Page 33 - 1964-02
P. 33
f*v
Pro letari d in t o a t e t a r il e , u n iţ i-v a i
tNERQŞOHMTE CHIMICE
® Fialii bine întocmite, pro
ducţii sporite dc lapte ;
° Raid : Servind masa Ia
cantinele C.S. Hunedoara :
(pag. 2-a)
• In atenţia comuniştilor —
sporirea producţiei şi îmbună
tăţirea calităţii ;
• Să gospodărim cu grijă
combustibilul ;
• In raionul Orăştie — Ac
tivitatea sanitară se îmbună
tăţeşte continuu, (pag. 3-a)
Brigăzile complete cn plata ir Sporesc randam entele Intelectuali la safe
(Minerii din Cricani au început acest an cu eforturi susţinute Duminică 9 februarie ac., in sa
acord glofeal-o formă superioara pentru continua sporire a randamentelor. Dcpăşindu-şi ritmic pla de conferenţiari, cadre mcdico-sa-
tele raionului Brad s-au deplasat 25
nul zilnic, ci au inchciat luna ianuarie cu un plus dc 2609 tone
de organizare a muncii dc cărbune extras, depăşindu-şi cu 35 kg. pe post randamentul „Ce este reanimarea**. La aceste ex
nilare, care au expus
conferinţa
planificai.
La sfârşitul primei decade a lunii februarie, cantitatea de căr puneri au participat 1350 oameni ai
Brigăzile complexe eu plata in de lucru Or, cum întreprinderile fo bune extras peste plan a crescut Ia peste 2800 tone, ca urmare a muncii de la sale. Conferinţele au
acord global constituie o forma su restiere din regiunea Hunedoara in- bunei organizări a muncii, folosirii raţionale a timpului dc lucru, lost urmate de programe artistice
perioara de organizare a muncii in tîmpină de multe ori greutăţi in ce maşinilor şi utilajelor. Rezultate deosebite au înregistrat nume şi filme.
întreprinderile forestiere. Practica priveşte recrutarea braţelor de mun 1UGA DUMITRU^
a dovedit ca această metodă contri că, extinderea organizării muncii în roase echipe dc mineri printre care cele conduse dc Coslachc inspector la Comitetul raional
buie la permanentizarea muncito brigăzi complexe este deosebit de Poloboc, loan Uria, Victor Cirdumaru, Constantin Sorcscu şi alţii, pentru cultură şi artă —
rilor, la scurtarea ciclului de ex importantă. care şi-au depăşit prevederile planului in fiecare zi din acest an. Brad
ploatare a parchetelor, la utilizarea In cazul exploatării parchetelor
mai bună a lemnului, creşterea pro cu ajutorul brigăzilor complexe, in Prind viaţa angajamentele Noi clădiri ttt stafia
ductivităţii muncii şi a cointeresării dicele de utilizare a masei lemnoa
lucrătorilor. Pentru a ne putea da se creşte ca urmare a faptului că Luptînd pentru a da viaţă muncii a crescut cu 9 la sulă Brănişca
seama mai bine despre eficacitatea se poate executa în condiţiuni mai angajamentelor luate in între faţă de plan
aplicării ei, să vedem in ce constă. bune tăierea la rînd a lemnului de cerea socialistă, colectivul fa Comparativ cu luna ianua In cursul lunii ianuarie, in staţia
De la bun început trebuie subli lucru cu lemnul de foc şi scoaterea bricii ,,Vidra" din Orăştie a rie a anului 1963, valoarea C.F.H, Brănişca din raionul llia s-a
niat că acordul global este o forma acestuia in trunchiuri lungi cu sor obţinut rezultate de seamă în dat in folosinţă o clădire modernă După cum reiese din comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică,
dc salarizare în rare muncitorii, or tarea la depozitele intermediare. ce priveşte depăşirea planului producţiei globale pe luna ia pentru districtul „L “ , nou înfiinţat. numai in anul trecui, unităţile socialiste din agricultură au folosit cu Si
nuarie 1964 a fost depăşită cu
ganizaţi in brigăzi complexe, sini Apoi, colectivul brigăzii, este direct de producţie, îmbunătăţirea 121.000 lei, iar valoarea pro la sulă mai multe îngrăşăminte chimice decît în 1962. O parte din a-
retribuiţi pe baza unui tarif glo interesat ta fiecare bucală de lemn calităţii produselor, creşterea ducţiei marfă cu 460.000 lei. GÎIEORGIIE GROArA ccstc îngrăşăminte au fost folosite dc către G.A.S. ri G.A.C. din regiu
bal, pentru cantitatea de material să fie adusă la rampa de încărcare. productivităţii muncii, reali In această lună s-au produs corespondent nea noastră.
lemnos recepţionată la rampa de în Aceasta, deoarece, după felul cum zarea de economii şi beneficii peste prevederile planului
ţărcare. Tarifele se stabilesc pentru este curăţat parchetul exploatat, peste plan. Astfel, planul pro 3296 bucăţi pici ovine mobi
fiecare sortiment în parte prin în după cum sitit realizate şi depăşite ducţiei globale a fost depăşit late şi 343 bucăţi articole de
sumarea valorii manoperei opera sarcinile prevăzute in plan. munci în luna ianuarie cu 10 la sută, blănărie. (Pregătiri penfrru campania d!@ primăvară
ţiunilor componente procesului dc torii primesc prime de producţie. c?l al producţiei marfă cu 13 IULIU DICU
producţie, condiţiile stabilite în ac Trebuie subliniat faptul că în la sută, iar productivitatea corespondent
tul de punere in valoare a parche brigăzile complexe cu plata in acord 'j* 3 L a G . A . C . ce urmează a fi cultivate cu legu pozitate la capătul tarlalelor pe
tului, planul tehnic de exploatare global cîşligul mediu al urnii mun întrecerea pionierilor şi şcolarilor din ABlfea luiia me, porumb, cartofi etc. au şi fost caic urmează a se aplica.
ele. Muncitorii constituiţi in brigăzi citor este cu circa 250 Ici mai mare fertilizate, aplicîndu-se câte 20 tone
complexe cu plata în acord îşi des decît cîştigul mediu al muncitorilor Colectiviştii din Alba lulia au in gunoi de grajd la hectar. a . e rou
făşoară activitatea pe baza unor organizaţi în formaţii simple de Sala căminului cul lost dansurile locale şi recitatori Marin tensificat în aceîtslă perioadă pre Tot în aceste zile s-a trecut la ve • corespondent
planuri de muncă care se stabilesc muncii. te ţii tul din Vulişoaru „Dulămărcuncu" şi Mnnlcunu, Mar iu gătirile pentru campania agricolă rificarea stării în cate se găsesc Jttîfm m e i îiri£efi'ts
în raport dc sarcinile ce-i revine In anul 1063 în exploatările fo ruionul Brad, a ga/.- ,Jdatcqana", interpre Mor cu şi Dunuf Lu de primăvară. Una din cele mai ur culturile de toamnă. Pentru aceasta
sectorului de exploatare. restiere din regiunea noastră au lu tluil duminică con tate dc echipa dc xă r. gente lucraţ i, unde participă un nu s-au luat probe dc pc tarlalele fia r e p a r a ţ ii t
De remarcat că pentru exploata crat 54 brigăzi complexe cu plata cursul pionierilor şi dansuri a scolii din Concursul /lionicri- măr însemnai de colectivişti, este cultivate cu griu, orz şi secară. Ve
rea masei lemnoase fiecare brigadă in acord global, cu un electiv total şcolarilor dc la şco- Dealul M arc precum lor şi şcolarilor a lost pregătirea răsadniţelor. Numai pînă rificarea suirii culturilor constituie Lucrătorii dc la S.M.T. Haţeg
complexă trebuie să exeeule toate do 1.590 muncitori. Acestea au dat lilc dc 8 ani ain sa şi cititecclc lormalici urmul apoi dc o in- la 7 februarie s-a pregătit şi însă- o acţiune dc bază pentru stabilirea printre care Haralambie Croitorii,
operaţiile de lucru; doborît, fasonat, in circuit 42 la sulă din volumul to lcie Stocncasa. Dea cntalc tic lu sconta c.\,>micrc niînţat o suprafaţă de 60 m p. de măsurilor agrotehnice cate vor fi mecanic pentru pompc-injocţii,
sens, apropiat, sortat şi încălcat. tal de lemn în producţie. Dar, în lul Marc, Sălişlionra iii,, Vâlifoata.Dc pa lcnlc răsadniţe. Paralel cu aceasta, în luate în vederea îngrijirii culturilor Gheorghe Socaci, şclul echipei de
Pentru folosirea judicioasă a uti anul care a trecut, era planificat şi Vălţşocuu. mult succes s-au bu ci mp se transportă îngrăşăminte In primăvară. reparat maşini agricole, Dumitru
lajelor, eliminarea timpilor nepro să se exploateze circa 60 la sulă din Mult apreciate a j curat şi micii solişti E. SIN A organice. Peste 30 hectare terenuri Torcţoiu, mecanic şi alţii sînt preo
ductivi, mai buna organizare a mun totalul dc masă lemnoasa cu ajuto Pe o goare - mori cupaţi in permanenţă de efectuarea
ţii, in brigăzile complexe se con rul brigăzilor complexe cu plata unor reparaţii de bună calitate.
stituie echipe de muncitori caic» se în acord global K drept, uncie în VIPLE A C O N C U R S A R T I S T I C ca n lifă |i Drept rezultat al interesului pc
specializează in executarea unor treprinderi au obţinut în acest sens d e f i n ^ r ă ş ă m r n f e tare aceştia l-au depus, pînă !a
operaţii. Aceasta duce la sporirea rezultate bune. De pildă. I F. Do- în anul trecut, lucrătorii scoţiei slirşitul lunii ianuarie la S.M.T.
productivităţii muncii, la ridicarea bra a exploatat 82 la suta din tota I I Lâpuşnic din cadrul gospodăriei Haţeg s-a terminat reparatul a 42
calificării profesionale a muncitori lul de masă lemnoasă cu ajutorul agricole de stal din Mintia au do- semănători de porumb din cele 50
lor. Numărul echipelor şi a munci brigăzilor complexe, I. F. Baiu de bîndit bune rezultate la cultura planificate. Au fost reparate de a-
torilor din fiecare brigadă se sta Criş 67 la sută, I. F. Haţeg 59 la Duminică, în ca- La faza interco porumbului. Prin folosirea unei ;i- semenea 42 semănători de păi oase
G îrb o v a
bileşte în funcţie de planul de pro sută. In schimb I. F Sebeş. I. F ' V ' .drul fazei inter- __ _____________munalu ce s-n crolchnici diferenţiate, producţia din cele 70 prevăzute, 72 pluguri
ducţie, felul sortimentelor, terme Petroşani şi I. F Orăştie nu şi-au W*i comunalc ce s-a desfăşurat aici, s-au desfăşurat aici, au luat parte for s-a ridicat In 3C00 kg porumb boabe faţă de J18 stabilite, peste 50 la
nele de exploatare ele. realizat procentul planificat. Con B întrecut formaţiile artistice ale că maţiile artistice ale căminelor cul la hectar. sulă din numărul cultivatoarelor,
Organizarea muncii in brigăzi ducerile acestor întreprinderi nu turale din Cărpinis, Heciu şi loca 35 grape stelate ete.
minelor culturale din satele Sălaşul
complexe este deosebit de eficien s-au ocupat în suficientă măsură dc Superior, Ohaba de sub Piatră, Mâ- litatea gazdă. Acestea s-au prezen Pentru ca şi în acest an să se Ritmul reparaţiilor trebuie însă
tă. In timp ce în cadrul unui sec extinderea organizării muncii in I B lăieşti, Sălaşul Inferior, Rttşor, Mu tat, in faţa a numeroşi spectatori, obţină recolte sporite, s-a trecut din intensificat la tractoare pentru ea
tor, unde munca nu este astfel or brigăzi complexe. cu un repertoriu bogat, bine inter timp la transportul in cimp a unor întregul utilaj agricol al S.M.T. Ha
gazdă. Disputa
ţeşti şi localitatea
ganizată, productivitatea fizică ob ^ Lu I. F Orăştie această formă de celor 194 de artişti amatori, cuprinşi pretat Au plăcut mai ales corurile cantităţi însemnate de gunoi de
ţinută pe om-zi este de 0,676 m. c organizare a muncii a fost extinsă f : grajd. Pînă în prezent au fost tran ţeg să fie reparat pînă Ia data de
— masă lemnoasă; in cadrul organiză fn proporţia planificată donr in scc- in 4 br-găzi artistice- de agitaţie, ^din Rcciu şi Gîrbova, brigada artis sportate peste 380 tone de aseme 15 februarie, aşa cum se prevede
rii muncii in brigăzi complexe pro uorul Orăştie, caic de altfel, a reu 6 echipe de dansuri populare, o for tică de agitaţie din Gîrbova, care nea îngrăşăminte care au fost do In graficul staţiunii.
maţie corală, precum şi a soliştilor
ductivitatea fizică pc om-zi este de şit să-si îndeplinească sarcinile de a dat viaţă textului intitulat „In
l, 337 m.c. masă lemnoasă, cu 0,631 plan cu multă vreme înainte de ter vocali şi instrumentişti, în număr gospodăria noastră", echipa dc dan
m. c. mai mult decît in primul caz. minarea anului. Conducerea inti>s dc 11, a fost aplaudată cu căldură, suri din Cărpinis, fanfara din Gir-
Spre exemplu brigăzile conduse dc prinderii deşi cunoştea eficacitatea pe merit, de mai bine de 400 co bova, soliştii vocali şi instrumen
Vasile Sofroniei din parchetul Po acestor metode, n-n luat toate mă lectivişti dîn Băieşti şi satele înve tişti Gheorghe Făţan (Gîrbova) şi
iana Hăchiţelei şi Gheorghc» Patz surile pentru extinderea ci şi în ce cinate, prezenţi la întrecere. lndreiu Romeo (Cărpinis).
din parchetul Casagu de la I F Do- lelalte sectoare. Printre formaţiile cate au dove Cînleccle şi dansurile interpre
bra, loan Popa din parchetul Gal In acest an conducerile întreprin * ţ di» o temeinică pregătite se numă tate cu prilcj'ul fazei intercomunale
bena de la I F. Petroşani, Gheor- derilor voi trebui să se preocupe ră : corul căminului cultural din de la Gîrbova s-au bucurat de o
ghe Boambes din parchetul Topliţa mai mult de extinderea organizării Băieşti, cate a interpretat cântecele caldă apreciere din partea specta
Si Imre Szdes din parchetul Dealul muncii eu plata în acord global „Republică, măreaţă vatra", „Glo torilor.
v adului de la I. F. Hunedoara, Cor- Aceasta cu aut mai mult cu cit sar rie ţie steag al lui Lenm" şi „Ha- ELISABETA FARCAŞ
ciu Tanoş din parchetul Broşteni dc cinile de pîatt sînt sporite Este ţogana" ; brigada artistică de agi corespondentă
la f. F. Haţeg au obţinut producti adevărat că în prima lună. numă taţie din Sălaşul Superior, care a
vităţi de 1.400-1,600 m c. masă lem rul brigăzilor complexe a ajuns la dat viaţă textului „Intre noi colec lc*ţl6U La căminul cul-
noasă pe om-zi. De aici, rezultă că 70. cu 16 mai mult decît în 1963. To Sala căminului tiviştii4* şi cea din Ruşot care a do ______ tural din Ighiu,
In timp ce unui muncilor care face tuşi este foarte puţin dacă ne gin- B s a ce a . cultural din Bă- vedit multă originalitate în inter unde s-a desfăşurat faza intcrco-
parte dinlr-o brigadă complexă iî cliin la cantitatea m.:e de masă pretarea textului „înfloreşte satul munalâ a celui de al VM-lca con
trebuie 6 ore pentru a dn în pro lemnoasă ce urmează a fi exploda cia, ce a găzduit duminică faza în meu", echipele de dansuri populare curs, etapa a H-n, au participat ar
ducţie 1 mc masă lemnoasă, unui tă pe această cale : 750.000 m c. Este UTcomunală de concurs, s-a dove- din Sălaşul Superior şi Mălâieşti. tiştii amatori din Cricăti, Bucerdea,
muncilor dintr-o formaţie simpla d j necesar deci ca încă dc» pc acum dit ncîncăpătoaiv pentru mulţimea Dintre soliştii care s-au perindat Tclna şi din localitate. Vii aplau
muncă ii trebuie 11 orc şi 48 d:i conducerile întreprinderilor şi sec oamenilor munţii din localitate Pe pe scenă, o frumoasă impresie au date, dc circa 300 de spectatori, bri
minute pentru acelaşi lucru. Dacă toarelor forestiere să ia cele mai scenă au urcat rînd pe rînd brieă- lăsat Ion Vitan, (are a cîntat doi găzile artistice de agitaţie din Cri-
raportăm această diferenţă de timp eficace măsuri pentru ca brigăzile zile artistice de agitaţie din Băeia na „Strciule, măi Slreiule", creaţie câu, Bucerdea si Ighiu au interpre
la 60 In sută din volumul total dc comolexe cu pl »ta in acord global şi Simeria Veche, care au prezentat proprie, şi Căinţa Fona, din Băieşti, tat cu măiestrie textele „Belşug in
masă lemnoasă ce trebuie exploa să fie formale în timp scurt peste textele „Vi ţa nora" şi „La şeză- Vrcja Rozalia, din Sălaşul Superior gospodărie", „îndrumată de partid,
tată în anul 1964. în regiunea noas tot, acolo unde se pretează tonre“. brigada artistică de agitaţie şi alţii. colectiva a crescut" şi „In colectivă
tră, rezultă că circa 1.400 muncitori CORNEL FULG A din Tîmpa, formaţiile de dansuri + a poposit Păcală". Bine pregătite
ar putea fi folosiţi la alte operaţii ing. şef la D.KE.F. Hunedoara popule re dîn Fă cin şi Pelreni, p ri s-au dovedit a fi, de asemenea for
ma imerpretînd un dans romînese In raionul Haţeg, duminică au maţia corală din Bucerdea, echipa
C u p la n u l la zi d e p ă ş it cu temă intitulat „La şezătoare" mai avut lor faze inie»comunale de dansuri dîn Telna $> soliştii Eea-
şi un ceardnş, iar cealaltă jo cu rile In centrele Toteşli, Baru Mare şi
Colectivul de muncă de la între materia primă, aplicarea in produc „Haţcgana" şi „Sîrba", Solişti vo Sin târnă rin. La spectacolele pre terina Popa (Cricăti), Valentina U-
prinderea de plante medicinale din ţie a unor măsuri ichnieo-organi- cali şi dansatori. Dintre solişti, au zentate cu acest prilej de artiştii reche (Ighiu), Aurel Popa şi Maria
Orăştie a înscris pe graficul între zr lorice eficace. fost viu apla uda ţi Ileana Borodi, amatori din numeroase sate, majo Moguţa (Ţelna).
cerii socialiste noi succese. Lucrăto Un aport deosel !t la dobîndirca ritatea de un bun nivel artistic, au Faza intercomunalâ de la Ighiu Colectivul laminorului dc €00 mm al CS. Hunedoara acordă o alen•
rii acestei întreprinderi au reuşit acestor realizări l-au adus tovarăşii soţii Aurica si Emil Gălăţeanu. din participat un mare număr de oa s-a dovedit a fi o adevărată săr tic deosebită cuhtătii producţiei. l;olor/ralia ni-l prezintă f>c maistrul
pină în prezent să-şi depăşească Elena Pralea, Lazăr Popescu, Ion Simeria Veche şi Măria Drăgan, din meni ai muncii. bătoare a cântecul ui şi jocului loan Dtaqola urmărind cu alcnfic marcarea corectă şi aspectul barelor
sarcinile planificate cu 10 la sută. Olaru, Nistor fvungti si alţii. Tim pa. din otel aliat ajunse pc platforma dc primire in ajuslaj. m
Rezultatele obţinute sînt o urma ELENA IO AN ZENOVIA CRAINICE A NU F PETRE Prof. VALERIU PARASClllV V. ONOIU
corespondentă corespondentă corespondent corespondent
re a preocupării întregului colectiv
pentru organizarea mai bună a
muncii, eliminarea pierderilor la
Sevisârd de.mulţumire
Culturi de specii I ; 1111?®
Pe biroul tovarăşului inginer Pe litutc, pc quslul cumpărătorilor al anului 1063 a intrat în fabricat^ problemele au losi puse la punct.
forestiere repede tru Dunilă. .şclul serviciului C.T.C. Despre acest lucru nc u vorbit şi maşina „ Albalux 3", mult simpli Noi. cei cate lucrăm la controlul
dc la Uzina „30 Decembrie“ din iov. Petru Dănilă. ficata şi cu un pref de cosi nini tehnic de cablate ne dăm scama
crescătoare « i m C.uq't. se qăscait numeroase dosa- — Nu pol sa nu vorbesc mai in scăzut. Si acesteia i s-au mai adus că sc mai manifestă uncie delici-
ic ce cnn(incau diverse acte jusli- ii i dc scrisorile priniile din Iară. o seamă de îmbunătăţiri. onic, pe parcursul procesului teh
Colectivul Ocolului silvic dîn Oră- licQlivc privind munca controlori Pc lingă Ijptul că oamenii ne mul Paralel cu niodihcuiile aduse, in nologic Nu toţi luclorii antrenaţi
ştie se preocupă intens de cxlinde- lor dc calitate. Printre acestea atru- ţumesc pentru produsul cc-l labri- secţii s au Inul măsuri dc îmbună in producţie mani/csla o exigentă
icn în cultură a speciilor forestiere căni, ele conţin şi suqcstii valoroa tăţire a procesului teimologic. Aici sporită Se mai intimplă uneori să
tfea atenţia un dosar pc cure scria existe abateri dc la disciplina teh-
valoroase si repede crescătoare, cu majuscule : Scrisori dc la oame se. Sugestiile primite inlotdeaunu s a introdus metoda de turnate sui)
(pin strob, plop negru hibrid şa.), nii muncii. au losi fructificate. De-a lungul ce presiune a unor piese, s-a a plicit uolor/ica. La sitbansamblul micro-
înircrupătorului
întotdeauna
nu
contribuind prin aceasta la ridica Wâ — Cc con(ine ? lor hei ani dc lubriculic, lipul ,.Al aiphitlis'jtca udincâ a pieselor din tomcicle dc contact sini ambulisa-
lablă inoxidabila la lepctcle bazi
rea productivităţii pădurilor. In anul — Sini scrisori dc mulţumire, ba lux" a lost mereu imbunulătii. nului spă'ălot, o pe tuf ia dc prote !c corect, iar tratamentul lor ter
trecut s-a realizat o plantaţie reu adresate uzinei dc numeroşi oa O scai no dc piese car c nu cores jare unlicorozivă a tos/ substituită mic incă mai şuieră. Deficiente sc
şită cu peste 1200 puieţi de plop meni, din diverse colturi ale tării. pundeau cxiqenfclor au losi înlocu prin zincarc electrolitică Dc ase mai ivesc şi In timpul montării sub-
ire. Asllel. pc parcurs s-a înloCiiit
negru hibrid, în aliniamente, de-a- Se rclciă la co/Halc-rt maşinii de motorul cu fază attxiliură si releu menea, prin dclotmarcj la rece ii ansamblului amintit. Sc mai inlim-
lungul canaturilor de irigaţie, pe o spălat „Albalux". de /lornirc şi pro/cc/ic de la spă unor piese, cu ajutorul muşinilor dc plo ca distanta dintre contacte să
lungime de 6 kilometri, la pirîui Răsloim împreună dosarele Luăm lător, cu un motor cu poli ecranaţi, presai, cit Şi prin lo/osirea noilor nu lic rcs/)cclatâ. Greşelile amin
Pischinţi şi pirîul Stricaţii. sisteme da croite a sem.labricalc- tite sint depistate de controlorii dc
o scrisoare : „Subsemnatul Emanoil care este mai economic şi mai si-
Astfel de lucrări se vor executa C. din Cluj am cumpătat in anul (pir in explryjfarc. Im Ici s-a pro lor din tablă, s-a reuşii să se redu calitate şi apoi operaţiunile sini tc-
ş» în acest an, atît do către Ocolul 106] o maşină dc spălat „Albalux" cedat cu rotorul de bnchclilă ul că simţitor consumul spccilic dc iucule. pentru ca muşina dc spălal
ude „ Albalux" să plece din uzină
silvic Orăştie. cit şi de alte unităţi Pc această cale lin să aduc niuf(<J- pompelor, cu motorul colector /icn matei rate, să scad a preţul de ei*! ni deplină sturc dc funcţionare.
silvice din regiunea noastră. Acestea miri inlrcqu/ui colectiv care a mun im antrenarea cenlri/uqei, s-n mo şi să iv\!>u nulul im substanţial exe Fală de aceste deficiente mărunte,
vor planta peste 20000 puieţi de cit la fabricarea produsului respec dificai sistemul dc iransmilcre a cuţia reperelor maşinii de spălat. sinHem toarte cxi(/cn(i.
Concomitent cu a plinirea
unor
plop negru hibrid in aliniamente tiv. Folosim maşina de doi uni şi mişcării dc la motorul eenlnlyţrii măsuri menite să îmbunătăţească Rczulialcle obţinute pină in pic-
la centrifugă, s-au luat măsuri d--
do-a lungul drumurilor naţionale, re | | L * / ' y ; g . % i o lunctioncază bine“. Citim alta scri riqiriizare a fundului ccidrilur/ii, procesul /c/mo/orpc, colectivul din zcnl nu sint in măsură sa ne mul-
gionale s-an comunale, precum şi soare : „In 8 ionuatie 1903 uin cum s-au inlocuil clamele dc lixarc n uzina noastră a mai creat un noii lumească. In viilor sc va /rcrc la
do-a lungul cursurilor dc apă şi a părat maşina de spălat rute „ Alba- grătarului de rezistentă, sau in/n- tip dc maşină dc spă/rd, numit „A l uscarea suptatcfcloi vopsite cu aju
canalelor de irigaţii. Aceasta, deoa ' t n ;r r « fe lux". De alunei funcţionează exce cu/'t rofilc din cauciuc dc In şasin balux 2 \ Acesta încălzeşte apa, torul ru'zciot inlrarrişii, sc vor în
rece un arboret de plop negru hi I m i s i i * lent. Vă mulţumim din toată inima ele In Incit/ părţilor substituite, da si ilă rutele, ic sloaicc, evacuează locui bucşele din bronz dc la la-
brid da !a hectar peste 730 mc. . jV. Scqărcianu, Ur/iccni torită muncii dc concepţie ce se apa din bazinul spălător şi din cen- gă(c cu bucşe din /lulbcri tr.clatice
masă lemnoasă, după 25 de ani de .Scrisori asemănătoare s-au p ri deslăşoară în uzină, s-au creat şi friiuqă. Măsurile amintite n-au ia sintetizate care vor prelungi du
)a plantare, pe cînd de la alte esen mii şi de la Rădăuţi, Baia Marc, monlal altele, dc tiiui marc elicien- cul deci/ să îmbunătăţească şi mai rata dc funcţionare a maşinii. Sint
ţe forestiere nu se realizează o ase- Bucureşti... Ele vorbesc despre mun tă economică, trainice şi sigure hi mult calitatea maşinii de suălal. să măsuri care prin aplicarea lor vot
me.nea producţie decît după 50—100 w . VWv 'mik.' ■ ca colectivului de aici. despre stră exploatare. Apoi, pc parcurs s-a reducă preţul ci de cost cu 700 de lei, îmbunătăţi şi mai mult calitatea
dc ani dania lor dc u expedia pe poailrt < real un <dl lip de maş>nâ de ste laiă de primul produs fabricai maşinii de spălat rute „Albalux".
Imr IACOB TRAI AN uzinei numai produse de bună ca- lat rufe. începind din trimestru/ H încă nu se troalc spune că /oa/c A. O A HG A
corespondent UZINA „VICTORIA” CÂIAN. Aspect de la turnarea fontei pe bandă.