Page 34 - 1964-02
P. 34
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2837
■
| W E D I T U R A T E H M 1 C A A A P Ă R U T : Penfru prevenirea îm b olnă virilor
In vederea prevenirii îmbolnăvi lucrează în condiţii vătămătoare.
Cartea forjarului rilor, întărirea şi refacerea sănătă In acelaşi timp a fost amenajată
ţii oamenilor muncii, la Combinatul o policlinică modernă care a dus
de Ilie şl A. Popescu siderurgic Hunedoara au fost ini la îmbunătăţirea simţitoare a asis
In carte sc prezintă principalele mai productivă de obţinere a pie ţiate şî luate o serie de măsuri. tenţei medicale. înfiinţarea centru
probleme legate de tehnologia for selor forjate — a fost tratată, ţi- In cursul anilor 1962—1903 s-a lui de medicina muncii şi dotarea
jării, Astfel, în cele 14 capitole ale nindu-sc scama dc particularităţile organizat în acest scop controlul
lucrării cititorul găseşte noţiuni tipurilor dc utilaje folosite in sec micro-radiografic la peste 16.000 de acestuia cu aparate moderne a con
tribuit de asemenea ia îmbunătăţi
Raţii bine întocmite, despre: deformarea plastică a me ţiile dc forjare. salariaţi. De asemenea, pe baza ţi rea activităţii pe linia prevenirii îm
talelor, metalele şi aliajele forjabile,
Autorii au acordat o atenţie deo
nui grafic s-a efectuat controlul
metodele de debitare a matcriolelor
ca : debitarea prin ştanţarc, încăl
în vederea forjării, combustibilii şi sebita problemelor dc tehnică nouă medical periodic al salariaţilor care bolnăvirilor.
producţii sporite de lapte instalaţiile de încălzire, clasificarea zirea semifabricatelor în mediu pro
tector, dispozitive pentru mecaniza
şi modul de executare a principa
lelor operaţii dc forjare, utilajele rea operaţiilor dc forjare liberă,
malelor a dat şi rezultatele scon folosite şi indicaţii tehnologice in metode moderne de matriţa re (ma-
Ca şi în alte gospodării colective, sector din 1950, an cînd a luat fiin legătură cu forjarea liberă, forjarea triţarca dc precizie, matriţarca fără
la Silvaşul Inferior din raionul Ha ţă şi gospodăria colectivă. tate. Semnificativ e faptul că ani în matriţă, metode moderne dc ma- bavură, matriţarca prin cxlruziutic,
ţeg sectorul zootehnic aduce colec In nudul îngrijitorilor cu vechi malele se prezintă mult mai bine, triţare, ştanţarea şi ambutisarca la matriţarca dc grup ele).
tiviştilor însemnate venituri băneşti. me şi care pun mult suflet în obţi iar producţia de lapte — compara cald, controlul pieselor forjate, pro Lucrarea este utilă muncitorilor în domeniul ştiinţelor:
De aceea creşterea continuă a efec nerea de rezultate cît mai frumoase tiv cu 1903 — a crescut simţitor. tecţia muncii în secţiile dc forjare, din atelierele dc forjă cum şi ele , MATEMATICE şi FIZICE, CHIMICE, TEHNICE, BIOLOGICE şi
tivului de animale, asigurarea adă se numără şi Moise Nopcea, Gheor Aşa, de pildă, în prima lună a anu organizarea acestor secţii. vilor şcolilor profesionale care se AGRICOLE, GEOLOGICE şi GEOGRAFICE, MEDICALE, ECONOMICE,
posturilor necesare şi a bazei fu ghe Ardelennu, Tosif Bîrlea, Prip lui 1964 — de la 42 vaci cu lapte Matriţorea pieselor — metoda cea califică in această meserie. FILOZOFICE, JURIDICE, ISTORICE, dc LIMBĂ, LITERATURA şi
rajere a fost o problemă care i a Gheorghe Vetn, Lenuţa Mariş şi Ana — s-an obţinut şi predat la LC.I.L. ARTA — FILOLOGIE — LITERATURA.
preocupat îndeaproape pe colectiviş SoTia, (în contul contractului încheiat) cu Spectacol reuşit
tii de aici. La Silvaş giija pentru o furajare 809 litri de lapte mai mult de cît De curînd, pe scena căminului Spectacolul s-a bucurat de uu Abonamentele se pot lace la oficiile P.T.T.R., factorii poştali şi la
se obţinuse în aceeaşi lună a anului difuzorli dc presă din întreprinderi şi instituţii.
Acum, gospodăria colectivă din raţională se împleteşte strîns cu fo cultural din Bulzcşli, raionul binemeritat succes.
Silvaşul Inferior dispune de 250 bo losirea chibzuită a furajelor. Astfel, trecut, de la acelaşi număr de vaci Brad, formaţiile artistice din lo prof. MINEL ZBÎRCEA
vine, G3 de porcine şl 408 ovine. In aprovizionarea grajdurilor pentru a cu lapte. calitate au prezentat un reuşit directorul căminului
ce priveşte baza furajeră, la înce dona zl cu fin, .coceni, pale, lărîţe, Aplicînd în continuare în practi spectacol. Cu acest prilej, în faţa cultural — Bulzcşti
putul perioadei de slabulnţie gospo siloz, uniială etc. se face în fiecare că experienţa acumulată şi folosind a peste 200 spectatori, au evoluat U zin ele m e ta lu r g ic e C ugir
dăria colectivă avea asigurate 54 dimineaţă pînâ la ora 10, în raport cu chibzuinţă furajele, colectiviştii corul, echipa de dansuri, soliştii Intîlnlrl cu absolvenţi
cu numărul animalelor pe care fîe- din Silvaşul Inferior vor obţine me vocali şi instrumentişti. Inafară
tone de concentrate (grîu, orz, po reu rezultate tot mai bune din sec ai şcolii anunţă
rumb boabe, cartofi ele.) şi în afa rare îngrijitor le are în primire. In torul zootehnic. de formaţiile de cor şi dansuri Din iniţiativa Comitetului orăşe
ră de acestea 104 tone de fîn, 100 toamnă, ntuncl cînd s-a făcut trans au lăsat o frumoasă impresie so nesc U.T.M. Simeria, duminică, la ţinerea unui co n cu rs
tone coceni, 17,5 tone dovieci şi o portul din cîmp şi depozitarea, fu PETRE FÂRCAŞIU liştii Aurelia Grigorc, Mariana şcoala medie din localitate a fost
corespondent
cantitate de 350 tone siloz. rajele au fost aşezate în şire. Acum Rus, Gheorghe Rus şi alţii. organizată o întîlnire a elevilor cu pentru ocuparea următoarelor posturi :
se dă mare atenţie modului cum
E foarte adevărat însă că, ori cît aceste furaje sînt luate pentru fo absolvenţi ai acestei şcoli. Cei 458
de multe furaje ar fi, ele nu ajung losire Finul, de pildă, se taie în fe de elevi şi studenţi prezenţi în sală — trei posturi de maiştri prelucrări
şi nici nu vor da foloasele aşteptate lii de sus în jos, se încarcă în că au ascultat cu mult interes pe Di- m ecanice prin aşch iere.
dacă colectiviştii repartizaţi să lu ruţe şî se transportă în şoproanele mitrie 'Ardeleanu, inginer la între
creze in acest sector nu se dove amenajate lîngă uşile de alimenta prinderea de electricitate Hunedoa Concursul se va ţine în ziua de 25 februarie
ra şi Mihai Chinciu, inginer la sta
desc a fi buni gospodari. re ale grajdului. Trebuie menţionat ţia C.F.R. Petroşani care le-au vor 1964.
La G.A.C. Silvaşul Inferior sar că îngrijitorii îau zilnic parte la re indicate soiuri de grîu pentru re bit elevilor despre necesitatea ca
cina de brigadier zootehnic e înde partizarea furajelor. Ei cîntăresc si Formaţii artistice giunea noastră" etc., concurentele fiecare să înveţe cu sîrguinţă. pen
plinită de către tov. Vasiu Gheorghe lozul, tărîţcle şi boabele. A doua zi Veronica Vîntu, Marin Şonca, Elena tru a deveni constructori demni ai
Sepi. Acesta se ocupă îndeaproape fiecare vacă sau tineret pus la în- in schimb Herlea şi Valeria Păcurar au dat noii societăţi. In cuvîntul lor, ei s-au întreprinderea orăşenească de industrie
de foaie problemele pe rare le ri grăşare urmează să primească cile răspunsuri foarte bune, ceea ce a referit de asemenea la minunatele
dică îngrijirea atentă a animale 4-6 kg. de fîn, un kg. de tărîţe, 10 de experienţă făcut ca toate să obţină locul 1, condiţii de studiu şi muncă pe care
locală Deva
lor. In afară de aceasta, la Silvaşul kg. siloz, coceni şi paie ; iar porci le-au avut în anii regimului demo- ________________________________________________ i
cîştigâ" şi
Concursul „Cine ştie
Inferior îngrijitorii de animale sînt nelor li se dă cîte 1 kg. de orz, 3 Formaţiile artistice ale căminului concursul fulger au fost urmate de erat-populnr pentru a-şi însuşi me i
oameni pricepuţi, permanentizaţi în cultural din Silvaşul Inferior (direc seria aleasă. cu sediul în Deva sflr. Dr. Peîru G roza nr. 14
kg. de ţările şi cartofi în amestec, tor Octavian Inulescu), desfăşoară In numele elevilor a vorbit eleva
muncă, majoritatea dîn ei avînd o porumb etc. întocmirea orarulu pri un bogat program artistic. Stingă Rodica din clasa a Xl-a.
vechime de 2-3 ani, sau chiar mal vind hrăni ren animalelor şî mulsul o bogată activitate. Pentru a se AUREL PĂCURAR FLORIAN URICAN angajează imediat
mult. Astfel, comunistul Para Gheor prezenta cu un bilanţ rodnic la fa/a
vacilor s-a făcut încă „din toamnă. intercomunală a celui de-al VM-lea corespondent
ghe Dodă şi flicâ-sa Valeria, îngri- directorul căminului cultural
Grija faţă de folosirea chibzuită concurs al formaţiilor artistice, con — A r t ific ie r i
jitori-mulgători, lucrează în acest Galda de Jos
a furajelor şi buna îngrijire a ani- ducerea căminului cultural a iniţiat
o serie de schimburi de experienţă — T a p iţe r i j
ale formaţiilor artistice. Seara la cămin
M I H A L Ţ : In luna ianuarie, brigada artis RA oro Informaţii suplimentare se primesc la telefon :
tică de agitaţie, cu noul program La căminul cultural din satul 1461 Intre orele 9-15.
„Nuntă în colectivă'*, echipa de Strei, luminile nu se sting pînă sca 12 FEBRUARIE 1964 ______________________________________ I
lestul de CORESPONDENŢI- jocuri populare, fanfara colectiviş la lirziu. Aici locuitorii satului vin căminului cultural din comuna
Programul I: 5 05 Cîntă taraful
sâ-şi petreacă în mod plăcut orele
tilor şi cei 6 solişti vocali şi instru
mentişti au prezentat programe în libere. Gighera, regiunea Oltenia; 5,35
satele Silvaşul Inferior, Silvaşul Numeroasele acţiuni or ganizate la Mici formaţii de muzică uşoară ;
Superior, Nădăştia Superioară, Mă- bibliotecă, jocurile de şah sau au 6,05 Jocuri interpretate de fanfa-
Frecvenţă bună la invăţămintul de partid ceu şi Subcetate. diţiile muzicale la radio, sint în iă; 6,40 Jocuri populare; 7,10 Mu
Formaţiile căminului cultura) din drăgite de tot mai mulţi oameni zică populară interpretată la nai
Membrii şi candidaţii de partid, Printre propagandiştii care de SUvaşnl Inferior primesc un sprijin ai muncii din satul Strei. In ultima şi ţambal; 7,30 Sfatul medicului;
precum şi tovarăşii din activul fă pun cel mai mare interes aiît în preţios din partea conducerii gos vreme, un mare număr de tineri 7,45 CTntece patriotice; 8.06 Dan
ră de partid de pe lîngă organiza pregătirea lor cît şi a lecţiilor, se podăriei colective, care le asigură utemlşti se întîlnesc la căminul cul suri de estradă; 10,00 Teatru la
ţiile de bază au fost încadraţi în remarcă lovarăşii Vasile Contor, transportul în satele unde acestea tural, aproape în fiecare seară, la microfon „Vreau să fiu nevasta
cele 11 cercuri şi cursuri de invă- Valeria Cîmaţ şi Constantin Bălici. se deplasează. repetiţiile brigăzii artistice de agi la"; 11,20 Jocuri populare; 11,30
ţămînt de partid organizate în Cursanţii care s-au evidenţiat cu taţie. Sub îndrumarea tovarăşilor Piese instrumentale de compozi
G.A.C. Dovedind mult interes faţă ocazia seminariilor prin răspunsuri PETRE DINU Doina Baicu şi Eugenia Oaneea, în tori romînl; 11,55 Muzică uşoară
de însuşirea temeinică a lecţiilor, bune sînt tovarăşii Olga Cristea, corespondent văţătoare la noi în sat, tinerii Do romînească; 12,15 Lecţia de lim
cursanţii participă cu regularitate la David . Şictimbcean. şi Silvia Or- rica Sic, Micaela Bota, Letiţia Vuc- ba franceză Ciclul II (reluare) ;
învăţămînt, frecvenţa la cele 11 lec dcan, de la cercul de studierea Sta „Cine ştie, cîştigâ" sta, Ioan Borobei, Nelu Muntean şi 12,30 Melodii populare din dife
ţii predate şi seminarizate pînă la tutului P. M. ÎL, Andrei Dobrescu, alţii se pregătesc intens pentru a rite regiuni ale ţârii; 14,30 Roza
se prezenta cu succes în faţa juriu
această dată fiind de peste 95 la su Sever Truţă şi Iosif Cîrnaţ de la Peste 300 de colectivişti din Calda vînturilor; 15,00 Melodii, de es
tă la toate formele de învăţămînt. cursul seral anul I, Cornel Ordean de Jos s-au întîlnit zilele trecute lui Jn cadrul celui de-al VH-lea tradă; 15,20 Din muzica popoa
La buna desfăşurare a învăţămin- şi Simlon Breaz, de la cursul seral în sala căminului cultural pentru concurs al formaţiilor- artistice de relor ; 15,49 Pagini din operetele lui
amatori.
tului şi a calităţii predării lecţiilor, anul II, precum şi Cornel Comşa, a asista la concursul „Cine ştie cîş Johann Strauss; 16,30 Muzică de
contribuie propagandiştii, care au Mariana Breaz şi Ton Usca, de la tigâ", organizat cu cursanţii cercului IOAN SOC ACI U estradă; 17,30 Pagini de reportaj;
fost pregătiţi în cadrul cursurilor de cursul de studiere a Istoriei P.M.R. de învăţămînt agrozootehnic anul II. corespondent 17,50 Muzică uşoară interpretală
20 de zile organizate la Geongiu, anul I. Spectatorii au urmărit cu interes de Margareta Pîslaru şi Alexan So rtim en t variat d e ţesătu ri găsiţi
Orăştie şi Hunedoara, precum şl la CORNEL MEDRIŞ răspunsurile date de participantele dru Jula; 18,15 Fapte din între
instructajele lunare organizate la membru in comitetul do Veronica Creţu, Maria Suclu, Ma Spectacol in deplasare cere; 18,30 Program muzical pen în m a g a zin e le co o p eraţiei d e c o n su m
cabinetul raional de partid. partid al G. A. C. rin Hăngău şi Rozalia Rusan care tru evidenţiaţi în întrecerea so
au dovedit o bună pregătire, îmbo Recent, artiştii amatori de la că cialistă; 19,00 Jurnalul satelor;
Venituri mari de la pepiniera viţei de vie găţind astfel cunoştinţele agrozoo minul cultural din Curechi, comuna 19,25 Jocuri populare; 19,40 Pro
tehnice ale sutelor de colectivişti Bucureşci au prezentat pe scena gram de romanţe; 20,10 Muzică
Jn anii 1902 şi 1963 gospodăria ceslor lucrări, întreaga suprafaţă a aflaţi în sală. căminului cultural din Almaşul Mic vocală şi instrumentală de Ci-
colectivă din Mihalţ a realizat ve fost desfundată din toamnă, apli- Primul loc a fost cîştigat de Ve un frumos program artistic. prian Porumbescu; 20,55 Melodii O .C .L PRODUSE INDUSTRIALE
nituri de 2.300,000 lei din valori cîndu-se cile 20 tone gunoi de grajd ronica Creţu şi Mai la Suciu Iar lo Spectatorii din Almaş au primit vechi de muzică uşoară; 22,20 H U N E D O A R A
ficarea materialului sădltor viticol. la hectar. Pentru pepinieră au fost curile II şi III de Măria Hăngău şi cu vii aplauze jocurile populare Vals de Theodor Lupu.
Aceste rezullate au făcut ca pen procuraţi portaltoi, coardele, o par Rozalia Rusan. Concurentele au fost ale formaţiei de dansuri din Cu- Programul II: 9,00 Cîntece şi
tru acest an să ne planificăm a te din rumeguş şl lăzile pentru for răsplătite, pe lingă aplauzele înde rechi şi mai ales programul brigă jocuri populare; 11,30 Muzică V d ^ is t. c C U p e fi& e
produce o cuntitate mai mare de ţat. Pentru executarea unor lu lungi ale spectatorilor şi cu premii zii artistice de agitaţie care, în cîn- populară; 12,30 De toate pentru
material sădltor. crări de calitate va fi organizat In obiecte. tece, versuri şi scenete au reliefat toţi; 13,40 Potpuriuri de muzică m , ~ C e ş a I d & iiîm o n t c 6 e .
O parte din producţia pepinierei peste citeva zile un curs de specia In aceeaşi seară, la cămin a avut munca şi viaţa nouă din satul lor. uşoară romînească; 14,10 Melodii
o vom folosi pentru plantarea ce lizare practic cu toţi colectiviştii loc şi un concurs fulger pe tema De mult succes s-au bucurat tine populare; 18,05 Muzică populară
rare lucrează la pepinieră. „Cultura griului". La întrebări ca rii interpreţi Ioan Chilian, Aurica interpretată de Vasile Cănănâu
lor 18 ha de teren planificat pentru
„Sub cîte forme se găseşte griul în Tudoran, Maria Guga şi mulţi alţii. şi Nelu Orien; 19,45 „Am îndră
primăvara acestui an. In vederea GHEORGHE BEDELEAN cultură", „Care sînt cerinţele griu IOAN JUDE git o melodie" — emisiune de
efectuării in bune condiţîuni a a- preşedintele G. A. C. lui faţă de climă şi sol", „Cele mal corespondent muzică uşoară romînească; 22,03
Muzică de dans.
CINEMA
12 FEBRUARIE 1964
DEVA: Povestirile lui Drda —
cinemalogralul „ Patria* ; Podul —
cinemalogralul „ Arta" ; PETRO-
mente. Atunci cînd se sesizează că viciul de cantine unde 6e discută cu $ A N I: Impăioiia oglinzilor slrlmbe
»
Aproape 2.000 de salariat! al Combinatului siderurgic Hunedoaia set- J vreuna din ospătnre nu serveşte co- ea şi i se atrage atenţia asupra co — cinematograful „ Republica• ; pla
vesc masa la cantine. Pentru a cunoaşte cum sini satisfăcute cerinţele [ rect, aceasta este chemată la ser- lor semnalate. cido — cinemalogralul „7 Noiem
abonaţilor, modul de deservire, zilele trecute, împreună cu tov. Ioan v b rie *; ALBA IU LI A : Moarlca se
Lada, preşedintele comisiei de cantine de la C.S.H. şi cu a/fi colabora• î Comisia de cantine işi face datoria numeşte Engelchcn — cincmuto-
tori ai ziarului, am întreprins un raid. cu care prilej am solicitat şi pO- | De la început, tovarăşii din comi bluming qcalut „Victoria* ; Araya — cine
terile moi multor abona//. sia de cantine au dat toată atenţia Datorită activităţii desfăşurate dc matograful „23 August*, SEBEŞ:
Redăm mai /os citeva aspecte din cele constatate. Labirintul inimii — cinemutiufrQlul
îndeplinirii atribuţiilor ce le revin. comisia de cantine, precum şi fap „Progresul*; Frafi in Cosmos — •HUNEDOARA, CĂLAN,, 7 EUUC ş îQHELAR
Deseori, membrii acestei comisii au tului că se ţine seama de reclama
clnetnalogralul „Sebeş* ;
ORA$-
tăcut controale inopinate, consem- ţiile şi sugestiile abonaţilor, munca TIE: Povestea unei veri — cine-
Aprovizionarea este asigurată nir\d în condici starea cantinelor la pc'i-sonalului cantinelor C.S.H. şi ca malogralul .,Palria* , Magistratul
data controlului efectuat şi propu- litatea mincărilor s-a îmbunătăţit
nînd să se ia măsuri. De exemplu, continuu Acest lucru a fost remar — cinemalogralul „Flacăra* , HA
De la început trebuie arătat că Totodată, pentru completarea nece ŢEG: Dinlelc de aur — cincmQto-
tovarăşii de la serviciul de cantine sarului de carne, s-a dezvoltat gos la cantina nr. 2 (Tabăra tinerelu cat cu prilejul raidului atit din dis gratul „Popular", BRAD: Tu eşti
lui), din cauză că nu era un tub de
al Combinatului siderurgic Hune podăria anexă de la Peştiş. cuţiile purtate cu unii tovarăşi, minunată — cinemalogralul „SI.
doara s-au îngrijit din timp să facă Merită evidenţiată grija cu care scurgere de la locul unde se spăla vechi abonaţi, printre care Vasile O .C .L . ALIM ENTARA - DEVA
vesela pînâ Ia canal, toată apa se
aprovizionarea cu alimente pentru s-au depozitat alimentele pentru a împrăştia în bucătărie. La propune Sirăuţ, Rozalia Cratofil, Ion Costea, roşie", ILIA: Colegii — cinemalo
Ueniamin Bran şi alţii, cît şi din
perioada de iarnă. In depozitele de fi păstrate cît mai bine. condicile de reclamaţii unde mulţi gralul „Lumina", SIMERIA: Luna
la Peştiş şi Hunedoara există can Datorită faptului că s-au asigurat rea comisiei, acest neajuns a fost de miere Iară bărbat — cinemalo a deschis
tităţi suficiente de cartofi, ceapu, din vreme cantităţile necesare de remediat. abonaţi apreciază modul de deser gralul ,,Mureşul", ZLATNA: Apar
moi*covi, varză etc. De asemenea, în alimente, cantinele combinatului si Tot la această cantină, responsa vire şi calitatea meniurilor. tamentul — cinemalogralul „Muri-
Cuvinte de laudă se aduc de exem
toamnă, cu personalul cantinelor s-a derurgic sînt aprovizionate la timp bilul Aurel Mureşan nu participa plu tovarăşelor Natalia Enache, Eu cllorul", LONEA: Marele drum —•
organizat punerea murăturilor, ast si au posibilitatea să pregătească la preluarea alimentelor din care genia Radu şi Ecaterina Moghioro- cinemalogralul „Minerul"; TEIUŞ:
fel îneît în prezent toate cantinele meniuri variate, satisfăcînd din ce cauză într-una din zile comisia de şan de la cantina nr. I (responsabil
au asigurate cantităţile necesare. în ce mai bine cerinţele abonaţilor. cantine a constatat că din cele 9 kg. Floarea de Iier — cinemalogralul
de ceapă primită, 4 kg. nu eores- Gugiumanis Costa şi bucătar Ion Ba- „Victoria", APOLDUL DE SUS;
pundeu calitativ. Imediat s-a cerut rany), Pascal Profira de la cantina Stolul capliv — cinemalogralul
Cînd se iau in seamă reclamaţiile şi sugestiile schimbarea cantităţii respective, lu nr. 3, Rozalia Boanati, bucătăreasă ,,23 August", CĂLAN: Omul mer
ciu ce s-a şi făcut. Dacă tov. Mure la cantina nr. 2 O.M., precum şi al ge după soare — cinemalogralul
A fost un timp cînd mulţi dintre că din neglijenţa pei-sonalului de şan era prezent la preluarea alimen tora. „Tabăra l.CS.H.",
abonaţi se declarau nemulţumiţi fie serviciu, pe prăjituri nu se pune za telor, aceasta se evita pe loc şi nu Vizitînd cantinele în timp ce se
de curăţenia sălilor de mese, a ve hăr, Jar ceaiul sau cafeaua cu lapte mai era nevoie de alt transport. servea masa, s-a constatat că în săli BULETIN
selei, de faptul că meniurile nu nu erau îndeajuns de dulci. Rău este că iov. Mureşan n-a tras se păstrează curăţenia, vesela este
erau îndeajuns de variate, repetîn- Cum la fiecare cantină se păstrea învăţămintele cuvenite şi continuă de asemenea curată, iar ospâtarele METEOROLOGIC dmj cvartalul uau c u m^
du-se mai multe zile la rînd sau de ză probe din mîncârile servile, şi în prezent să mai lipsească de la în halate albe, servesc cu conştiin PBNTRII 24 ORB
felul cum erau serviţi la masă, une s-« constatat că acesta era adevă preluarea alimentelor. ciozitate, în ordinea prezentării abo BtOCUL 9
ori aşteptind prea mult. Despre toa rul. Ca urmare, persoanele în cauză O mare atenţie acordă această co naţilor, evitînd discuţiile ce se pur Vreme variabilă cu cerul tem
te acestea ei au scris în condicile au fost sancţionate pentru neglijen misie şi organizării consfătuirilor cu tau înainte în această direcţie porar noros ziua şl cu înseninări
de aclamaţii, dind şi unele sugestii ţă. Faptul a fost adus şi la cunoş nbonaţii. Acest luciu a fost apre La fel, în bucătării se lucrează cu locale noaptea. Vor cădea nin SORTIMENT BOGAT DL CAFEA Şt D ulciuri
pentru remediere tinţa pei-sonalului de serviciu de la ciat in discuţiile cu Petru Roţiu, Ma rat, jnentininrlu-se ordinea şi cură sori slabe.
rin Teodor, Radu Niţa, Vasile Du-
De fiecare dntă cînd se consem al ie cantine pentru a evita aseme (iila şi alţii, muncitori care servesc ţenia, chiar şi acolo unde spaţiul e Vtntul va sufla moderat cu In
nează asemenea neajunsuri, condu nea neajunsuri. masa la cantinele nr. 1, 2, 3 şi la mai mic, cum este la cantina nr. 2 tensificări temporare din nord- DESERVISE EXEMPLARA
cerea serviciului de cantine (şef de La fel s-a completat vesela cu noi din O.M. ! §1 nord. Temperatura va os- l
serviciu Petru Herban), cercetează farfurii, linguri şi cuţite acolo tinde + __________ cila ziua între -h 3 şi — 2 grade 1
cele semnalate şi ia măsurile ce starea celor existente nu era cores Din raidul întreprins rezultă că la cantinele Combinatului siderur Iar noaptea între — 2 şi — 10
rute de situaţie. Apoi, prin inter punzătoare, iar la întocmirea me gic din Hunedoara există mult interes pentru satisfacerea cerinţelor grade. D E S C H IS
mediul condicilor se răspunde la niului se ţine în prezent seama atîl abonaţilor. Este bine ca şi pe viitor tovarăşii din conducerea serviciu
sesizări şi reclamaţii, arâlîndu-sc de asigurarea caloriilor prevăzute lui dc cantine şi întreg personalul cantinelor să manifeste aceeaşi aten PENTRU URMĂTOARELE 3 ZII E
măsurile luate. 'it şi de varietatea meniurilor ser ţie şi solicitudine pentru a asigura abonaţilor mm cătini pe gustul lor, Vreme nestabilă cu cerul mai
De exemplu, mai mulţi abonaţi de vite, eviiînd repetarea unor prepa să răspundă cu promptitudine la sesizările ce se fac atit din parteo mult noros ziua şi cu tempera
bai cantina nr. 1 au semnalat faptul rate făcute din acelaşi fel de ali abonaţilor cit şi din partea membrilor comisiei dc cantine. tura în uşoară scădere.