Page 31 - 1964-02

Nr. 2836 Drumul socialismului Pag. 3

IC B fim c c c p i ra m ^ $
v
î Bfls f I II ai it) p FILMELE SAPTAMiNI
w î£d â y f l L ; j l L i­ ILo o sa O u Gif
J E
Recomandările Consiliului Superior al Agriculturii Povestirile lui Drda Podul

Sfecla de zahăr prezinte o mare nilor, a scoarţei şi pentru nivela­ sape adine, sapă lingă sapă, tot spa­ la sută ermilsîonnbil în concentra­ -f. -«!». VW
însemnătate pentru economia naţio­ rea terenului. ţiul dintre rînduri şi dintre plante ţie de 0,7 In sută
nală, O atenţie deosebită trebuie acor­ pe rînd Tn cazul culturilor po tere­ Tratamentele chimice pentru com­
In ultimii ani, datorita aplicării dată pregătirii terenului înainte de nuri puternic îmburuienite sau pe baterea bolilor şi dăunătorilor se vor
în practică a rezultatelor cercetări­ semănat. In acest scop, se recoman­ soluri care formează uşor crustă, face la indicaţia staţiunilor de prog­
lor şliintilice si a experienţei înain­ dă ea în primăvară, îndată ce tim ­ prăşitul se va efectua ori de cîte ori noză şi avertizare care funcţionează fH L S «
tate acumulate clc către unităţile a- pul permite, terenul arat din toam­ tn staţiunile experimentale şi uni­
gricole fruntaşe, cit şi a condiţiilor nă sâ se grăpeze oblic sau perpen­ este nevoie, în aşa fel ca în perma­ tăţile agricole socialiste.
nenţă terenul să fie afinat şi curat
materiale cioate, s-au lărgit mult dicular pc direcţia brazdelor, folo­
posibilităţile de sporire continuă a sind grapa cu colţi reglabili. Pentru de buruieni. Recoltarea sfeclei
producţiei de sfeclă de zahăr. Chiar asigurarea semănatului cît mai uni­ înainte de răsărirea sfeclei, dacă
şi în condiţiile climaterice nefavora­ form şi realizarea densităţii optime solul a prins crustă, iar plantele in­
bile din anul trecut, numeroase gos­ dc plante la hectar, este necesar să dicatoare arată direcţia rîndurilor
podării colective, tare au cultivat se acorde cea mai mare atenţie ni­ semănate, se recomandă executarea
sfecla de zahăr pe terenuri cores­ velării perfecte a solului şi tasării unei prnşile oarbe printre rînduri. Sfecla de zahăr acumulează sub­
punzătoare şi au aplicat la timp şl lui. îndată după răsărirea sfeclei, se e- stanţă uscată pînă toamna tîrziu,
în mod diferenţiat complexul de mă­ xeeulă praşila întîi printre rînduri, atît in zonele sudice cu precipitaţii
suri agrotehnice, au realizat produc­ Repartizarea soiurilor la adîneimea de 5—7 cm. Dacă lu­ mai puţine, cît şi niai ales, în zonele
ţii medii de 20.000—30 000 kg la crarea se face eu prăsitoarele me­ umede şi răcoroase.
hectar de pe suprafeţe întinse. canice, la acestea se prevăd apără­ Recoltarea sfeclei de zahăr trebuie
în prezent, în ţara noastră se să înceapă în mod diferenţiat, ţi-
Recenta şedinţă a Secţiei de ce­ cultivă următoarele soiuri de sfeclă tori laterale pentru a nu acoperi Acest lilm este o producţie a studiourilor din R.F.G.
reale şi plante tehnice a Consiliului de zahăr: plantele. nînd seama de dezvoltarea rădăci­ Filmul clc mol sus, producţie a studiourilor ceho­
Superior al Agriculturii a dezbătut — l.ovrin 532 este raionat pentru Iîăritul este lucrarea de care de­ nilor şi maturizarea tehnologică, slovace, csle inspirai din povestirile scriitorului ceh El este realizatjn numele generaţiei înşelate, lormatc
in hiîlcr jungend, oare a trecut prin iluzie $i dezn-
— în ultimele două zile ale lucră­ partea de vest a ţării şi regiunea pinde realizarea densităţii optime astfel îneît să se îmbine în mod ar­ J.jn Drda, cunoscut cititorilor din patria noastră. El
rilor sale — problemele privind cul­ de plante Ia hectar. Se recomandă monios necesitatea obţinerii unei transpune pc ecran, cu o puternică torid artistică, trei măgire. Filmul analizează psihologia creată de fas­
tura sfeclei do zahăr. Pe baza stu­ Hunedoara Acest soi are un conţi­ producţii mari de rădăcini la hec­ secvenţe intitulate „Urme", „Paznicii dinamitei'' şt cism, acuzind pe cci responsabili dc inocularea ideo­
dierii amănunţite a rezultatelor ob­ nut bogat în zahăr, este precoce, cu ca răritwl să înceapă cînd plantele tar cu cerinţa de a furniza materia „Ura", realizate tn regia lui Jaromil Jlres, Zdcnek Sl- logiei I usc iste in rindurile tinerelului german si con­
un ritm rapid de creştere în prima
nu două frunze adevărate, in con­
ţinute de staţiunile experimentale şl parte a perioadei de vegetaţie. Este primă fabricilor de zahăr. secinţele tragice ale acesteia.
centrele de încercate şi omologare relativ rezistent la secetă şi cercospo- diţii normale de vegetaţie, si la pa­ Cel mai productiv mijloc pentru rovy şi Uynch Botan. Filmul rulează Iu cinematograful Filmul „Podul" va rula Intre 10—13 lebruatlc ta ci-
a soiurilor, a experienţei unităţilor rioză: tru frunze adevărate, în cazul cînd recoltarea mecanică a sfeclei este „ Patria" din Deva, Intre 10— 12 lebruaile ac. ncmalogralul „Arta" din Deva.
agricole fruntaşe din întreaga ţară, — Cimpia Tur/.ii 31: se cultivă in se semnalează atac de dăunători. dislocatorul montat pe tractor, care
precum şi a propunerilor făcute de Transilvania. Este un soi bogat în Pentru executarea râritului si a pra­ dislocă. într-o zi dc? lucru, rădăci­
participanţii la şedinţă au fost ela­ vilelor pe rînd, se recomandă folost- nile de pc 4—5 hectare. In cursul Pe Donul liniştit seria I Ei cuceresc cerul
borate recomandările privind cultu­ zahăr, are un ritm de creştere mai rea săpăligilor cu lama de 15 cm. nnului 19G4, .se vor livra staţiunilor
lent în prima parte a perioadei de
ra sfeclei de zahăr iu anul 1964. Prin tăierea unui spaţiu de 15 cm ?'< *■
vegetaţie, este mai puţin rezistent la de maşini şt tractoare dislocatoa­
6ec eîă şi rezistă relativ bine la cer- se urmăreşte să se lase un buchet rele necesare, cu ajutorul cărora se
Alegerea terenului cosporioză şi viroză. El are însuşiri de 5—G cm., astfel incit să se po^tâ vor putea recolta majoritatea su­ W f fi
tehnologice superioare; realiza o distanţă de 19—20 cm. in­ prafeţelor cultivate cu sfeclă de
Sfecla de zahăr are cciinţe biolo­ — Rod 165: este raionat pentru zo­ tre plante pe rînd. zahăr.
gice deosebite faţă de climă şi sol. nele de cultură din Moldova, Cimpia Praşila a doua la sfecla dc zahăr Lucrările de recoltat şi decoletat U l h tA K - - a v i M ig r a i
Practica unităţilor agricole fruntaşe» Dunării şi Dobrogea. El are rezisten­ se face la 1—2 zile după rărit, pen­ trebuie executate cil mai repede,
a demonstrat că ea trebuie cultivată ţă mijiocie la boli şi secetă şi posedă tru afina ren solului bătătorit. Cu pentru a evita pierderile în greu­
pe terenuri cu stratul arabil profund, însuşiri tehnologice bune. această ocazie sc verifică şi calita­ tate şî in conţinutul de zahăr. Dacă
bogate în substanţe nutritive şi cu In ultimii ani au fost încercate în tea răritului. Praşila a doua, ra si nînă la transportul rădăcinilor la
pînza de apă freatică la mică nclin- producţie unele soiuri tomîneşti şi a treia, se fac la adîneimea de 8—10 bazele de recepţie trec mai mult dc
cime (2-3 m). Pentru această cultură străine poliploide. De perspectivă rm. In continuare se execută încă 2—3 zile, grămezile de sfeclă se n-
Se vot alege soluri aluvionare, cer­ s-au arătat a fi soiurile poliploide 2—3 prnşile mecanice la 10—12 cm. copera cu pămînt reavăn. Frunzele
noziomuri levigatc şi eiocolalii, so­ romîncsti R. Poly 1, lî. Po!y 3 şi adincime. şi coletele trebuie strînse de îndată
luri bi un-roşcate clc pădure, care R. Poly 7. şi folosite în hrana animalelor în
sfnt profunde şi fertile. Astfel de state proaspătă sau însilozate.
soluri ocupă mari întinderi în lunci­ Epoca şi tehnica Irigarea sfeclei de zahăr Pentru producţia anului 19fi4, pe
le nurilor din toate regiunile ţării, întreaga suprafaţă ce se va cultiva
in podişul Moldovei şi Transilvaniei, Tn zonele de cîmpie ale ţârii noas­ cu sfeclă de zahăr au fost executa­ ■
în stepa şi silvostepa Moldovei, Tran­ semănatului tre, în condiţii corespunzătoare de te ogoare dc toamnă, au fost asigu­ Filmul intitulat „Ei cuceresc cerul" este o produc­
silvaniei şi Ranalului şi în cimpia Irigare şi fertilizare, a solului, pro­ rate cantităţi moi mari de îngrăşă­ „Pe Donul liniştit" este un Itlm inspirat după roma­
Dunării şi Tisei. Practica gospodăriilor fruntaşe a ducţia de sfeclă de zahăr se poate minte chimice şi organice, din care nul cunoscutului scriitor sovietic Mihail Şolohov. Fil­ ţie n studioului „Maxim Gothi“ din Moscova. Bazat
Ţinînd seama clc consumul mare demonstrat că semănatul sfeclei de mări de două şi de trei ori, în com­ mul zlu/răveşlc. punind in centrul acţiunii pc caza­ pc fapte reale dc viată. Ulmul işi des/cişoard acţiunea
de apă şi hrană care este caracte­ zahăr este o lucrare de care depinde paraţie cu cea realizată in cultura o bună parte au fost încorporate în cul Grigori Melehov, perioada dc consolidare a lină- în anii 1913—1010, perioada de naştere a avia/iei cu
ristic sfeclei de zahăr, cele moi bu­ tn mare măsură obţinerea unei re­ obişnuită, obţinîndu-se 60.000 — sol o dată cu arătura de bază ; nu­ rului saal sovietic. Secvenţele Ulmului, dc un realism reacţie, şi este închinat ocelor aviatori experimenta-
ne plante premergătoare sini cerea­ colte sporite la hectar. Epoca de se­ 80 000 kg de rădăcini la hectar. mărul de maşini şi tractoare a cres­ rigltros, redau cu dinamism şi veridicitate Uleie crno-
lele păioase, în afară de ovăz. In mănat influenţează mult răsărirea cut si aceasta va permite executa­ (iononle ale marelui roman şolohov ian. „Pe Donul tori care. au zburat pc primele avioane cu reacţie.
cadrul rotaţiei culturilor, sfecla de uniformă a sfeclei şi dezvoltarea ei Soiul raionat Rod 165 dă cele mal rea lucrărilor de pregătire a patu­ liniştit" seria /, va ruin la c.inemuiogralul „Ario" Filmul va tuia la cinemalogtalul „Patria" din Deva
zahăr trebuie să revină pe acelaşi ulterioară. Dat fiind necesitatea unei mari producţii în cultură irigată şi lui germinativ si a semănatului în din Dc\ a, intre 11— 16 februarie a.c. Intre 13—16 lebruutic ac.
loc numai după o perioadă de cantităţi mari de apă pentru umec- corespunde din punct de vedere al perioada optimă.
3-4 ani. tarea glomerulelor, semănatul tre­ calităţii cerinţelor fabricării zahă­ Consiliile agricole, cadrele tehnice
buie să înceapă si să se execute în- rului. şi conducerile gospodăriilor colective fim sprijinul
tr-un timp cit mai scurt imediat ce sl staţiunilor de maşini si tractoa­ Calan
Pentru fertilizarea terenului,
in
Folosirea raţională se despriinăvărează, cînd tempera­ condiţii de irigare, se recomandă re sint chemate să contribuie, prin coopeirallivefor
ţii: a in stratul superficial al solului să se folosească la hectar 20—30 măsurile organizatorice pe care le Exigenţa mereu crescînda a oa­
a îngrăşămintelor csie de 4—5 grade C. vor lua Ia adaptarea acestor reco­ Despre activitatea unor gazete de perete
tnne de gunoi împreună cu 200 kg
(Cercetările ştiinţifice arată că la de azotat de amoniu şi 300 kg de mandări la condiţiile concrete din menilor muncii faţă de calitatea lu­
O mare importanţă pentru obţi­ o întirziere a semănatului de 7—10 superfosfat. Rezultate bune se ob­ fiecare gospodărie colectivă şi apli­ „Energia" este titlul celor două ne însă despre activitatea colec­ crărilor prestale de unităţile coope­
nerea unor producţii ridicate de sfe­ zile, se înregistrează pierderi de pro­ ţin si prin utilizarea numai de în­ cate în mod diferenţiat la generali­ gazete de perete din cadrul sec­ tivului de redacţie al gazetei de raţiei meşteşugăreşti impune ridi­
clă de zahăr o are aplicarea îngră­ ducţie de G.000—0.000 kg la hectar. grăşăminte minerale, folosind 250— zarea în practică a metodelor folo­ torului energetic. Ele aparţin ce­ perete din secţia electrică, (res­ carea permanentă a cunoştinţelor
şămintelor, deoarece această cultură Prin semănatul mai timpuriu al sfe­ 300 leg de azotat de amoniu şi 400 site de gospodăriile fruntaşe care ob­ lor două secţii de !a uzina „Vic­ ponsabil tov. Kun Adalbert). A- profesionale a cooperatorilor, orga­
are nevoie de mari cantităţi de sub­ clei de zahăr se preîntîmpină şi ata­ kg de superfosfat la hectar, respec­ ţin an de an producţii mari de sfe­ toria" Călan : C.E.T. şi electrică. nizarea cît mai bună a procesului
stanţe nutritive. cul intens al dăunătorilor care apar clă de zahăr. cest colectiv nu are întocmit un de producţie. In acest scop în pla­
Sol m ile recomandate pentru acea­ îndată ce timpul se încălzeşte. tând aceeaşi tehnică de aplicare ca In timpul care a rămas pînă Ia în­ Activitatea acestor gazete de pe­ plan de muncă pe baza căruia nurile de acţiune elaborate de coo­
stă cultură sini, în general, bogate Distantele între rinduri şi pe rînd, si în cazul culturii neîrigate. Pregă­ ceperea însămînţărilor trebuie să se rete, diferă una de alta complet. să-şi desfăşoare activitatea, nu se
în potasiu. De aceea, cele mai in- trebuie în aşa fel alese, îneît să tirea terenului şi întreţinerea lui La secţia C.E.T., colectivul de re­ preocupă de atragerea unor co­ perative şi U.R.C.M au fost prevă­
'"dioa.te! îngrăşăminte pentru cultura poată fi realizată densitatea optimă pînă la semănat se face ea şi la cul­ procure seminţele necesare şi să se dacţie a gazetei de perete, al că­ laboratori şi corespondenţi care zute organizarea de schimburi dc
sfeclei de zahăr sint gunoiul de de cea 100.000 de plante la hectar. tura neirigată. stabilească valoarea lor. culturală. rui responsabil este tov. Horvat experienţă, atît în cadrul regiunii
grajd, îngrâ.şâminioie azoloase şi Pentru aceasta, un rol hotârîior îl Lucrările de întreţinere a cultu­ Pe teritoriul fiecărei gospodării tre­ să scrie articole. Din această cit şi în afara eî, pentru însuşirea
cele fosfatice. ou metoda de semănat, cantitatea de rilor irigate trebuie să se execute buie definitivată amplasarea cultu­ Traian, lucrează bine, pe baza cauză faptele relatate în articole­ de noi metode de muncă şi îmbu­
Gunoiul de grajd, fiind un ingră- sămînţă folosită la hectar şi exe­ însă mai adînc si, în mod obişnuit, rilor de sfeclă. Toate maşinile cu planului de muncă întocmit lu­ le publicate sînt complet depă­
şămînt complet, sporeşte producţia, cutarea corectă a rărîtului. Cele mai după fiecare udare. Se recomandă tracţiune animală, precum si cele­ nar. Activitatea acestui colectiv şite. Unul dintre acestea redă as­ nătăţirea calităţii lucrărilor.
fără a micşora însuşirile tehnolo­ bune rezultate se obţin cind sfecla 4— 5 praşile manuale pe rînd, a că­ lalte maşini care vor fi utilizate in este îndrumată şi controlată în­ pecte petrecute în procesul de Pentru a sprijini cooperativele,
gice ale sfeclei de zahăr. Sporul me­ dc zahăr se însămînţcază mecanizat ror adînrime sporeşte progresiv de primăvară, trebuie revizuite şi pre­ deaproape de biroul organizaţiei producţie în luna septembrie IJ.CE.CO M a organizat un schimb
diu de producţie reaiizat în urma la distanţa de 45—50 cm între lan­ la 7 la 15 cm. Lucrările de deschi­ gătite din vreme. de partid. Articolele sînt schim­ de exnerienţă cu cei mai buni teh­
aplicării gunoiului de grajd variază duri. Acolo unde terenul este mai dere şi închidere a brazdelor de O atenţie deosebită trebuie să se bate din 10 în 10 zile, înlocuite 1963, r altele două din luna de­ nicieni din Bucureşti din ramurile
intre 2G0—330 kg de rădăcini la hec­ umed şi nu se poale intra cu trac­ udare, pînă in faza cînd plantele acorde instruirii mecanizatorilor, a cu altele noi care scot în relief cembrie 1963. încălţăminte $i confecţii îmbrăcă­
tar, pentru fiecare tonă de gunoi în­ torul, se vor folosi semănâtorile cu acoperă bine cu frunze terenul, ţin mînuitorilor de agregate şi a tuturor rezultatele obţinute în vederea în­ Avîndu-se în vedere această si­ minte femei şi bărbaţi care s-au de­
corporat in sol. tracţiune animală care pot fi re­ loc si de lucrări de întreţinere în­ colectiviştilor care lucrează Ia cul­ plasat în oraşul Deva şi Brad ne
Experienţele au dovedit că cea glate pentru executarea lucrării la tre rînduri La irigarea prin braz­ tura sfeclei de zahăr. Ei sint che­ deplinirii sarcinilor de plan şi a tuaţie, este necesar ca biroul or­
mai economică doză de gunoi este distanţele indicate mai sus. maţi să cunoască întregul complex angajamentelor. Buna activitate ganizaţiei dc bază din secţia elec­ o perioadă de 30 zile. Aici eî de­
de 20 tone la hectar. în zonele cu In gospodăriile colective care cul­ de se recomandă ca brazdele de de măsuri agrotehnice care duc la trică să-acorde mai mult sprijin monstrează practic noile metode de
precipitaţii mai slabe şi de 20—30 tivă sfeclă de zahăr pe suprafeţe udare să rămînă deschise după ce sporirea producţiei la această cul­ a colectivului de redacţie este lucru, noua linie a modei, calita­
tone la hectar, în cele mai umede. mari şi nu dispun de suficiente braţe plantele au acoperit complet tere­ tură. ilustrată şi de faptul că numă­ şi îndrumare colectivului de re­ tea superioară a lucrărilor, pentru
Aplicarea gunoiului de grajd trebuie de muncă pentru lucrările de între­ nul. Folosind condiţiile create, mobî- rul corespondenţilor antrenaţi să dacţie al gazetei de perete, ast­ a fi puse în aplicare în secţiile coo­
să se facă o dată cu executarea ară­ ţinere şi recoltat se recomandă se­ Regimul de irigare al sfeclei di­ llzînd toate rezervele de care dis­ fel incit activitatea lui să se îm- perativelor. Unele din aceste pro­
turilor adînei de vară sau de mănatul în benzi. In acest raz, di­ feră de la o zonă pedoclimatică la punem şi aplicînd judicios măsuri­ scrie la gazeta de perete a cres­ bunălăţcască.
toamnă. stantele dintre rinduii vor fi 45— alta. Astfel, în zona de stepă, se le agrofitotehnice indicate în pre­ cut tot mai mult, în prezent duse vor fi expuse în vitrinele cen­
Ingrâşâmîntelc chimice aplicate 70—45—45—45—70—45. Astfel se pot aplică 6—7 udări a cite 700—000 zentele recomandări, vom contribui fiind de 34. trelor de deservire ale cooperativei
în doze moderate aduc sporuri de aplica mai multe prăşite mecanice m c. de apă la hectar In anii sece- la sporirea în acest an a producţiei ALEXANDRU TUZA „Solidaritatea" Deva şi „M oţul-
50—100 kg de rădăcini )a hectar printre rînduri, menţînînd în per­ tnşi se vor aplica udări mai timpu­ clc sfeclă de zahăr. Nu acelaşi lucru se poate spu­ corespondent Brad. C». GERO
pentru fiecare kilogram de substan­ manenţă terenul afinat si curat de rii, în faza de creştere a frunzelor. 1
ţă activă. Cînd se folosesc doze mari buruieni. Sfecla de zahăr se ponte In anii normali, majoritatea udări­
de îngrăşăminte chimice, producţia semăna si la distanţa de G0 cm în­ lor se foc in lunile iulie şi august
de sfeclă de zahăr este mai mare la tre rindui i In acest caz. răriltil plan­ In zona de silvostepă este necesară
hectar, dar eficienţa economică a telor pe rînd se va face la distanţa o normă de irigaţie de 3 000—4.200 lă n ă f ă ii! o a m e n ilo r m u n e ii
■îngrăşămintelor este mai mică. De de 16 cm, realizîndn-se circa 105.000
aceea, in etapa actuală, îngrăşămin- plante la hectar şi condiţii bune pen­ m c de apă Ia hectar, repartizată în fost absolvite de peste 9.000 tinere alţii. De asemenea au fost difuza­
6 udări. In general, pe solurile la Deva s-au dcslăşural ocum cl-
tele chimice trebuie administrate la tru mecanizarea lucrărilor de între­ 5— teva zile lucrările plcnurei Comite­ fete şi femei încadrate în 307 grupe pelor sanitare este aceea a postu­
sfecla de zahăr în doze moderate, ţinere a culturilor. rie luncă, cu pînza de apă freatică tului regional dc Cruce roşie. Au sanitare. Comitetul regional a ori­ te peste 200.000 afişe, lozinci, foto­ rilor sanitare. Cele 2.05G posturi sa­
montaje.
pentru a fertiliza suprafeţe cit mai T,a stabilirea cantităţii de sămînţă mai în faţă. se aplică un număr mai participat membrii comitetului re­ entat cursurile pc probleme de mor­ nitare fixe şi 981 posturi sanitare
mari. necesară la hectar se va ţine scama mic de udări, cu norme de udare gional, preşedinţii şi secretarii co­ biditate specifice ramurii de pro­ Participanţii la discuţii printre mobile au desfăşurat o susţinută
Pe solurile brun roşcate de pă­ dc felul seminţei ce se foloseşte, de cuprinse între 300—500 mc. de apă mitetelor raionale şi orăşeneşti de ducţie din regiune. Lectorii, majori­ care tov. Aurora Arimescu, D. Pău- activitate.
dure, pe cernoziomurile din sudul şi natura solului, de condiţiile de tem­ la hectar. In aceste condiţii, iriga­ Cruce roşie, unii preşedinţi şi se­ tatea lor, au folosit materialul de­ nescu şi alţii, au dezbătut şi felul — Posturile sanitare din raionul
veşîul ţârii, cit şi pe cele din Mol­ peratură din timpul semănatului, de ţia prin aspersiune este cea mai in­ cretari din marile inticptindcri in­ monstrativ exemplificînd cu aspecte cum comitetele de Cruce roşie se Brad, spunea tov. dr. Sâbâu, sînt
dova şi Transilvania, se recomandă frecvenţa atacului dăunătorilor şi dicată. dustriale, G.A.S şi S.M.T., coman­ ocupă de educarea sanitară a tine­ deosebit de utile. Unele din ele
aplicarea unei doze de 150—200 kg danţi de grupe sanitare Iruntaşc, şe­ •locale conţinutul lecţiilor. Aşa s-a retului şcolar. Tn urma muncii des- însă, aflote în subteran, nu pot fi
de azotat de amoniu şi 200—300 kg de mijloacele eu care se face rări­ Combaterea bolilor fi/ unor posturi sanitare, donatori dc procedat mai ales la Apoldul de Sus, IUşurate s-a reuşit ca numărul mem­ folosite aşa cum trebuie. Ele se gă­
de superfosfat la hectar. In zonele tul. Se reromandă o normă medie singe onotilici. La plenară au parti­ Atelierele centrale Gurabarza, co­ brilor de Cruce roşie din scoli să sesc departe de fronturile de mim:
umede şi răcoroase, îngrăşămintele de 25—30 leg de sămînţă la hectar, cipai de asemenea tovarăşii Anton muna Cioara etc. ajungă la 67.734. că. De aceea propun ca trusele sd
minerale se pot aplica în doze mai cu menţiunea ca în zonele umede, şi Moisescu, preşedintele Comitetului Dar în ce priveşte organizarea fie purtate de către maistrul miner.
mari, adică 300 kg azotat de amo­ cu soluri uşoare şi neinfestate de Central al Crucii roşii din R.P.R., cursurilor sanitare, asa dupâ cum a Grupele şi posturile Tov. dr. Săbău a propus de ase­
niu, împreună cu 400 kg superfosfat dăunători, să se folosească aproxi­ Putregaiul uscat al sfeclei este Gheorqhe Vuşdea, secretar al Coini- reieşit din lucrările plenarei, au menea ca instructajul componenţi­
ia hectar. Pe solurile brune, brun- mativ 25 kg de sămînţă la hectar. răspîndit mai ales în zonele sudi­ existat si unele deficienţe. In ora­ sanitare—sprijin preţios lor posturilor sanitare să se facă la
roşcate de pădure podzolite si pe Iar în zonele secetoase, în care exis­ ce, in anii cu secetă prelungită. Pa­ teuilui regional Flumdoarn al P.M R , şele regionale Hunedoara, Deva şi ieşirea din mină iar ele să fie în­
pcdzoluri, incorporarea îngrăşămin­ tă pericolul dăunătorilor, pînă la 30 gubele produse de această boală dr. Octnvian Bcrloriea. vicepreşedin­ Petroşani cursurile grupelor sani­ Aşa după cum au arătat şî tovă­ zestrate cu cele necesare acordării
telor chimice, trebuie să fie însoţită kg la hectar. pot fi prevenite prin cultivarea sfe­ te al Comitetului Centra! al Cruci/ tare au fost deschise cu întirziere răşii Letiţia Dicu, Cornel Henega- unui prim ajutor de calitate.
de aplicarea amendamentelor talra- Sfecla de zahăr este o cultură care clei de zahăr în condiţii de irigare roşii. Cu acest prilej tov. dr. Teodor iar frecvenţa a fost ncsatisfăcâtoa- riu, Maria Pop şi alţii, grupele şi ☆
Bădău, preşedintele Comitetului re­
roase, în doză de 5—fi tone spumă se îmbnrnienează uşor. Pentru a şi evitarea terenurilor cu exces de In încheierea lucrărilor a luat cu-
de defecaţie sau 4—5 tone de calcar putea începe lucrările de întreţine­ calciu. gional Hunedoara al Crucii roşii a vîniul tovarăşul Anton Moisescu,
măcinat la hectar. re înainte de răsărirea plantelor, se Pentru prevenirea cercosporiozei prezentat darea de scamă asupra preşedintele Comitetului Central al
SupeiTosfatul se va încorpora în recomandă semănatul cu plante in­ muncii desfăşurate dc Comitetul re­ Plenara Comitetului regional Crucit roşii din R.P.R. Vorbitorul a
sol vara sau toamna, o dată cu mă­ dicatoare cum sint ovăzul, muşta- f pata rea frunzelor), sfecla de zahăr gional pe anul 1963. Pc marginea apreciat munca de Cruce roşie des­
nu trebuie să se cultive pe acelaşi
tura de bază. Dacă azotatul de amo­ nil şi eînepa. Totodată, sămînţă de dării dc scamă s-au purtat discuţii. de Cruce roşie făşurată in regiunea Hunedoara pre­
niu m s-a putut aplica in toamnă, sfeclă de zahăr, avînd o slabă pu­ loc mai devreme de 3—4 ani. In rindurile de mai jos redăm cileva cum şi calitatea discuţiilor partici­
se va da în primăvară înainte de se­ tere de străbatere, trebuie îngro­ Dintre dăunătorii sfeclei de zahăr, aspecte reieşite din această plenară. re. Deficienţe serioase s-au mani­ panţilor la plenară. El a arătat că
mănat sau în timpul vegetaţiei şi pată la adîneimea de 2-3 rin. pe cei mai păgubitori sint : gărgăriţa festat şi in organizarea şi desfăşu­ posturile sanitare constituie un spri­ trebuie depuse eforturi mai susţi­
anume la prima praşilă. solurile mai grele si reci şi la 4—5 kfeclei, răţişoara si puricii de pă- Munca de educaţie rarea cursurilor de îngrijire a bol­ jin preţios pentru cadrele de spe­ nute in direcţia prevenirii unor
cialitate în acordarea primului aju­
cm pe solurile mai uşoare. rnînt. Este necesar ca îndată ce în­ sanitara, navilor la domiciliu. tor. boli, măsuri de protecţia muncii,
Pentru îngroparea uniformă a se­ cepe răsărirea culturilor, să se facă Pentru ruspindirca cunoştinţelor — In uzina noastră, spunea tov. iar serile de întrebări şi răspunsuri
minţelor, pe lingă nivelarea bună controlul zilnic în lan. In cazul ata­ mereu îmbunătăţită sanitare s-au folosit si alte forme să fie organizate în toate localită­
Arătura adîneă, executată vara cului gărgăriţei sfeclei sau al ruţi- Letiţia Dicu din Cugîr, funcţionea­ ţile deoarece sînt deosebit de utile
sau toamna timpuriu, constituie lu­ a terenului, trebuie avut grijă ca şoarei, se vor aplica tratamente cu A iîl din darea de seamă cît Şi din cum sînt conferinţe, sen de între­ ză două grupe sanitare şi numeroa­ şi instructive. De asemenea, confe­
crarea de bază a solului pentru obţi­ viteza de înaintare a tractorului sâ Heclolox 3 la sută sau Duplitox 3 discuţiile participanţilor la plenară bări şi răspunsuri, concursuri „Sa­ se posturi de prim ajutor. Ele au rinţele. concursurile pe teme sani­
nitarii pricepuţi". In anul trecut au
nerea de producţii mari de sfeclă nu depăşească 5 km pe oră. De ase- plus 5 la sulă în cantitate de 30 a reieşit importanţa pc care ire- fosi: instruite periodic în aşa fel ca tare, sâ fie extinse cit mai mult. Un
ctc zahăr. După plantele care pără­ o^r»r>0r». Dpnti'!i 'M'ăhîroa .îne<"',1 >rii e.-v kg la hectar. Pentru combaterea pu­ buie să o acorde comitetele de Cru­ fost ţinute peste 2.000 conferinţe, să-şi poală duce sarcinile la înde­ sprijin mai substanţial fn activita­
sesc terenul devreme, cum sini or­ minţelor si asigurarea uniformită­ ricilor se foloseşte Heclotox 1,5 la ce roşie muncii de educaţie sanita­ multe din ele fiind urmate de fil­ plinire. Am avut grija de asemenea tea de Cruce roşie trebuie să-l dea
zul şi giîul de toamnă, se recoman­ ţii răsăririi, terenul se tnvâlugesio sută, cîte 30 kg la hectar. ră a cetăţenilor me educativ-sanitare. S-au eviden­ ca toate posturile să fie înzestrate nu numai medicii de circumscrip­
dă mobilizarea solului prin două ară­ înainte do semănat sau după semă­ — In această direcţie, spunea tov. ţiat comitetele raionale de Cruce cu cele necesare. Pentru a cunoaş­ ţii ci si medicii din spitale, care au
turi: o arătură la adîneimea de 15“— nat. După tăvălug terenul se gră- In cazul terenurilor cunoscute din Mai’ia Pop, s-au obţinut rezultate roşie Sebeş, Brad şi Orăşiie. Sub te felul cum muncesc şi alte colec­ o experienţă mai îndelungară.
18 cm în agregat, cu grapa stelală, pe“ ză uşor pentru a împiedica eva­ anul precedent ea puternic infes­ bune în raionul Orăstie. Aici au posibilităţi au muncit comitetele tive la uzina noastră, a fost orga­ &
executată în vară .imediat după re­ porarea apei. tate eu gărgăriţa sfeclei de zahăr fost organizate o scamă de acţiuni orăşeneşti Petroşani şi Hunedoara. nizat un schimb dc experienţă, deo­ Plenara a analizat şî alte proble­
coltarea plantei premergătoare şi şi răţisoară, se recomandă ca aceste ca seri de întrebări si răspunsuri, Deosebit de apreciate au fost se­ sebit de util. me cum sint creşterea numărului
aita adîneă de 30 cm, executată în suprafeţe să fie înconjurate cu şnn- cursuri G P A S , conferinţe care au rile de întrebări si răspunsuri. Ce­ Plenara a apreciat munca efici­ donatorilor de sînge onorifici, ac­
lunile august-septembrie. Cînd solul I-itcrările de întreţinere ţuri-capcane făcute cu plugul şl pră­ contribuit la ridicarea nivelului de tăţenii au adresat medicilor o serie entă desfăşurată de grupele sani­ ţiune patriotică de mare însemnă­
are suficientă umiditate, prima ară­ fuite, la interval de 5—G zile, cu cunoştinţe sanitare ale populaţiei. de întrebări la care s-au dat răs­ tare de la uzina Victoria Călan, tate, antrenarea cadrelor medico^sa-
tură se poate face In adînrimea de Lucrările de întreţinere, aplicate Heclolox 3 la sută In momentul în O serie de absolvenţi ai cursurilor punsuri competente. Iată de ce in U R U M. Petroşani, E. M. Aninoa- nitare la ocrotirea sănătăţii publice
30 cm. iar o doua în spic toamnă la timp şi în număr corespunzător, care se constată atacul în cultură, sanitare dau acum un sprijin pre­ anul 1963 au fost ţinute 340 seri de sa, G.A.C. Bueerdea etc. Randamen­ mai ales in sectorul forestier, îmbu­
mai în faţă. aii o importanţă deosebhă pentru se vor aplica tratamente generali­ ţios cadrelor medicale dc speciali­ întrebări şî răspunsuri, 'fot in sco­ tul unor grupe sanitare însă nu a nătăţirea muncii organizatorice cte.
După plante caro părăsesc terenul menţinerea apei în sol, distrugerea tate. tate. pul răspîndîrii cunoştinţelor edu­ fost cel aşteptat deoarece şi în acea­ Tot cu acest prilej a fost prelucrat
mai tîrzîu — porumb, cartof etc — buruienilor şi mobilizarea subita n- Dulia semănăturilor şî viermele Succese asemănătoare au fost ob­ cativ-sanitare au fost organizate 71 stă direcţie s-au manifestat unele planul de muncă al Comitetului re­
crălura sc execută la adinei mea de fdor nutritive necesare creşterii ră­ sîrmă se combat prin tratarea se­ ţinute in aproape toate raioanele concursuri „Sanitarii pricepuţi", la deficienţe. Astfel, în raioanele Ha­ gional de Crr*ce roşie pe anul 1HG4.
25—30 rin îndată co se eliberează dăcinilor dc sfeclă în tot cursul ve­ minţelor cu Heclotox 3 la sută în legiunii Hunedoara. Prin grija Co­ care au luat pane peste 30 000 ce­ ţeg. Brad si Orăstie, puţine grupe In plan au fnsi str.Mlite noî obiec­
terenul. Pînă la venirea iernii, ară­ getaţiei. Numărul prasilelor varia­ cantitate de 3—C kg la tona de să- mitetului regional de Cruce roşie în tăţeni. La buna desfăşurare a con­ sanitare sînt dotate complet. Se tive care puse în aplicare voi- con­
turile se întreţin eu cultivetnm). ză între 4—5. Executarea prasîlelor minţâ împotriva moliei sfeclei, care anul trecut an absolvit cursurile cursurilor si-nu adus aportul medi­ constată de asemenea că unele gru­ tribui la prevenirea unor boli, Ia
grapa cu discuri sau grapa ni colţi manuale trebuie să fie de bună ca­ npare îndeosebi în verile secetoase, G.P.A S. 3.78G oameni ai muncii de cii Alexandru Du tn i tresei 1, Imn pe nu au continuitate în muncă iar educarea sanitară a oamenilor mun­
reglabili, pentru distrugerea buruie­ litate. In acest scop e nevoie să se se recomandă stropiri eu Delox 25 la oraşe şi 2.515 de la sate, iar Dlîndcn, 11 ie Vonîra, Alexandru sertoriz^ra-i o>-gnri este formală. cii si abordarea unui prim ajutor,
cursurile de echipiari sanitari au
Radu, loan Prodan. Liviu Vulcu şi
Strins legată de activitatea gru­
V. ALUfJ
competent,