcu. „Lumini ce nu se sting", este anului precedent. De asemenea, tot a muncii s-au angajat să ajute mai
gistrat minerii din cariera Tulea înscrişi la acest ccrc, au făcut pînâ titlul unei poezii de V. Tcodorescu, în trimestrul IV, planul de atragere mult pe membrii comisiilor de spri­
jin şi mandatarii C.E.C. în vederea
care, deşi au muncit in condiţii deo­ in prezent peste 30 ore de pregătiri interpretată cu mult talent de loan a veniturilor băneşti ale populaţiei realizării sarcinilor de plan pe anul
sebit de grele, au reuşit ca la sfîr- şi repetiţie, învâţînd 25 de poezii din Tămâşiloni. a fost îndeplinit în proporţie de 1964.
şilul lunii să totalizeze un plus de creaţiile poeţilor clasici şi contem­ V. IOSIF J43 la sută. DUMITRU GOŢA O contribuţie preţioasă la succe solo obţinute de Jurnaliştii din Că­
Printre unităţile economice care
peste 3.500 tone dolomitâ extrasă porani. corespondent au contribuit ccl mai mult la depă­ directorul agenţiei orăşeneşti lău a adus-o şi macaragiul Hcrţeg Fcrdinand. Fotografia nt-1 înfăţişea­
ză ureînd scările Ia cabina de co niandă.
peste plan. Rezultate frumoase au C. E. C. Deva
înregistrat şi numeroase echipe care
înainte nu-şi realizau planul de pro­
ducţie. Preluate de mineri cu o bo­ în sprijinul îrwăfămîntu
,
. 1
n
gată experienţă, echipe cum sînt cele Curtea —
pe care le conduc în prezent Gheor-
ghe Tămăşescu, Gheorghe Tiron, Ni- _______________________________agrozooteh n ic -----------------------------------
colae Dristaru, Dumitru Ungureanu,
Aurel Moga, Gheorghe Glîgor, Si- Cite unul ori in grupuri dc doi- marcat c şi faptul că la bibliotecă
trei. cu caietele şi manualele sun ÎNSEMNĂRI există planul tematic al lecţiilor ce
braţ, colectiviştii înscrişi la cercul sc predau. Acesta este consultat de
legumicol anul II intră pc poarta bibliotecară cu regularitate. Pe
Toate secţiile sediului G.A.C. In această după- „Sloiuri pentru cultura legumelor\ baza lui au fost organizate o serie
amiazâ, aici, într-o sală ce sugerea­ Să nu uitati să mi-o Irecc/i pc Uşa de acţiuni eficiente cu cartea. Din-
cu planul realizat ză tnlfutotul o sală dc clasă şco­ dc cititoare.. tic acestea, deosebii dc reuşită a
—- Eu o iau pc asta: „Cum pu­
lară, urmează să li se predea o tem objinc legume proaspete tot Iost scara de întrebări şi răspun­
suri cu tema „Cu//ura legumelor",
Prima lună din acest an a nouă lecţie intitulată „Obţinerea timpul a n u lu i M ă interesează. organizată cu cei înscrişi la cercul
adus colectivului dc muncă de legumelor tim purii". Ea va începe ~ Cu- legumicol. Acestora li s-au dat din
la fabrica „ Căprioara* din la orele 18 dar membrii cercului Rind pe rifid, Silvia Popa, S ld o timp bibliogratia şi cărţile necesa­
Sebeş şi primul succes: rea­ amintii au venit ceva îm i devreme nin Prisecan, Marioara Popa şi alţi re, pentru a le studia. Apoi, pc
lizarea sarcinilor de plan dc S-au obişnuit ca, înaintea lectici, colectivişti înscrişi la cercul legu­ marginea lor ca şi în legătură cu
către toate secţiile. Muncito­ să răsloiască şi să-şi aleagă căr­ micol şi-au a.'cs cărţile pielcratc. lecţiile predate, colectiviştii au ri­
rii secţiei marochinăric şi con- ţile cc-i interesează. Pentru că, dc Bibliotecara le notează numele şi dicol, in. cadrul manifestării amin­
leclii-hainc au reuşit nu nu­ cele mai multe ori, pînâ să încea­ titlurile alese intr-un carneteI pen­ tite, o serie de întrebări. La ele au
mai să-şi realizeze sarcinile dc pă predarea noilor cunoştinţe, co­ tru a le trece mai apoi pc fişele răspuns pc larg lectorul cercului,
plan, dar sâ le şi depăşească lectiviştii se inlilncsc cu bibliote­ dc cititori. tov. inq. Iuga Anişoara, şi profe­
cu 5 la sută şi respectiv 2 la cara din comună. Ea le aduce dc In comuna Dobra ' funcţionează sorii cc predau „Agricultura" la
sută. Pc întreaga labrică pla­ fiecare dală cârti cu conţinut le­ trei cercuri dc invălămint agrozoo­ şcoala dc 8 ani din localitate. Sca­
nul producţiei globale a Iost gat dc legumicultura, adecvate lec­ tehnic: legumicol ' anul II, cultura ra de întrebări şi răspunsuri a
realizat in proporţie de 104.11 ţiei cc urmează sâ se predea. Şi mare anul I şi zootehnic anul II. adus ostiei cursanţilor cunoştinţe
la sută, iar cel al producţiei iată că şi In această după-am/ază Şi ta lecţiile ce au loc la ttccare noi şi le-a consolidai pe cele pri­
marlă In proporfic de 104,24 bibliotecara şi cărţile Ii aşleaplă. dintre acestea, bibliotecara comu­ mite Io lecţii.
la sulă. Aceasta este o dova- — Cc nc-ali mai adus astăzi ? nală Silvia Nedclcovici se duce cu Biblioteca comunală din Dobra
Uite,
— Pottiti, să vedeţi.
am
dă că întregul colectiv se stră­ aici „Staturi pentru cultul a Icriu- cărţile potrivite. Stă de vorbă cu desfăşoară o activitate susţinută,
duieşte să traducă In viată melor", „Experienţa noastră In ob­ cursanţii. Ic prezintă conţinutul continuă, in sprijinul colectiviştilor
angajamentele luate, să dobin- ţinerea recoltelor mari de carloli acestora, Ii îndeamnă să Ic citească. ce urmează cursurile Invăfăm/n/u-
dească pe zi ce trece succese tim purii", „Cultivarea legumelor Io Dar sprijinul bibliotecii acordat ce­ lui agrozootehnic dc masă. Elicicn-
fnvâfă-
lor ce urmează cursurile
lot mai frumoase In muncă. G A C. din Hălchiu". „Metode noi (a unei astlcl dc activităţi sc va
La realizarea succeselor de mîntului agrozootehnic dc masă nu remarca ccl mai bine în sezonul lu­
In legumicultură", şi altele. Ţoale se rezumă doar la alît. Deseori bi­ crărilor agricole ce vot începe o
mai sus o contribuţie însemna­ interesante şi de mare lolcs. Vă bliotecara ia leriătura cu lectorii dată cu primăvara. Desigur, recol­
tă şi-au adus-o muncitorii ajută ta învăţătură şi in muncă.. cercurilor amintite pentru a vedea tele bnaatc pc care le vor obţine
Apolzan Margarela, Moldovan Cursanţii au început să răsfoias­ care sint problemele ce suscită ccl colectiviştii de aici, vor ti şi un
Rozlna, Navradi Rozina, Fră/i- că cu atenţie curiile aduse de bi­ mai mult interesul şi. In luncfie dc rezultat al cunoştinţelor acumulate
Id Nicolac, Rusneac Florentin, Zilnic din marele combinat huncdorcan se expediază beneficiarilor sute de tone de oţel. bliotecară şi să aleagă. acestea, să-şi organizeze activitatea din cărţile citite.
In fotografie : Ajustorul Constantin lacomi dirijează macaraua care poartă o nouă sarcină de oţel — Eu vreau să citesc cartea cu cartea. De alflcl, demn de re­ V. CMIŞ
Ordean Nicoleta şi alţii.
aliat pentru expediere.