Page 30 - 1964-02

Pag. 2 Drumul socialismului Kr. 2336

R e c o rd u ri bbh BBBotferâe d© vârstă.

neeent, un tînăr sovietic Omar lor şi de cultură fizică şi practică cu
Dolgatov, In vîrslă de numai 15 ani, succes luptele libere.
o absolvit facultatea de matematici ★
Recent, Areta Inari, în vîrstâ de
a Univemtăţii din Mihocikala (Da-
8 ani, din Helsinki, a fost recunos­
gheslan). La examenul de stat el a cută drept cea moi tînărâ poetă din
obţinut calificativul „excelent". literatura finlandeză. Nu de mult a
Autostrada Omar a intrat la universitate anul apărut prima culegere de versuri a
La InstiftufuS de etnografie Bloc de locuinţe din mase plastice trecut. El este dotat cu o memorie acesteia.
Talentata fetiţă şi-a început acti­
circulara a Moscovei excepţională şi cu aptitudini deose­ vitatea literară la cinci ani, Pe a<-
şi folclor Pentru construirea autostrăzii cir­ bite pentru ştiinţele exacte, Foarte tunci îi recita mamei sale poeziile
Constructorii din Moscova creează un bloc de locuinţe cu cinci culare a Moscovei lungă de 109 km. sîrguilor, şi studios, Omar este ama- pe care le crea, iar aceas«:a nota.
etaje, din mase plastice. Aceasta va pune capăt monopolului cărămi­ a fost nevoie de excavarea a 15 mi­
Cintecole, doinele, strigăturile şl Tot anul trecut un colectiv de spe­ zilor şi betonului în construcţia de locuinţe. Pereţii noului bloc de lioane m.c. de ierasament şi s-au
jocurile de largă sau redusă circu­ cialişti al lasUlulului a poposit cl- locuinţe vor fi construiţi din material sintetic. Uşile vor fi seini tran­ folosit 000.000 m.c. beton armat pre­ In salul de mun­
laţie, vechi şi noi sînt sludwte cu teva săptămini la Alimpeşli, raionul spăreţi te, lăsînd să treacă prin ele lumina zilei. Masele plastice vor mai fabricat şi 600.000 m.c. beton mo­ te din Barzavu
atenţie şi migală de oamenii Indră- Gilort, şi In satele din împrejurimi dc fi folosite la făţuirea pereţilor interiori, la confecţionarea utilajului pen­ nolit. Printre lucrările aferente, tn (R.S S. Azorbaidja-
goslili de aceste comori. S-au creat unde a adus — pe lingă cintece de tru bucătărie şi chiar a conductelor de apă din această clădire. Sin; ţ» - număr de 342, se includ trei poduri nă) trăieşte bă-
In anii puterii populare posibilităţi o mare valoare artistică alît ca text rul material clasic folosit va fi betonul armat — necesar la construirea mari, pe Canalul şi rîul Moscova, cu trlnul Shii-nli Mus-
limov, în vîrstâ de
pentru ca lot ce a creat poporul să i cît si-ca melodie — şl o doină cu pilonilor şi temeliei. şase culuare, cinci poduri mijlocii, 158 de ani, con­
fie dat ocostu-la pentru a cunoaşte hăuliluri, a unui instrument străvechi, Prima clădire din mase plastice, care nu are decît două apartamente, 57 pasaje superioare dc nivel, două temporan cu Puş-
si duce mal departe frumoasele da­ un fel de tamburină cu clopoţei, nu­ a foit realizată la Moscova în urmă cu doi am. S-a dovedit că asemenea hoteluri pentru aulomobilişti, 23 re­ kin şi Lermontov.
tini legale de lupta $î viata maselor mii vuvă, descoperire deosebit de oas* este tot atît de bună ca şi cele realizate din materialele obişnuite. fugii pentru vehicule, staţii dc ali­ Bătrînut Musli-
de a lungul anilor. importantă. mov este sănătos.
Există în Bucureşti o instituţie Nu demult, InsliluUil şl-a îmbogă­ Construcţiile din masă plastică revin cu mult mai ieftin. mentare cu benzină etc. Deseori poate fi
unde, mai mult decît în altă parte, ţit comorile cu valoroase Înregistrări văzut la ferma
cintecele, jocurile şi poveştile popu­ din Crişana. De la Năsăud, colectivul Motonave care merg c o l h o z u l u i , pe
cimp. Familia sa
lare se înlîlnesc asemeni apelor tării de cercetători s-a întors ou numeroa­ C easu ri sp eciale se compune din
1n mare. Ele ajung aici înregistrate se producţii literare şl muzicale apa»r- pe şosea 150 de persoane.
pe benzi de magnetofon, pe peliculă tinînd lolcloriiluî nou, Iar acum in Industria de ceasornice trebuie să — ceas care măsoară capacitatea Recent, între oraşele poloneze Os- Mus li mov duce o
cinematografică, in fotografii şi schiţe. Oltenia se cercetează un obicei mai ţină seama dc dezvoltarea diferite­ de reacţie a omului (reflexele sale). truda şi Elblong a fost inaugurată viaţă foarte ordo­
Muzicologii, literalii, coregrafii, et­ rar în tiln it: cum se joacă „Căluşul'* lor sporturi ca, de pildă, paraşutis­ Instalat intr-un auto Volkswagen, o cursă de motonave omfibii. Moto­ nată. Munceşte fi­
nografii de la Institutul de etnografie iarna. Coregrafii străbat drumurile mul şi sportul subacvatic, de exi­ secţionat la mijloc, ceasul are sub­ navele străbat o parte a distanţei zic, niciodată in
si folclor ol Academiei R. P. Romîne, Văii Mureşului, unde studiază va* genţele sporită ale medicilor, pilo­ diviziuni de zecimi şi sutimi de se­ dintre aceste oraşe pe apă, cealaltă viaţă nu a fumat
sînt oameni care, datorită specificu­ rianlele jocurilor fecioreşti, învârtite, ţilor, inginerilor etc. Potrivit aces­ cundă. Pacientul se aşează la vo­ pe uscat. şi nu a băut bău­
lui muncii, cutreieră ţara în sus st purtate ctc. tor cerinţe au fost construite diver­ lan şi porneşte motorul, apăsînd pe Ajungînd la o porţiune nenaviga- turi alcoolice, mă-
1n jos, pe drumuri do munte şi cîm Si aşa, de 15 ani încoace, slrăbă- se tipuri speciale de ceasuri cum accelerator. După un timp scui-t a- bi/5, vasul se ridică pe un şasiu şi nîncă multe fruc­
pil, se opresc la horă in mijlocul sa­ tînrl (ara în lung şi-n lat, trecind prin ar f i ; pare un semnal roşu (semnalul in­ se urcă pe ţărm El merge pe ţă>*m te, lactate, carne,
tului, ascultă sfătoasele destăinuiri aproape o mie de localilă|i, oamenii — ceas de tabără destinat para- terdicţiei în circulaţie). In acelaşi pînă ce ajunge la o porţiune care doarme ci te 7—8
hăîrineşli despre haiducie, ori trans­ de aici, prin munca lor, pol fi ase­ şutişlilor, piloţilor, schiorilor şi al- moment pornesc cele două arătătoa­ este din nou navigabilă. ore. Aproape toată
pun pe peliculă momentul în care muiţi înlr-un fel cu geologii şi ar­ piniştilor. El arată ora exactă, alti­ re — unul roşu şi altul negru. In Motonava amfibie poate transpor­ ziua si-o petrece
trei generaţii de dansatori urcă pe heologii. Dalorilă aceslel munci, în tudinea şi presiunea atmosferică. rlîpa cînd conducătorul maşinii ri­ fn aer liber.
scena căminului cultural. E o muncă colecţiile Institutului poposesc pînă — ceas medical pentru doctori şi dică piciorul de pe accelerator, ară­ ta 70 de pasageri. In foto: Musfi-
tătorul roşu se opreşte, iar cînd a-
cît se poate de frumoasă f Dar pe acum posle 00.000 cintece înregistra­ infirmiere, prevăzut cu un cadran pasâ pe frînă se opreşte şi cel ne­ mov este şi un
lingă frumuseţe, aceasta Implică o te pe discuri şi benzi de magneto­ special gradat pe care pulsul poate gru. In felul acesta este măsurat MATERNITATE PRECOCE bun călăreţ.
mare dalorle şi răspundere, pornite fon, 40 000 texle lilerare, peste 150 fi citit instantaneu. timpul în care conducătorul auto T.a spitalul Saint-Bernnrd din
din dorinţa de a face cunoscut şl a tilme cu dansuri si obiceiuri diferite — ceas pentru automobil işti care a reacţionat, luînd măsurile nece­ Chicago a fost internată o fetiţă de
valorifica in mod creator tot ce a Folclorul romînesc este cunoscut in poale fi pus să sune la intervale sare de la apariţia semnalului roşu. zece ani care urmează să nască.
Oricît de surprinzător ar fi acest
produs de a lungul anilor talentul peste 40 tari ale lumii, prin Inlerme- între 15 pînă la 3 ore, anunţmd că Acest timp variază nu numai de la caz el nn este nici pe departe atît
poporului. $1 oamenii de aici se achi rltnl unor institute similare, cu care a expirat timpul de parcare a ma­ om la om, dar chiar şi )a aceeaşi de extraordinar ca cel al peruvîanei STB A TB C Â ...
şinii.
lă cu cinste de această îndatorire. colectivul de aici ţine o permanentă persoană (de la o măsurătoare la Lina Medina. In 1939, pe clnd avea
Anul trecut, tradiţionalul tîrq de legătură. — ceas Draille pentru orbi. Ca­ alta). In felul acesta fiecare con­ numai cinci ani aceasta a dat naş­
Ia Polovracl din Oltenia a slîrnit un Iată o muncă menită să valorifice dranul lavabil al acestuia, cu cifre ducător auto se poate convinge cît tere ţinui băiat perfect normal. . ...populaţia oraşului Moscova este în prezent dc 6.350.000 dc locuitori
mare interes In rîndul cercetătorilor creaţia populară veche cît si ce.i în relief după sistemul Draille, este de bune sint reflexele lui, cît de Mama şi fiul au crescut, dc fapt, — capitala Uniunii Sovietice fiind al patrulea oraş în lume, după Tokio,
protejat cu un capac de cristal. Or­
Se înlUneau aici ţăranii olteni cu cel nouă. izvorîtă din profundele trans­ bii află ora exactă prin pipâirea repede reacţionează. Aceasta va împreună. Pînă la vîrsta de 18 ani. New Vork şi Şanhai, in ce priveşte populaţia ?
ardeleni veniţi de peste munţi. Deci. formări înfăptuite de societatea so­ minutarelor. constitui un indiciu asupra vitezei Lina a crezut că Gerardo ii este ...regina Clcopatra este înmormîntată la Paris? In cursul campaniei
un adevărat mozaic de jocuri şi cîn- cialistă. o muncă pe care colectivul — cronograf care poate funcţiona maxime cu care va putea conduce. frate. din Egipt a Iui Napoleon, mumia Clcopatrcl a fost transportată la Paris
tece populare. Cinci zile de artă popu­ institutului o desfăşoară cu răspun­ şi ca riglă rJe calcul. El este pre­ şl depozitată in pivniţele Luvrulul. Ulterior mumia a fost mutată de
lară. alît a durat llrgul. Rezultatul ? dere şi pasiune. văzut cu 2 scale ajustabile cu a-
Peste 40 dansuri prinse tn schitele AL BRAD jutorul cărora se pot rezolva pro­ Omul care şi-a filmat mai multe ori. In prezent, foarte deteriorafă, ea sc odihneşte in gră­
coregrafilor, nenumărate cînlece, stri­ redactor la Agcrpres bleme complicate de matematică. dina Bibliotecii Naţionale din Paris.
gături. Cel mal mult au lucrat opera­ moartea ...cele mal multe zile de ploaie pe an, in medie 325, sc înregis­
torii de filmare. El au adus In insll- trează în împrejurimile oraşului Bahia Fclix situat in sudul Republicii
tut panorama Tîrgului, prczenlînd-o C o n d u ctă de ţiţei fă ră staţii de p o m p a re Dor abia apucă maooraua să Intre Chile ? Cu un număr dc 348 de zile de ploaie, anul 1916 a fost anul
spre studiere sl comparare cercetă De la cîmpurile de sonde din Exist a tn arhivele ci nematogr alice tn funcţiune, cind marinarul care o cel mai ploios din occastă regiune.
rii atente a specialiştilor. De vreo Gach-Saran (Iran), ţiţeiul este trans­ Intr-adevăr, cîmpurile petrolifere din S.U.A. o peliculă unică tn genul rnînuia simţi o smucltură alit dc ..cea mni mică cantitate dc precipitaţii a fost anunţată dc staţiu­
trei ani încoace de eind coregrafii portat eu ajutorul unei conducte la sînt situate la 640 m. altitudine, iar ei. Este vorba dc o groaznică intim - puternică, incit Iu aproape azvîrlit nea meteorologică Arica din Chile? Media anuală in secolul nostru
insula Kharg la numai 20 m. dea­
phre filmată pe lundul mării.
folosesc apa<ralcle de filmat, el au o distanţă de J60 km, pînă la sta­ supra nivelului mării, astfel că ţi­ Lucrurile s-au petrecut cu mulţi In apă. Tubul de oxigen apăru la su- este de 0,5 mm. In deşertul Atacama (nordul Republicii Chile), în de­
imprimat pe peliculă peste 300 dan­ ţia de depozitare şi in că rea re de pe ani In urmă. Operatorul de cinema cursul ultimilor 375 de ani nu au căzut nici un fel dc precipitaţii inre-
suri. insula Kharg. Faptul în sine nu ac ţeiul curge singur pe conductă, american John Craig, Împreună cu pralafă ca un vierme uriaş. Maca­ gistrabilc
raua lucra tn gol.
prezenta nimic deosebit, dacă aceas­ de-a lungul celor 160 de lcrn şi este un coleg de breaslă, Jim Ernest, se Craig îşi îmbrăcă Imediat costu­ ...pentru a înlătura lipsa acută de apă din regiunea Hong Kong.
tă conductă nu s-ar caracteriza prin fie încărcat Sn tancuri petroliere, hofdriscră să participe, pe cont pro­ mul de scalandru şl coboii din nou.
C a b in ă co sm ică absenţa oricărei staţii de pompare. (ie depozitat în rezervoare. priu, la o expediţie în Golful Caliior- dar nu-şt mai găsi prietenul. Sosiră în luna februarie, pc riul Indus, va începe construirea unui baraj pneu­
matic din nylon.
cu înveliş g a zo s nicl pentru cercetarea unei nave ce ajutoare. Echipe de scatandri cerce­ ...statisticienii au stabilit că. anul trecut, in Praga, majoritatea feti­
propriu se scufundase tn urmă cu vreo dnl tară epava şi împrejurimile. Totul tu ţelor nou-născutc au căpătai numele Zuzana sau Dana ? Se presupune
ani avind la bord o preţioasă încăr­ 7.adarnlc. Jim Ernest nu a mai losl
într una din lucrările sale, profe­ cătură. Cei doi erau interesaţi in regăsit. Singurul lucru pe cate l-au că in acest an vor predomina numele Jitka şi Nadcjda.
sorul sovietic V. Nikiforov a Ima­ realizat ea unui Ulm documentai des­ descoperit a fost aparatul dc filmul La băieţi, cel mai adesea s-a întilnit numele Martin, pc Iodul: al
ginat o variantă interesantă a alu­ pre munca scafandrilor .Visau să automat. $1 datorită acestuia, miste­ doilea venind numele Tomas. După ele urmează apoi vechile nume cehe
ni zării unei cabine cu echipaj: . ciştige in acest fel mu/(i bani. Ei rul a lost lămurit. Vâclav şi loscf.
achiziţionaseră in acest scop cele Filmul developat îl arăta pe Jim
„Aş plasa cabina intr-un înveliş ...cea mai îndelungată perioadă dc guvernămint a unui monarh a
spumos, format din ciicva straturi mai bune aparate ce puteau fi u tili­ apropiindu-se de epavă. El încerca fost aceea a faraonului Pcpis al II-lea al Egiptului (dinastia a Vf-a) ?
zate sub apă, dintre care unul lunc-
sd desprindă din alge nişte lăzi. In-
gazoase. învelişul va proteja pe cos­ (ionlnd automat. toreîndu-şi fafa spre obiectiv se pu­ El s-a urcat pe tron aproximativ în anul 2500 î.c.n., la vîrsta de şase
monauţi dc marile fluctuaţii de tem­ Operatorii au plecat la lafa locu­ ica vedea ultimul său zimhel. ani, şi a guvernat 91 dc ani. In istoria Europei, cea mai îndelungată
peratură, de radiaţiile dăunătoare lui şi primul care şi-a îmbrăcat cos­ Deodată, tn cîmpul vizual al apa­ perioadă dc guvernămint a fost cea a „regelui Soare", Ludovic al
emise dc Soare şi dc substanţele dc tumul de scafandru şi a coborit în ratului se ivi o umbră. Jim Ernest XlV-lca, care s-a urcat pe tronul Franţei in vîrslă dc cinci ani şi patru
In suprafaţa Lunii. Fiind înconjuraţi fundul mării a lost John Craig. Pă­ căută s-o evite, dar umbra îl mmd* zile, la 14 mai 1643, şi a guvernat 72 dc ani şi 111 zile, piuă la moartea
dc spuma transparentă, cosmonauţii şind greoi cu încălţămintea de plumb tea. Era un rechin uriaş, care lovea sa la 1 septembrie 1715.
vor putoa să culeagă în linişte pri­ in jurul epavei, Craig işi dădea sea­ cu aripile tubul dc oxigen. Jim căulă ...în S.U.A., aproximativ un copil din zece este stîngaci ?
mele mostre dc roci şi minerale din ma că putea scoale o avere dacă sd se reltaqă. Rechinul şovăi o clipă. ...oamenii dc ştiinţă evaluează că un milion dc galloni dc apă de
regiunea aiunizăril, să elucideze in­ teuşea să redea lantaslica lume din Apoi Începu sd bată puternic cu marc conţin aur în valoare de lccnt (60 bani) ?
teracţiunea rocilor lunare cu gazelo adincuri. Pină alunei nu se lâcuse coada. Se văzu clar cum Jim iu ...in lume există peste un miliard dc analfabeţi, dintre care 11 mi­
provenite din spumă, să stabilească încă aşa ceva. După un timp, Craig proiectat in sus, în timp ce tubul dc lioane in S.U.A. ?
cu oarecare aproximaţie gradul dc si/nfi că I se lace rău. Probabil că oxigen sc rupea. După o sene de ...in Australia, densitatea populaţiei este dc 3,6 per milă pătrată, în
tubul de oxigen se agăţase de ceva
nocivitate a vaporilor cmişi dc sub­ şi nu mal funcţiona bine. Semnali­ imagini neclare, probabil din cauza timp ce în India — de 349 ?
stanţele volatile**. tulburării apelor, alnilma/u/ deveni
za să tie tras sus şi clnd ajunse la din nou vizibil şi li Imul arăta cum ...în fiecare an în lume sc produc aproximativ un milion dc cutre­
suprafaţă leşină. omul ce se zbatea era Inhalat de mure, dintre care majoritatea in adincul oceanelor?
Un nou procedeu Revenindu-şi, povesti cele văzute. monstru. Filmul se fntrerupsesc aici. ...pentru creşterea şi dezvoltarea unei plante sint necesare nu mai
Jim Ernest, cuprins de entuziasm sc Aparatul de lilmaf, lovit probabil, în­ puţin dc 70 clemente chimice, în special azot, fosfaţi, potasiu ?
de preparare a plasmei echipă ia rlndul său in grabă şi luînd cetase sd mai funcţioneze. ...William llrooks, cci mai gras om din S.U.A., eîntăreşte 215 kg.?
cu el aparatul automat de litmat se John Craig, Intr-o carte sciisă după
sanguine scufundă Imediat. acecai intitulată „Profesiunea mea Fiind In stare de ebrietate a căzut in lacul Michigan. Pentru a-1 scoate
După scurtă vreme, fnsd, sus se este primejdia", a of/rmot pe bună din apă, poliţiştii au fost nevoiţi să recurgă Ia un tractor. Din recunoş­
Ciţiva specialişti au pus la tinţă, grăsunul salvat a cumpărat tractorul, pe care l-a dăruit apoi
punct un nou procedeu, care per­ înregistra un semnol dc alarmă. dreptate că Jim Ernest a lost singurul poliţiei, pentru a „salva şi alte persoane dc la înec".
— Trageţi imediat sus; — strigă
mite sa se prepare 2G de litri şi ju ­ Tren pe o singură şină, care circulă Ia Tokio. Craig. om care şi-a lilmal propria sa moar-
mătate de plasmă sanguină, folosind
sîngele numai de la 0 donatori in ~ '* - ■■ -in ~ ~~ —* ■ — 1 1 * —— —■—I—————
loc de 100, după cum cereau meto­
dele tradiţionale. Iul Gabrlcl Bethlcn (1613—1629), liene din epoca renaşterii. Cetatea de ceas au stătut ccnuşc", cced
Noua tehnică, care a fost pre­ S ă cu n o a şte m m o n u m en tele de cu ltură ale regiunii care adaugă, în colţurile de sud-est avea pc laturile est şi vest două ar însemna că in citcva clipe ce­
zentată recent la Congresul Inter­ şi sud-vest două bastioane puter­ porţi puternice. In această cetate tatea a fost mistuită de foc. Un alt
naţional de hemofilie, la Washing­ nice. Pc timpul lui Rakoczl al H-lea pătrată a intrat triumfal în anul cronicar de origine turcă, Evlia
ton, permite să se obţină, pornind Cetatea (1648—1660) sc mai fac unele mici 1599, ia 1 noiembrie, Mihai Vitea­ Cclobi, care este prezent la Alba
de la sîngele omului, o plasmă a Bâlgradului (1) amenajări. Cetatea în general este zul, stnbilindu-sc în palatul princi­ Iulia tot cu această ocazie, descrie
cărei concentraţie în globulinu an- bine cunoscută, după planul lui Gio- în cuvinte alese palatelo luxoase
tihemofilică este de 400 de ori mai vanul Vlseonti, din anul 1711. Avea pilor din cetate ca domnitor al ce­ ale principilor ardeleni şi bogăţia
mare decît cea a plasmei sanguine I*rin poziţia sa geografică de răs­ celor puternici, desfăşurate in acest o formă neregulată. Deşi era pro- forma unui pătrat, cu ziduri con­ lor trei ţâri romîncşti: Ţara romî- mare a cetăţi!.
normale. In felul acesta se poate cruce a marilor drumuri ce străbat loc. prlu-zis o fortiflcaţio de mici pro­ neasefl, Transilvania şl Moldova.
realiza o economie de 'singe consi­ podişul Transilvaniei şi dc punct După părăsirea Dacici de către porţii, ca a ţinut piept atacurilor struite din piatră brută şl cioplită, Tot aici. între zidurile acestei ce­ La sfîrşitul secolului al XVII-lea
derabilă. dominant al văii mijlocii a ^Iure­ romani (271 c.n.), castrul dc la Apu- turceşti din secolele al XlV-lca şi provenită tn marc parte din zidurile tăţi, s-au ţinut o parte din dietele cetatea Intră împreună cu princi­
şului, Alba Iulia a fost, din ccic fum a fost distrus de popoarele al XV-lea şi a fost un puternic spri­ castrului roman şi alte clădiri. In Transilvaniei. patul Transilvaniei în stăpinirca
inai vechi timpuri, un loc propice, migratoare. Populaţia autohtonă şi-a jin pentru loan Corvin dc Hune­ fata zidurilor, pe toate laturile se Cetatea suferă două mari asedii austriecilor, care, potrivit cu cerin­
Penicilină artificială nu numai pentru stabilirea dc aşe­ continuat insă viaţa aici, amena­ doara in bătălia dc la Sintlmhru ufffl un şanţ adine şl lat, ale cărui tn anii 1658 şi 1661, cînd este cu­ ţele militare ale vremii, vor con­
zări omeneşti, ci şi dc construire a jând u-şi locuinţe modeste intre ve­ din anul 1442. urme se mai păstrează incă pc la­ cerită de armatele turco-totarc, care strui peste cetatea pătrată, înglo-
După cum se ştie, penicilina obiş­ unor puternice cetăţi. chile ziduri, cum arată noile desco­ Datorită . repetatelor invazii tur­ tura de sud şi nord. Din zidurile fac mari prădăciuni şi distrugeri. bînd numai anumite părţi din ea, >
nuită este produsul unui mucegai Cea mai veche cetate cunoscută periri arheologice. ceşti şi deselor răscoale populare cetăţii pătrate sc mat păstrează bine La asediul dc la 1658 ia parte şi nouă fortificaţie de foarte mari pro­
Modlficînd mediul nutritiv în ca­ piuă în prezent, pe teritoriul ora­ Tirzîu, în secolele IX —X c.n., care au culminat cu răscoala lui latura dc sud. împreună cu cele cronicarul Miron Costin, alături dc porţii în prima jumătate a secolu­
re se dezvoltă acest microorganism, şului Alba Iulia este castrul ro­ tind încep să se cristalizeze rela­ Ghcorghc Doja din 1514, episcopia două bastioane construite sub prin­ oştilc Moldovei, obligate să lupte lui ol XVHI-lea, care stă mărturlo
oamonii dc ştiinţă dc la Institutul man. construit îndată după cuceri­ ţiile feudale, găsim la Alba Iulia, romano-catolică, stăpînul oraşului cipele Gabricl Bcthlen. din cără­ alături de turci. Cronicarul spune şi astăzi la Alba Iulia.
unional do antibiolico l-au silit să rea Dacici, aşa cum indică unele aşa după cum dovedeşte denumi­ şl unul dintio feudalii cci moi pu­ midă şi piatră, în formă dc ..picură", despro căderea cetăţii Bălgraduiut Colectivul ştiinţific al Muzeului
formoze doar nucleul moleculei dc inscripţii. Se ştie că Apulum (nu­ rea romino-slavă a acestui centru. ternici ai Transilvaniei, ridică, în­ după modelul unor construcţii Ita- următoarele cuvinte : „Intr-o mică din Alba Iulia
penicilină, apoi acestui nucleu i se mele oraşului roman) era unui din­ Dălgrad (cetatea albă), precum şi cepând cu anul 1516 o nouă cetate
asociază, prin sinteză chimică, dife­ tre cele mai inarl şl mai puternice cercetările arheologice efectuate în la Alba Iulia, pentru care ccrc spri­
ultimii ani, nn nucleu al unei or­
rite catcnc laterale Kczullă noi an­ castre dc piatră ale Dacici. Apulum ganizaţii prcstatale ro.iiiucşti, pro­ jinul regelui Vladlslav al II-lca al
tibiotice cu însuşiri terapeutice re­ era şi capitala militară a Dacici şi babil t:n voivodat, cu reşedinţa în Ungariei, care acordă, in acelaşi an,
marcabile. Uncie dintre ele acţio­ garnizoana legiunii a \IJ I-n Gcmi- acest loc. suma de 200 dc florini din venitu­
nează chiar asupra acelor forme du na, Acest cast iu, situat la mijlocul Acest fapt presupune existenţa rile regale, provenite din exploata­
microb) care rezistă Ia penicilina cetăţii actuale, avea forma unui aici a unei cetăţi de mici propor­ rea sării. Regele recomandă în ac­
dreptunghi cu laturile lungi, orien­
obişnuită. ţii, construită din paiîsadc dc lemn tul dc danie ca această cetate, să
tate înspic sud-nord, împărţit în pa­ flc construită din ziduri dc piatră,
tru părţi egale, prin două străzi, şi valuri dc pămînt, asemănătoare fără a mai fi folosite intăriturilc
care se încrucişau la mijloc şi co­ eu alte fortificaţii din această epocă, din lemn şi pămînt. Cetatea sc con­
Miopia tratată respundeau cu palm porţi, citc una descoperite in alte regiuni. struieşte in etape, în decursul seco­
In mijlocul fiecărei Inturi. Cu oca­ După cucerirea în clape a Tran­ lelor XVI—XVH-lca. Sc lucrează in
cu unde zia construirii unor mari clădiri, din silvaniei dc către unguri, care s-au special în timpul generalului Cas-
cetate, au fo.st descoperite părţi din izbit dc rezistenţa înverşunată a taldo. comandantul armatelor aus­
ultrasonore fundaţiile cast iui ui roman. In evul voivodatelor şi cnezatelor romi- triece In Transilvania, intre 1550 şi
mediu, cea mai marc parte din ueşli, prin r.ccolul al Xl-lca, sc pun 1555. cînd sc sapă şanţurile dc jur
La secţia dc oftalmologie o Spita­ materialul provenit din zidurile bazele la Alba Iulia, probabil in împrejur şi sc amenajează platfor­
lului central din Tokio se experi­ castrului a fost folosit fie la noile interiorul cetăţii dc pămînt romî- me pentru tunuri. Deşi cetatea era
mentează cu succes trataiv-a miopiei clădiri, fie la ridicarea cetăţilor feu­ no-slavc a unei reşedinţe a primu­ tn lucru, ea rezistă In 1550 atacuri­
cu ajutorul undcloi ultrasonore. dale ulterioare. In jurul acestei ce­ lui val de cuceritori, în jurul căruia, lor repetate ale cardinalului Marll-
La fiecare două zile, pacienţii fac tăţi s-a formar, iu secolele II şi III prin ««colul ui XIII-lea s-o construit nuzzi care dorea să alunge pc re­
cile o şedinţă dc zece minute Unde­ c.n. oraşul roman Apulum, cu o peste valul dc păminl o cetate dc gina Isabclla, solia Iul loan Zapo-
piatră.
Transilvaniei,
din
lia, voievodul
marc dezvoltare economică şi admi­
le ultrasonore. produse de un ge­ Alba Iulia, unde sc stabilise după
Cetatea aceasta este amintită do­
nerator, sînt aplicate direct pe ochii nistrativă a întregii provincii, aici cumentar Ia începutul secolului al căderea oraşului Ruda tn mîinllc
guvernatorul
avindu-şi
reşedinţa
bolnavi. Tratamentul durează eitc- Dacici şi procuratorul (şeful finan­ X!V-lca şi a fost parţial consemnată turcilor. In timpul principelui loan
vj săptămini. ţelor). in planul arhitectului italian Gio- Sigismund (1556—1571), cind Alba
Din 221 persoane tratate prin a* Nenumărate monumente şl obiec­ vauni Viscoliţi din anul 1711 îm­ Iulia devine capitala principatului
coastă metodă, 80 şi-au îmbunătăţit te de toate categoriile, depuse azi preună cu cetatea feudală patrată. Transilvaniei, lucrările dc întărire
considerabil vederea. Numai in 20 in muzeul regional, stau ea mărtu­ Ea cuprindea o mică porţiune dc a eetăţii continuă, iar în secolul al
dc cazuri tratamentul nu a dat re­ rie' a vieţii tumultoase împletită din teren din jurul catedralei romano- XVII-lca, dc iau o amploare şi mai
zultata. (‘olor sî r*U "t>rri catolicc şi n palatului princiar avînd mare, mai ales In timpul principe- ALBA IU L IA : O parte d in zidurile pefăţfi pătrate