Page 37 - 1964-02

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1ŢI-VA L a LT. M . C u g ie *
S-a montat a 300-a mie
Viy/U w JA Jffft
maşină de cusut
• OAMENII MUNCI! SCRIU
Luni, 10 februarie, muncitorii, inginerii şi tehnicienii sec­
torului maşini de cusut do la U. M. Cugic, nu trăit un mo­ ZIARULUI ; (psg. 2-a)
ment deosebit, In această zi n fost mont a Iii cea de-a 300-a mie. 9 In jurul filmului — o mun­
maşină de cusut „Ileana". La sfii silul schimbului I, muncito­ că educativă susţinută:
rii s-au felicitat reciproc pentru succesul repurtat. In acele • Vecini care sc cunosc pu­
momente fiecare se giudea la strădaniile depuse pentru îmbu­ ţin ; (pag. 3-a)
nătăţirea continuă a calităţii şi perfecţionarea maşinii de cu­ • Dc peste holarc :
sut, strădanii care s-au concretizat in realizarea unui pro­
dus care, prin caracteristicile sale tehnice şi funcţionale, se ri­ (pafţ. 4-e)
dică Ia nivelul celor mai bune produse similare fabricate pe
plan mondial. Aceasta a făcut ca maşina de cusut „Ileana" $â
sc bucure de aprecierea specialiştilor în cadrul expoziţiilor
şi a tîrgurilor internaţionale. Producţie sporită
Printre cci care şi-au adus un aport însemnat la fabrica­
rea maşinii dc cusut se numără Iov. Marin Costmaş, Ioan Ra­ de lapte
ra r. loan Mărgincanu, Avram Oltean, Clement Stanciu, Sa­
bin Itacolţa şi alţii. Printr-o îngrijire şi furajare ra­
ANTON HISTRIAN
Invaţamîntu! agrozootehnic - preşedintele comitetului sindicatului ţională a întregului efectiv de vaci,
lucrătorii din sectorul zootehnic al
IOAN PONICf
muncitor
un nivel tot mai înalt! (Din colectivul subredacţici noastre .secţiei Lăpuşnic din cadrul G AS.
Mintia au realizat în anul trecut o
voluntare de la U. M. Cugir)
producţie dc 3000 litri lapte pe cap
de vacă furajată.
Invăţămintul agrozootehnic de zultate. In faţa organizaţiilor de Curs de calificare La obţinerea acestor producţii o
masă are un mare rol în sprijinirea partid, a sfaturilor populare şi a contribuţie de seamă si-au adus-o
colectiviştilor pentru a învăţa noul consiliilor agricole stă sarcina de a îngrijitorii mulgători Vasile Hor.şa
mod de muncă în condiţiile agricul- dezvolta în mod continuu aceste re­ In cadrul întreprinderii ra­ nic cele predate la cursuri,
r.irii socialiste şi pentru a-si însusi zultate, de a ridica invăţămintul a- ionale de industrie locală muncitorii Pnvcl Teofil, Ho- şi Nicolae Man care de la loturile
temeinice cunoştinţe agrotehnice. Ţi- grozootehnic Ia un nivel tot mai inalt. Orâşlie an fost organizata ria Luţas, Cornel Dânescu, de vaci pe care le-au avut în pri­
nînd seama de acest,lucru Comitetul In acest scop se cer a fi luate unele cursuri de calificare dc scurtă Aurora Boroianu, Ana Romo- mire au dat peste prevederile pla­
regional de partid a stabilii măsuri măsuri urgente pentru înlăturarea durată pentru meseriile lăcă­ san şi alţii au obţinut rez,ui­ nului 5.230 şi respectiv 3 900 lltrfl
care să asigure o cit mai largă cu­ deficienţelor care mai există. Se tuşi, mecanici, tîmplari, lus­ tate mai bune în procesul de lapte.
prindere a colectiviştilor în diferite constată că la unele cercuri frecven­ truitori, fochişti şi muncitori producţie.
cercuri, un conţinut bogat a) ex­ ta este încă slabă. La cercurile dîn în sectorul materialelor de ADAM MOGA Succesele dobîndite în cursm anu­
punerilor, o mai strînsâ legătură în­ Vaţa, Sărăcsău, Sălciva, Panc-Sălişte construcţii. La aceste cursuri (rlin postul de corespon­ lui trecut sint continuate şi in acest
tre teoria şi practica agricolă din şi altele aceasta este între 40—50 au participat 100 muncitori. denţi voluntari I. H. I. L. an. Astfel, dacă în luna decembrie
fiecare unitate si ramură, precum şi la sută. Slaba frecvenţă se datoreşte Insuşindu-şi în mod temei­ Orăştie) a anului trecut de la întreg efecti­
aplicarea în viaţă a celor însuşite în mare parte faptului că unii lectori vul de vaci se obţineau zilnic doar
la cursuri. nu se străduiesc să facă expunerile La cercul 800 litri lapte, în luna februarie
Zilele trecute, biroul Comitetului şi discuţiile cît mai interesante şi mai cantitatea totală de lapte mulsă zil­
regional de partid a analizat modul atractive, prin legarea lor de activi­ literar Cresc rînduriie nic trece peste 1050 litri. Sporul de
in care sint îndeplinite aceste mă­ tatea practică a gospodăriei sau a ra­
suri. Este îmbucurător faptul că in Zilele trecute, la Ca­ donatorilor de sînge producţie realizat se datoreşte unei
majoritatea gospodăriilor colective murii de producţie în rare lucrează sa raională de cultură furajări mai chibzuite a animalelor
invăţămintul agrozootehnic s-a îm­ cursanţii. Există şi unii lectori care din Sebeş a avut loc o şi introducerii în hrana acestora a
bunătăţit simţitor. nu folosesc material didactic ca : şedinţă a cercului lite­ In unităţile C. F. R din com- guliilor furajere, nutreţ care s-a do­
planşe, mulaje, diafilme, seminţe
Li aceste gospodării colective din diferite soiuri ele., lucru ce în­ rar. In cadrul acesteia plexui Simeria s-a organizat zilele vedit a fi foarte valoros.
unde organizaţiile de partid au con­ greunează însuşirea problemelor teo­ membrii cercului nu hccule o acţiune de recrutare a unor a . e m u
trolai şi îndrumat Îndeaproape în- retice şi face ca lecţiile să fie gre­ discutat şi aprobat tex­ noi donatori de singe onorilici. Per­ corespondent
vâţâmîntul agrozootehnic, unde con- oaie. La slaba frecvenţă contribuie tul brigăzii artistice de
siliîie de conducere, ajutate de sfa­ sonalul medico-sa'nitar din cadrul spi­
si faptul că în anumite locuri sălile agitaţie a căminului cul­
turile populare, de organizaţiile sînt neincâlzite, fără mobilier co­ tural din Săsciori, text talului şi circumscripţiilor sanitare
U.T.M. şi comisiile de femei s-au în­ respunzător sau slab luminate. Inlă- întitulat „Bucurii de din localitate au explicai muncitori­ C onfnhufia fineritar
g rijit cu răspundere de asigurarea turînd aceste deficienţe, organizaţii­ lor importanta actului /ramolit: de
bazei materiale a învăţămîntului si le de partid si consiliile de condu­ viaţă nouă", apoi au ci­ Cu citcva zile în urmă în comuna
de mobilizarea cursanţilor, cercurile cere ale G.A.C. vor înlătura princi­ tit şl discutat lucrările donare a sinqelui. In primele zile
au o activitate rodnică. Exemple in palele cauze care determină o slabă membrilor cercului f. s-ui.i înscris peste 50 de ceferişti ca Gurasada. raionul Ilia au inccput
această privinţă pot fi date multe. frecvenţă la cui suri şi vor asigura Turdesan, Alexandru donatori de singe onorii ici. Printre lucrările de electrificare. La che­
Trebuie arătat că, în genera), colec­ totodată o mai temeinică însuşire ei se numără Cornel Popa, mecanic marea sfatului popular tinerii din
tiviştii şi-au însuşit temeinice cuno­ a materialului predat. Dup ci cum reiese clin Comunica Iul Dirccfiei Centrale de Statistică, CJ Craiovean, Vasile Do-
ştinţe agrozootehnice, cunosc incom­ ca urmare a dotării agriculturii cu noi tractoare, suprafaţa arabilă ce bre şi alţii. instructor, Ioan Angliei. Come! Cn• comună au fost mobilizaţi la săpa­
parabil mai bine faţă de anii Există unele cercuri care sînt mult revmc in medie pe un tractor tizic a scăzut de la 270 ha. in 1950. tu N. DELASECAŞ roşea, mecanici de locomotivă, An­ tul gropilor pentru plantarea slîlpi-
trecuţi cum trebuie lucrat pă- rămase în urmă cu predarea lecţii­ 150 ha. in 1903. corespondent gliei Marcovcscu, Lav.ăr Mituit, Im­ lor reţele dc medic tensiune. S-au
lor. Asemenea cazuri se întîlnesc în­
mintul sau îngrijite animalele pen­ deosebi acolo unde nu a existat pre­ piegaţi dc mişcare şi alţii. săpat astfel 15 gropi. Lucrările con­
tru a produce mai mult. Pe baza ocupare pentru mobilizarea cursan­
cunoştinţelor profesionale ci.ştigate ţilor sau unde lectorii nu s-au pre­ EMIL CREŢU tinuă. tinerii participiinl cu entu­
la învăţâmintul agrozootehnic ei fac zentat cu regularitate la predări. în­ ziasm ia această acţiune.
propuneri preţioase, alît la discuţii­ drumate si ajutate mai mult de că­ GHEORGITE ISTRATE IOAN FR EŞEC AN
le ce le poartă în cercuri cit si în tre organizaţiile de partid si con­ corespondenţi
adunările generale ale G.A.C. pentru siliile de conducere din G.A.C. aceste corespondent
aplicarea unor metode şi reguli noi cercuri pot şi trebuie să recupereze [ m u m m
de muncă în vederea sporirii pro­ rămînerea in urmă. Se observă însă &
ducţiei. Pozitiv este şi faptul că în tendinţa de a se preda cîte 2—3 lec­
marea lor majoritate, colec­ ţii într-o zi pentru a se
tiviştii, încadraţi în învâţă- recupera întîrzierea. Ase­ I n p r i m a e c a d ă Produse peste plan
mînlul agrozootehnic de menea predări sint obosi­ După succesele obţinute in luna
masă, manifestă mai multă toare si nu pot să asigure ianuarie, colectivul Fabricii chi­
preocupare şi exigenţă faţă o însuşire temeinică a ma­ Preocupaţi de sporirea produc­ sectoarele I şi III care, aplicind mice din Orăştie şi-a îndeplinii si
de calitatea lucrărilor din terialului predat, ele fiind tivităţii muncii in abataje, mine­ iniţiativa „Două cîmpuri dc căr­ depăşit şi sarcinile prevăzute in
gospodărie şi de respecta­ mai mult formale. Pentru rii din exploatările carbonifere bune pe schimb, din fiecare ari­ prima decadă a lunii februarie.
pă dc abataj" şi-au depăşit simţi­
rea epocii optime în care lichidarea răminerii în ur­ ale Văii Jiului şi-au organizat mai tor planul. Planul producţiei globale indus­
ele trebuie efectuate. mă este necesar să fie predate cile 2-3 bine munca, au folosit mai raţio­ triale a fost îndeplinit în propor­
In gospodării colective cum sînt lecţii pe săptămtnâ dar nici într-un nal timpul dc lucru, maşinile şi Sporind randamentele de ex­ ţie de 101,4 la sulă. De remarcat
rele din Pricaz, Pianul de .los, Do- caz cîte 2—3 lecţii în aceeaşi zi. Se utilajele, depăşindu-şi astfel sar­ tracţie şi minerii din Aninoasa că de ta începutul lunii ianuarie
bra, Bărăinţi, Apoldu) de Sus. Te- intilnesc şi cazuri cînd unii lectori cinile şi in primele 10 zile ale aces­ şi-au îndeplinit planul primei de­ şi pînă acum s-au dat peste plan
ius, GaJda si altele colectiviştii apli­ seminarizează o lecţie imediat după tei luni. Cele mai frumoase rezul­ cade a lunii februarie in propor­ 4 tone oxid galben de fier, 6 tone
că cu succes in practică cele învă­ predarea ei. In asemenea cazuri tate au fost obţinute în prima de­ ţie de 101,9 la sută. In această pe­ oxid roşu de fier şi 2 tone tanin Turnătorul Cor-
ţate la cursuri. IJi au efectuat. în anul cursanţii nu au posibilitatea să-şi re­ rioadă din abatajele sectorului I praf. nea Dumitru, de
trecut cîte 3—4 praşile pe întreaga vadă notiţele luate la predare, să cadă dc colectivele de muncă de Cele mai bune realizări au fost la A t e lie r e le
suprafaţă cultivată cu porumb, au studieze materialul bibliografic, să la Petrila, Anînoasa şi Uricanl. M i­ au fost extrase peste plan 426 tone, obţinute de colectivul secţiei I-a R. M. R. Simeria,
fertilizat solul mult mai bine ca în consulte diafilme, planşe sau alte nerii din Petrila au extras peste tar minerii sectorului III au tri­ chimie, din rîndul căreia s-au evi­
alţi ani, au luat măsuri pentru com­ materiale didactice pentru a-si fixa sarcina planificată 903 tone de mis la „ziuă" 28C tone dc cărbune denţiat muncitorii Ioan Duroiu, îşi depăşeşte lunar
baterea dăunătorilor. Rezultatul este mai bine cele predate. Organizaţiile în plus faţă de sarcina planificată. sef de echipă calcinator, Ilie Nisto- sarcinile planifi­
că, în condiţiile secetei din anul tre­ de partid şi consiliile de conducere cărbune La obţinerea acestui plus rescu, operator la atelierele de cate cu 23 la sută.
cut, producţia obţinută de aceste ale G.A.C. au datoria să combată faţă dc plan au contribuit in mod EUGENIA POP pîroluzită, Ion Beser, lăcătuş. Vie-
gospodării a fost la gnu cu' 800— asemenea practici şi să ajute lec­ deosebit brigăzile de mineri din corespondentă nuţ Diatcu, operator şi alţii. In fotografie:
] .000 leg. ia ha., la porumb cu 1.000— torii pentru a-si perfecţiona în mod Turnătorul Cornea
1.200 kg la ha,, iar la cartofi cu continuu metodele de predare. Cu planul de producţie şi de calitate depăşit Dumitru pregăteş­
000—5.000 kg la hectar mai mare Pînă la închiderea anului de învă-
decît în alte gospodării cu aceleaşi tămint agrozootehnic a mai rămas te un nou model
posibilităţi, dar caic nu au aplicat puţin lîmp. De aceea se cerc ca or­ Te'eionul a sunat prelung. La ce- duiesc să obţină realizări cil mai selor. Pionul de calUole la ciorapi pentru turnare.
aceleaşi lucrări la însămînţări. ia ganizaţiile de partid, sfaturile popu­ lălăit cupât al iirului era corespon­ Inimoase in muncă. In primele 10 din bumbac, din rclon si tricotaje dc
întreţinerea culturilor si nu au acor­ lare, consiliile agricole raionale, con­ denta noastră, tovarăşa Mioara Go- zile ale lunii tebruurie planul pro­ bumbac a fost depăşit cu 0.8, 0,5
dat atenţia cuvenită fertilizării solu­ siliile de conducere ale G.A.C. să ia şi respectiv 0,9 la sută.
lui. O bună eficacitate a învăţămîn­ măsuri, urgente care să ducă la în­ t ia. ducţiei globale a lost îndeplinii în Rezultate bune in această perioa­
tului agrozootehnic se constată si lăturai ea deficienţelor semnalate. Bi­ — Aş vrea să vă transmit rea­ proporţie ele 100,2 la sulă, iur cel dă au obţinui muncitorii ioan
în gospodăriile colective din Cilnic, rourile comitetelor raionale de partid lizările colectivului fabricii de cio­ al producţiei marlâ fn proporţie dc
Miercurea. Deva, Orăstie si altele, vor trebui să analizeze cît mai re­ rapi si tricotaje ,,Sebeşul" clin 100.02 h sută. Lq sortimentele cio­ Grozo. Rotila Posoi. de la secţia cir­
culare, Ana /Cast, Eugenia Discâ,
unde s-au obţinut în anul trecut in­ pede posibil modul în care se des­
tre 1.800—2.800 litri lapte pe cap de făşoară invăţămintul agrozootehnic Sebeş, in primele 10 zile ale lunii rapi de bumbac, ciorapi din libre Silvia Ursii, de la secţia lenjerie,
vacă furajată si intre 0,350—0,700 si să stabilească măsuri care să ducă tebruaric. sintetice şi tricotaje de bumbac Elisabeta Mihăltan, Elena Zahan,
kg spor de creştere in greutate vie la îmbunătăţirea muncii în această — Pol t Ui... planul a lost de asemenea realizat. de la încheiat, Elisabeta Damian,
pe zi la animalele puse la îngrăşat. direcţie. Organizaţiile de partid din
Cea mai bună eficacitate a învă- gospodăriile colective au sarcina de — Antrenat! in întrecerea socia­ hi această perioadă s-a acordat de la tiniSQt şi Alexandru Lucii de
ţămintului agrozootehnic se constată a dezbate pe cercuri felul în care listă, lextiliştii din Sebeş se stră­ o atenţie deosebită calităţii produ­ la secţia lnlerlok.
în gospodăriile colective unde expu­ se desfăşoară invăţămintul agrozoo­
nerile teoretice sînt sli-îns legate de tehnic. In aceste dezbateri este bine
activitatea practică, unde lectorul să fie scoase la iveală cauzele care
foloseşte cît mai multe exemple din duc la o frecvenţă slabă sau care
gospodăria respectivă, scoţînd în au făcut ca predarea lecţiilor să
evidenţă experienţa pozitivă în lu­ rămină în urmă, să se aprecieze
crarea pămintului şi critîcînd unele dacă membrii şi candidaţii de partid, Participăm activ
practici şt tendinţe învechite. Lec­ preşedinţii şi brigadierii din G.A.C.,
torii care procedează în acest fel fac membrii consiliilor de conducere
expunerile şi discuţiile mai intere­ sînt sau nu exemplu personal in Sa înfrumuseţarea oraşului
sante şi mai atractive, iar materia această privinţă Tendinţa unor to­
predată este însuşită în mod mai te­ varăşi din conducerile gospodăriilor
meinic de cursanţi. colective sau din birourile organiza­ Tribuna deputatului
ţiilor de bază de a lipsi de la cursuri
Kez.ullatole obţinute se datorosc trebuie combătută cu roată tăria.
răspunderii cu care se ocupa majo­ Este necesar să se combată cu mai
ritatea organizaţiilor de partid de multă tărie şi practica unor lectori Ca deputaţi în sfatul populai", în Iar. Tovarăşii din cxnV.JU.i : xecu-
controlul şi îndrumarea învăţămîn­ de a nu lega problemele teoretice faţa noastră stau o serie de sarcini trv au apreciat propunerea făcută
tului agrozootehnic. (Jnelr din ele de viaţa practică a gospodăriei, a pe care trebuie să le ducem la bun şi s-au angajat să ne sprijine. Apoi,
rum sînt cele din G.A.C. din Sebeş. brigăzii sau a ramurii de producţie sfîrşit. O sarcină importantă constă am mobilizat cetăţenii Ia executa­
Dobra, Deva, Mihalţ si altele au dat in care muncesc cursanţii, cît şi a in înfrumuseţarea continuă a ora­ rea lucrărilor. Muncind astfel am
ca sarcină unui număr de 3—5 mem­ unor cursanţi de a nu-şi lua notiţe şelor şi satelor. In această direcţie,
bri de partid să se ocupe în perma­ la predări sau de a nu studia şi ca deputat in Sfatul popular al ora­ reuşit să pavăm strada amintită pe
nenţă de mobilizarea colectiviştilor conspecta cu atenţie materialul pre­ şului Simeria. am acumulat o oare­ o lungime de 250 m. La realizarea
la cursuri, iar periodic să prezinte dat. Trebuie criticată şi lipsa de pre­ acestor lucrări au participat nume­
informâ»’j în adunările generale de ocupare pentru procurarea şi folosi­ care experienţă. Dai-, iată cum am roşi cetăţeni. S-au evidenţiat în mod
partid în caic să arate cum se achi­ rea materialului didactic", pentru în­ muncit împreună cu cetăţenii din deosebit iov. Ioan Borea, Rcmus
tă de această sarcină. Organizaţiile călzirea, mobilarea şi luminarea să­ circumscripţia nr. 17 la înfrumuse­ Gherman, Nicolae Turcinsehi, Ma­
de partid amintite au recomandat lilor etc. Cu acest prilej va trebui ţarea străzilor. rin Gagiu, Loghin lovnn si alţii. Tot
totodată consiliilor de conducere ale să fie scoasă în evidenţă preocupa­ Inir-una din sesiunile .sfatului atunci s-n hotărît ca întreţinerea
G.A.C,, organizaţiilor U.T.M, şi co­ rea consiliilor de conducere ale popular, ţinută în anul trecut, s-a zonelor .şi spaţiilor verzi şi străzi­
misiilor de femei să procedeze la G.A.C,, a brigadierilor cit si a fiecă­ pus problema luării unor măsuri de
fel. Aşa s-a reuşit ca în aceste gos­ rui cursant în parte în vederea apli­ lor să fie făcută în permanenţă de
podari' colective cursanţii să se pre­ cării în practică a celor însuşite la înfrumuseţare a oraşului. Atunci, către cetăţeni. Sa stabilit ca re­
zinte la lecţii cu regularitate, pe invăţămintul agrozootehnic. s-a făcut apel la deputaţi ca să mo­ gulă peniru fiecare locatar să în­
baza programului stabilit şi afişat bilizeze cetăţenii la această acţiune treţină spatiile din dreptul casei în
Consiliile de conducere ale gospo­ patriotică. Motărîrea aprobată de
la sediul gospodăriei colective. care locuieşte. Cînd observam că pe
dăriilor colective, cu sprijinul ca- sesiunea sfatului popular am adus-o
In invăţămintul agrozootehnic de o anumită porţiune curăţenia
Ia cunoştinţa tuturor cetăţenilor din de dorit atrăgeam atenţia pe loc. In
masă s-au obţinut şi multe alte re­ (Conlinuate \n pag. 3-u) circumscripţie. Am stat de vorbă cn
De la incejHitui a- membrii comitetului dc cetăţeni si acest fel străzile DecobaJ, Grîgore
Preoteasa si Miliai Viteaza din cir­
ccslui an şi i)ină In cu ceilalţi alegători de po străzile cumscripţia unde sint deputat au
P r e g ă t i r i p e n t r u p r i m a v a r a prezent muncitorii din Dccebal, Orîgore Preoteasa si Mihni fost bine întreţinute în tot timpul
j)archetul Pi ţiu l Cir-
ligului, aportinind sec­ Vîteazu. Le-pm arătat ce sarcini le anului.
AU TERMINAT REPARAŢIILE Ioan Stelenjuc, Vasile Berccanu, Corneliu Du­ în g r ă ş ă m in t e n a t u r a l e torului de exploatare revin si an fost de acord să parti­ In această primăvară, aşa după
mitru si alţii. cipe la înfrumuseţarea străzilor. Ast­ ("uni a reieşit din rccenfn sesiune
Staţiunea de maşini şi tractoare din Miercu­ In vederea obţinerii de recolte sporite la hec­ forestieră Valea Sebeşului, uu fel. am amenajat zone verzi ne stră­ a Sfatului popular al oraşului Sî-
rea a terminat recent, prima pe regiune, toate LUCRĂRI LA RĂSADNIŢE tar, lucrătorii gospodăriei de stat Bircea Mare dat peste plan 100 mc. buş­ zile Drccbal si Grîgore Preoteasa. merin se vor întreprinde noi ac­
reparaţiile planificate la tractoarele şi maşinile Gospodăriile agricole colective din raionul Ilia au trecut încă de pe acum la aplicarea pe mari teni de lag şi 20 mc. lemn ro­ Pe ambele străzi am plantat flori ţiuni de înfrumuseţare. Pe străzii*
agricole care vor fi folosite in campania de pri­ vor cultiva cu legume si zarzavaturi o supra­ suprafeţe a îngrăşămintelor naturale. Numai de tund de fag. si 50 pomi ornamentali. din circumscripţia de care răspund
măvară. Lucrările executate au fost de bună faţă de 240 hectare. In acest scop s-au şi luat la începutul lunii ianuarie si pînă in prezent au La una din întîlnirile cu alegăto­ vom amenaja noî zone si spaţii verzi
calitate, evidenţiindu-se în această direcţie me­ măsuri în vederea obţinerii materialului săditor. fost transportate 1 230 tone gunoi de grajd pe In fotografie: Li prim plan rii s-a ridicat problema pavării şi vom completa arborii ornamen­
canicii de atelier şi mecanizatorii Patriche Ol- Astfel la Dobra, Lăpuşnic, Ilia etc. au început 41 hectare, teren ce urmează a se cultiva în maistrul de parchet Ilie Sticiu străzii Grîcore Preoteasa. I.ucrsre? tali. De asemenea, vom avea grii.1
teannj Vasile Tudor, Ilie Radu şi alţii. deja lucrările de pregătire a răsadniţelor. De primăvară cu porumb şi cartofi iar pe alte 20 dă îndrumaţi drujbistului Gh. era destul de grea. Tinînd cont ("3 ra trotuarele să fie in permanenţă
Şi colectivul de la S.M.T. Orăştie a terminat asemenea tot în vederea pregătirii răsadniţelor Vlad cu privire la sortarea ju­ trebuiau unele materiale şî oameni curme.
reparaţiile la cele 141 tractoare planificate. Aici zilele trecute s-au distribuit gospodăriilor agri­ hectare s-au aplicat cîte 3.000 litri urină colec­ dicioasă a materialului lemnos. calificaţi, înainte de a porni la (roa­ FT?4MCţcc NA! UZA
s-au evidenţiat mecanicii Dumitru Muscaliuc, cole colective încă 490 m p. de geam. tată de la fermele de animale. bă am cerut părerea si spriiinnl co­ deputat in SftUO Popular
mitetului executiv al sfatului popu- al oraşului Simeria