Page 38 - 1964-02

Pag. r V D rum ul socialism ului Nr. 2838

De pe întinsul O A M IE
____ regiunii
♦»»♦♦♦+ 4 + - * * 4 ♦ 4 44 + » + +4- -444444^4 44-4 4 ♦ 4+ 4* 4 444444 444 4 44 4 4 ♦ , 4 4 4 4 4 4 4 4 44-4444 4 4 4 ♦ * * J - I ‘ - » ^ » r » » « 4 4 » »4-»-»

» ^ ^ ^
PANOU DE ONOARE Fiecare tonă de fontă

€u un consum seăsufr de cocs şuierat se înălţă in
Tovarăşul Ioan Beşleleie, res­
ponsabilul postului de corespon­ U " vvăzduh şi, pc porţile gi-
denţi voluntari de la F. C. Orăş- Făcînd un calcul sumar al ele­ Măsurile luate s-au concretizat în (lainicului combinai hu•
iic, a trimis redacţiei fotografiile mentelor ce alcătuiesc preţul de cost frumoase realizări. La sl'îrsîtul lunii nedoreun, ieşeau muncitorii din
unor muncitori care s-au men­ al producţiei de fontă, ne dăm uşor ianuarie, din situaţiile statistice în­ schimbul dc dimineaţă. Printre
ţinut în cursul anului trecut luna seama dc ponderea însemnată pe cheiate rezultă o economie la con­ ei. mulţi tineri crescuţi aici,
de lună ca evidenţiaţi in între­ caro o are consumul de cocs. Iată sumul specific de cocs tehnologic o dală cu noile agregate ale
cerea socialistă. Publicăm mai de ce organizaţia de partid şi con­ de 400 tone. Aceasta înseamnă că la combinatului. Paşii ii poartă
jos fotografiile acestora. ducerea tehnico-administraiivă din fiecare tonă de fontă produsă s-au grăbiţi spre dormitoare, spre
secţia noastră s-a orientat cu prio­ economisit 15 kg. de cocs tehnolo­ canlinc. pentru ca apoi să-l
ritate spre micşorarea consumului gic. Cu cantitatea de cocs econo­
specific dc cocs tehnologic. misită s-au produs circa 400 de tone reunească din nou, peste cile-
va ore, in băncile sălilor dc
Ce-um făcut noi în această direc­ fontă. De subliniat faptul că con­ clasă. Sînt elevii şcolii medii
ţie? O dată cu prelucrarea şi dezba­ comitent cu scăderea consumului de
terea cifrelor de plan pe anul în cocs, indicii de utilizare ai furna­ serale, acei care după o-
curs, jurnaliştii au analizat temei­ lelor au sporit cu 42 kg. fontă pe relc dc muncă rodnică, Iu Ittr-
nic căile şî posibilităţile de îmbu­ m.c. volum util de furnal. In felul n.al sau laminor, Io strung sau
nătăţire a procesului tehnologic. A- acesta colectivul secţiei, noastre îşi In cuptor, pc macara sau la
respectă angajamentul anual de a mmmmm
poi. pe baza acestora s-a trecut la ■ ■ « t pupitrul mesei dc comandă, sc
stabilirea concretă a măsurilor. In reduce consumul de cocs cu 10 kg. jR ţy adună in postură dc elevi, dor­
raport dc gradul de uzură fizică pe fiecare tonă de fontă produsă. nici de a şti cil mai mult din
n agregatelor şi în funcţie de urgen­ Noi puteam obţine însă economii p- «ssyfc /flK v comoara şliinfel şi culturii.
ţă şi importanţă s-a planificat repa­ ele cocs si mai mari dacă eram spri­ ■ j ms,■J&jtodi este oraşul flăcărilor, în­
rarea lor, mijlocie ori capitală.
jin iţi şi de minerii de la E.M. Te- tunericul şi-a aruncat
De mare importanţă se dovedeşte liuc. Zile în şir calitatea minereuri­ maniia-l cenuşie, dar te­
a fi limitarea consumului de side- lor nu a corespuns indicilor stabi­ restrele şcolii medii rămin
rilă la capacitatea actuală a pruji- i- -
toarelor vechi. Prin aceasta se asi­ liţi. Bunăoară, în zilele de 3 şi 4 multă vreme Încă luminate.
gură o calcinare mai bună a side- februarie, la sondajele făcute s-a Aici sc învaţă. Pc coridoare
MARIA OPRIMA, ritei, factor dc mare importanţă în constatat că procentul de steril în - i nu sc mar aude zumzetul din
muncitoare din cadrul secţiei a scăderea consumului tehnologic de minereu a ajuns la 20 la sută faţă W . ■ timpul zilei al copiilor, dur e
U-a îşi depăşeşte planul lună dc* cocs. Menţinerea agregatelor si in­ totuşi animalic. înainte ca clo­
lună în medie cu 2G—28 la sulă stalaţiilor în perfectă stare de func­ de 5 la sută cît prevăd sarcinile poţelul să-i cheme in bănci,
şi realizează produse de bună ţionare s-a reflectat în eliminarea contractuale. Fireşte că în asemenea muncilorii-elevi discută asupra
calitate. consumului suplimentai- de cocs, ce cazuri creşte consumul de cocs Constanţa, maistr it Ia finisaj textil sl pe tov. Lctiţia ramelor caracteristice viefii dc
are loc în cazurile de deranjamente Î11 timp ce producţia de fontă scade. La filatura ,,Vis coza" din Lupeni se acordă o aten­ Tărcuţă. de la controlul tehnic, în timp ce contro­ şcolar.
şi perturbaţii tehnologice. Pentru ţie deosebită calităţii produselor ce se realizează aici.
Colectivul nostru e hotârit să va­ lează calitatea pro ducţiei de lire. Ura înainte dc incheicrca pri­
gospodărirea raţională şi folosirea Fotografia de faţă, trimisă de corespondentul nostru
integrală a cocsului tehnologic, sec­ lorifice mai bine rezervele interne Nicolae Moldoveanu, înfăţişează pe tov. Moldovan mului semestru, in perioada te­
pentru scăderea continuă a consu­ zelor. Sc lăccuu pronosticuri,
torul dc întreţinere se îngrijeşte de
schimbarea la timp a sitelor de ciu- mului specific de cocs. Cerem însă, sc discuta despic subiectele
ruire, preîntîmpLnînd astfel ameste­ totodată, minerilor de In Teliuc şi dale la teze. Lui ml loc in bănci
cul cocsului bun cu ccM de gramtlu~ caic concură la realizarea acestui (J)flma lună, ptimele. uieeese. cei care minuicsc cu iscusin/ă
celorlalte
colective din combinat
ţle necorespunzăloare. modernele agregate siderurgi­
Din ansamblul măsurilor luate ce, sini tot alil dc conştiincioşi
fac parte si cele privind respecta­ lucru, să ne sprijine mai mult. şi disciplinaţi. Tofl Jnva(ă cu
rea strictă u reţetei de dozare şi VALENTIN BRAUNEH Depoul CF.R. Teiuş au remorcat cele mai multe trenuri a fost depăşit cu 2500 tone mine­ sirguinfă.
introducerea gazului metan la toate secretarul organizaţiei de bază cu supratonaj. reu, mai mult cu 250 tone decîl
prevedea angajamentul luat la în­
furnalele. Măsurile tehnîco-organi- din schimbul D Cu toate condiţiile de climă ne­ VASILE STREMŢAN ceputul lunii, productivitatea mun­ Deşi virstn de şcolar a cam
tehnician
zalorice au fost completate de o ing. IOAN BOLOGA prielnice din lima ianuarie, colecti­ (din colectivul subredacţiei cii a crescut cu 13 la sulă faţă de rămas in urmă. cele două
vie şi susţinută muncă politică. La adjunctul şefului de secţie vul depoului de locomotive C.F.R. plan, iar la preţul de cosi s-au în­ degete se înalţă tu Ici dc co­
toate locurile de muncă au fost ex­ Teiuş a obţinut importante succese voluntare Teiuş) registrat însemnate economii. rect din bănci, dovedind cu­
puse lozinci şi panouri cu sarcinile (din postul de corespondenţi în realizarea sarcinilor de plan şi !. F. Haţeg Cele mai bune rezultate au fost noaşterea temeinică a materiei.
voluntari de la secţia I-a
şi angajamentele concrete luate în a angajamentelor luate. obţinute de brigăzile conduse de Tabla s-a albit de calcule, la•
întrecere. furnale a C.S. Hunedoara). Prin remorcarea trenurilor cu to­ In prima lună a acestui an, co­ peniţa stiloului alunecă uşor
TOM A A DAM, tcv. Victor Marincaş, Domokos A- pe coala albă. minată dc lor-
lăcătuş la atelierul de presâlurî naj sporit, planul producţiei globale lectivul întreprinderii noastre a ob­ dalbert, Gavrilă Vali şi Măican
a fost depăşit în luna ianuarie cu ţinut importante succese în reali­ ln cunoaşterii.
metalice. F,l îşi depăşeşle norma zarea sarcinilor de plan. Astfel, pla­ Ioan, care au fost declarate eviden­
lunară cu 31—32 la sulă şi dă Cursuri de instruire pentru forestieri 7,67 Ia sută. In această perioadă s-au nul producţiei globale şi marfă a ţiate in întrecere. La aceste rezul­ D In viata de elev a ceU>r
produse de bună calitate. remorcat 53 trenuri cu tonaj sporit, fost îndeplinit în proporţie de 100,7 tate au contribuit şi maiştrii Panii- din clasa a X1-a, a mai
In planul de măsuri lehnico-orga- punsuri au fost date de Gheorghe transportîndu-se astfel 8 000 tone şi respectiv 120,2 la sută. In această limon Dobrescu şi Vasile Virţan. rămas doar un semestru,
nizalorice pe anul în curs al I. F. Lazăr, şef de parchet, Vasile Mo­ mărfuri în plus pentru care ar mai perioadă s-au dat peste plan 940 Pe exploatare, planul de produc­ lî deci firesc ca aici proiec­
Sebeş se prevede să se organizeze in rar, expeditor, Mihai Romoşan, şef fi fost nevoie de încă 8 locomotive. ţie pentru luna ianuarie a fost de­ tele dc viilor să lic mai preg­
m.c. buşteni de ruşinoase oenlru ga­
toate sectoarele de exploatare cursuri de parchet, Petru Haţegan, sortator Paralel cu aceasta s-au înregistrat ter, 270 m.c. buşteni de diferite e- păşii cu 4,5 la sută. De subliniat că nant conluralc. Cibiun Ioan —
de instruire cu salariaţii. Pentru în­ si alţii. şi însemnate economii de combus­ senţe pentru poduri şi piloţi, 250 toate sectoarele exploatării noastre elev premiat in clasele 8, 9. 10
■ V. făptuirea acestui obiectiv a fost or­ CLEMENT RODEA tibil. şi-au realizat planul pe prima lună
ganizat zilele trecute la punctul Tău, şeful sectorului Tău m.c. lemn de ruşinoase pentru mină, a anului. s-a decis ; va merge la elec­
din cadrul exploatării, primul curs de de la I. F. Sebeş Mecanicii de locomotive Iul iu Me­ 280 m.c. lobde industriale si peste CONSTANTIN VERMAN trotehnică. Bcra Postolică la
trei zile la care au participat maiş­ (Din colectivul subredacţiei ci rea, P. Pollco, M. Aurel şi Ştefan 500 metri steri lemn dc foc. De sub­ (din colectivul subredacţiei
tri de exploatare, şefi dc parchete, voluntare Sebeş)* .Crişan, împreună cu fochiştii lor, liniat, că planul a fost depăşit la lilozolie, Vasile Oprescu ta
sortalori, primiiori-expeditori, me­ toate sortimentele. voluntare de la E.M. Teliuc) metalurgic, siieciaHtafca —
canici şl revizori de funiculare. Rezultatele obţinute sc datnresc IjrotSeco? — Alba fulia laminoare ; Sioichcci Cornel, ah
Instruirea, s-a făcut în baza unui muncii entuziaste depusă de între­
program întocmit anticipat de con­ m gul colectiv, măsurilor eficiente lua- Muncind cu însufleţite pentru a elev Intnlaş — Iu c/iifnie.:pură
ducerea /. F. Sebeş, program în ' te de organizaţia de partid şi con­ da viaţă angajamentelor luate în în­ sau la Institutul Pedagogie. "Şt
care s-au prevăzut temele şi lecţiile ducerea întreprinderii. Prin organi­ trecere, colectivul de la Iprodcoop lista ar putea continua cu
ce au fost predate. De multă apre­ zarea temeinică a muncii si folosirea — Alba Julia a obţinut rezultate zeci de nume. Sin/ visuri în­
ciere s-au bucurat lecţiile intitulate: *11 m • - ; H judicoasă a utilajelor, productivi­ frumoase în îndeplinirea sarcinilor
4
„Ridicarea calităţii produselor prin J tatea muncii a crescut cu 27.3G la de plan pe luna ianuarie. Planul drăzneţe, dar rca/izabi/e.
cunoaşterea STAS-urilor", „Defec­ sută peste sarcina planificată. Mo­ producţiei globale a fost depăşit cu To/i acei care In cuisul ce­
tele lemnului şî aplicarea co­ ţurilor a fost şi asigurarea stocului 20 la sută, iar cel al producţiei lor palru ani dc şcoală medic,
SOFIA II.EASA, rectă a STAS-ului", predate de ing. f n Uf Nifcx i u marfă cu 25 la sută.
muncitoare )a atelierul de pre- Vnsile Burneie. Ing. Ioan Ardean a f t ; M | fwl m de masă lemnoasă pe anul 1964, încă s-utt prcgălit in mod conştiin­
sătitri metalice, realizează produ­ predat lecţia „Calculul şi căile de I - din trimestrul IV a anului trecut. In această perioadă s-au dat peste cios, aşlcupiă cu încredere c-
se de bună calitate şi îşi depă­ creştere a productivităţii muncii*'. Cele mai frumoase rezultate au plan o garnitură de mobilă tip „A l­ xnmcnul dc maturitate con­
şeşte norma in fiecare lună cu Cu viu interes 'au fost urmările şi fost obţinute de sectoarele de ex­ ba", o bucătărie lip „Păltiniş" şi un
27—28 la suta. lecţiile predate de contabilul Niro- W-:$l ploatare Haţeg şi Baru Mare. dormitor tip „Sibiu". vinşi că drumul lor spre cul­
lae Bărăeuţ privind evidenţa pri­ " ijr fîr ^ GHEORGHE ALREANU La preţul de cost s-au obţinut mile cunoaşterii va li mereu
mară. reducerea consumurilor speci­ lip i ‘- i " i* r tehnician economii cu 12 la sută mai mari ascendent. Si aşa va li.
fice de materii prime si materiale, h (din postul dc corespondenţi faţă de plan, iar la beneficii s-a GH. I. NEGREA
căile de reducere a preţului de cost, • * voluntari I.F. Haţeg) realizat cu 1G la sută mai mult dedt (Din postul de corespondenţi
folosirea fondului de mica mecani­ prevederile planului.
v zare. etc. Au mai fost predate lecţii E. M. Teliuc voluntari de la secţia OSM 2
' C- PETRU TOM A
cu privire la introducerea şi folosi­ C.S. Hunedoara)
La sectorul II al E.M. Teliuc, pla­ (responsabilul subredacţie.
rea mecanismelor în exploatările nul de producţie pe luna ianuarie voluntare din Alba-Iulia)
forestiere, creşterea indicelui dc uti-
li/are a masei lemnoase şi altele. O dată cu începerea anului şcolar 1003—19G4, in oraşul Lupeni a
In semintmile ce au avut lot la fost dată în folosinţă o nouă şcoală cu 1G săli de clasă, două labora­
sfirşiiul celor trei zile de înşiruire, toare. etc. Sporim continuu efectivele de anim ali
participanţii In dezbătut profund te­ IN FOTOGRAFIE: noua scoală din Lupeni.
mele predate dovedind o temeinică Text şi foto : MIRCEA CINCORA
cunoaştere a lor. Cele mai bune răs­ corespondent Fiind situată în apropierea ora­ la dispoziţie. Dc asemenea, me­ In acest fel vom reuşi ca şi
şului, gospodăria noastră colecti­ rită a fi scos în evidenţă aportul în acest an să îndeplinim şi să
vă din Petreşti, raionul Sebeş, a colectiviştilor care lucrează în depăşim planul la carne livrată,
urmărit şi urmăreşte permanent
sectorul zootehnic. Aceştia, prin
S Cum am obţinut producţii dezvoltarea legumicultura şi a grija faţă dc animalele ce le au plan pc care în anul 1963 l-am
depăşit cu 16.903 kg carne, ob-
IOAN CRIŞAN IV, zootehniei. In acest fel avem po­ în primire, au contribuit la creş­ ţinînd venituri din sectorul -
Şofer, menţine maşina pe care sporite de lapte sibilitatea să contribuim înlr-o terea efectivului de animale din tehnic, în sumă de 278.298 1< Y
ţionare şi a realizat la întreţine­ c Ferma de vaci din cadrul brigăzii complexe din foarte utile, ele contribuind în mod efectiv la sti­ măsură tot mai mare la aprovi­ prăsilă proprie. Printre aceştia punzătoare dc adăpostire a 'ani­
Avînd asigurate condiţii cores­
lucrează în bună stare de func­
zionarea oamenilor muncii dc la
Ilic
pot fi amintiţi
tovarăşii
re economii în valoare de Vingai d, aparţinînd G.A S. Petreşti, raionul Sebeş, mularea activităţii lucrătorilor, la mobilizarea lor oraş cu legume proaspete, cu Faur, îngrijitor mulgător, llie malelor, precum şi furajele nece­
9.G09 lei. numără un efectiv de 52 capete. Bine îngrijite şi în lupta pentru înfăptuirea planului. carne, ouă, brînză şi lapte Biscă, îngrijitor la tineretul bo­ sare, ne vom strădui ca în acest
furajate raţional, animalele au dat producţii spo­ O altă problemă căreia îi acordăm o mare aten­ Vorbind despre sectorul zoo­ vin, Ion Bîia. cioban, Cornelia an să obţinem producţii sporite
R rite de lapte, realiz.indu-sc anul trecut cîte 3.800 ţie, este aceea a ridicării - nivelului profesional al tehnic, putem arăta dc la bun Munteanu, îngrijitoare la ferma de lapte şi carne, în vederea bu­
litri lapte pe cap de vacă furajată, faţă de 3.300 îngrijitorilor mulgători. Acest lucru se realizează început că în această direcţie de porci şi alţii. nei aprovizionări a oamenilor
cil am avut planificat. prin cercul de învăţămînt zootehnic in care sînt principalul obiectiv l-a constituit Pentru anul 1964 în planul dc muncii dc la oraş şi pentru rea­
Vorbind despre căile prin care am obţinut aces­ cuprinşi toţi lucrătorii din sectorul zootehnic. creşterea efectivelor dc animale producţie am prevăzut o creşte­ lizarea de venituri mari pentru
te rezultate vom începe cu furajarea. Aceasta s-a Pentru însuşirea temeinică a lecţiilor predate, proprietate obştească. în vederea re a efectivelor de animale cu gospodărie.
realizării linei încărcături cores­
VLAD MARIA
S făcut in funcţie de producţia de lapte, diferenţiat expunerile teoretice sînt însoţite de tm bogat ma­ punzătoare la sula de hectare. încă 11 capele la bovine. 43 ca­ secretara organizaţiei
pete ovine, şi 20 porcine.
terial demonstrativ, iar duminica dimineaţa, în
pe loturi şi animale. Gruparea pe loturi s-a făcut
în funcţie de lactaţii; şi trecerea in perioada de afara programului, sînt vizionate în colectiv emi­ Pentru aceasta, consiliul de con­ Ţinînd seama de numărul rela­ dc partid
o gestaţie. diferenţială, am urmărit cu siunile pentru sate ale televiziunii. In urma aces- ducere, ţinînd seama dc îndrumă­ stabilit a spori efectivele, am pre­ PFAI'F LAURENŢIU
tiv mic dc animale cu care s-a
rile organizaţiei de partid, a ur­
mr vizionări colective, sînt organizate discuţii, ur-
preşedintele G.A C.
Pe lingă hrănirca
multă grijă asigurarea unor cantităţi suficiente mărindu-se aplicarea celor văzute şi in unitatea mărit în permanenţă activitatea văzut ca această creştere să fie Ti!UT SIMION
ele furaje, pe tot timpul anului în aşa fel, incit să noastră comisiei formată pentru cumpă­ realizată pc seama prăsilei pro­ brigadier zootehnic
rări de animale, precum şi folo­
A existe în permanenţă o gamă variată de nutreţuri Legînd lecţiile de activitatea concretă a fiecărui sirea judicioasă a sumelor din prii, fără a mai fi nevoie să cum­ (din postul de corespondenţi
şi necesarul de unităţi nutritive. Astfel, in peri­ cursant, aceştia reuşesc să-şi însuşească în bune creditele acordate dc stat. Aceste părăm animale dinafară. voluntari G.A.C. Petreşti).
oada de iarnă se administrează zilnic ca hrană va­ condiţiuni cele predate, aplicîndu-le cu succes în sume s-au ridicat la 92.000 Ici
1 cilor cîte 4—5 leg. linuri de calitate, 25—30 kg. si­ practică. In felul acesta, îngrijitori mulgători’ ca în anul 1963, şi ele au fost chel­
Ion Sascu, Vasile Vinersar şi $pan Ştefan au
loz.. 0.25U kg. concentrate dările, şroturi), pentru
fiecare litru de lapte, calciu furajer, precum şi reuşit să obţină în 1963, de la loturile de vaci pc tuite în întregime. Penlru ca ac­
ANA I.ALA, tivitatea acestei comisii să sc
muncitoare la atelierul 30. Ea îşi coceni de porumb tocaţi şi saramuraţi. care le au in îngrijire, cîte 4.000 litri, 5.000 litri .;>i soldeze cu rezultate cît mai bune.
depăşeşte norma de lucru în fie­ Pe timpul verii se administrează cîte 0,200 kg. respectiv G.000 litri lapte peste sarcina planificată. după fiecare deplasare, consiliul
care lună cu 21—22 la sulă. concentrate pentru fiecare litru de lapte şi cîte Pentru ca şi în acest an să realizăm producţii de conducere a fost informat
20—40 kg. masă verde. Aceasta este asigurată prin tot atît de bune sau chiar mai mari, planul de asupra cumpărărilor efectuate.
cultivarea în rotaţie a secarei furajere, lucernci, producţie a fost prelucrat cu toţi lucrătorii, defal- Ca urmare a acestei preocu­
D borccagului şi porumbului. rindu-se pe loturi şi animale, în aşa fel incit fie­ pări şi a grijii depuse pentru re­
Singură, hrana nu poate asigura insă producţii
care îngrijitor mulgător să-şi cunoască sarcinile
sporite de lapte. Ea trebuie administrată raţional, ce-i revin. După prelucrarea planului dc producţie ţinerea întregului tineret apr
prin respectarea strictă a raţiilor stabilite. O altă şi defalcarea Iui, In fiecare loc dc muncă au fost penlru reproducţie, s-a ajuns ca
condiţie deosebit de importantă este aceea a res­ afişate sarcinile de plan şi angajamentele. Pentru încărcătura dc animale la sula
de hectare să se prezinte as!fel:
pectării programului de grajd. Aceste condiţii sini îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale, lucrătorii bovine 48.7 din caic vaci 18,9;
N asigurate de oamenii care muncesc în sectorul zo­ din sectorul zootehnic urmează în prezent cursu­ porcine 28.9, din caic scroafe
rile anului doi In cercul zootehnic organizat în
otehnic, respectiv de îngrijitorii mulgători. Aceştia,
antrenaţi în întrecerea socialistă, se străduiesc în cadrul unităţii. O nouă metodă pe care am început 3,6 iar la ovine 160.5. Din cifrele
arătate reiese că gospodăria noa­
permanenţă să îndeplinească sarcinile de plan şi s-o aplicăm in acest an, este aceea a vizicnării de stră a obtinut rezultate bune pe
angajamentele luate. filme cu caracter zootehnic în colectiv. La fel ca linia realizării unei încărcături
La noi situaţia realizării planului este urmărită şî după vizionarea programelor de la televizor, or­ corespunzătoare dc animale la
zilnic si esle oglindită în graficele afişate la locu­ ganizăm disetiţii şi după vizionarea filmelor. In suta dc hectare. Nu putem vorbi
rile de muncă. In acest fel, fiecare lucrător are felul acesta cursanţii înţeleg cu mai multă uşurinţă
\ r K ■ despre aceste realizări, fără a evi­
1 posibilitatea să cunoască rezultatele muncii lui şi expunerile teoretico, acumulînd de la o lecţie la denţia ’mmra depusă de colec­
\ sfătuirilor de producţie ce se ţin in fiecare lună, ajută să obţină producţii din ce în ce mai mari. tiviştii Ion Tîmpea şi Ion Opri-
-L,.v. ale celorlalţi îngrijitori mulgători. Cu ocazia con­ alta noi cunoştinţe, care aplicate în practică îi
IOAN HEIiPI. oamenii discută despre munca lor, despic metodele FRU7IN ERN'EST nescu, care fiind membri în co­
lăcătuş la secţia sculâne. El isi s .le lucru, împărtăşindu-şi din cxpei ienţn acumu­ brigadier misia de cumpărări de animale
depăşeşte planul lunar în medic (din postul de corespondenţi s-au străduit să-şi ducă sarcinile
cu 15—1G la sută şi realizează lată. la bun sfîrşit, cheltuind cu mult
matriţe de bună calitate. Aceste consfătuiri de producţie s-au dovedit a fi voluntari din Vingard) lată un cxemplur din vacile cu o produclivilutca ridicată procurate
simţ dc răspundere sumele puse in ultimul timp.