Page 41 - 1964-02
P. 41
la a
PROLETARI DIN TOATE ŢÂRILE. U N Ifl-V A ) ■
a al
r*
• O seară la căminul cul
tural ;
• In unităţile agricole — Miercuri, 12 februarie, tovarăşul Glieorghc Ghcorgliiu-Dej, prim-
animale de reproducţie din sccrctar ai CC al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Ko-
cele mai bune rase ; minc a primii pe membrii delegaţiei Consiliului Central al Uniunii Sin
• Printre fotbaliştii din Si- dicatelor din K.S.T. Iugoslavia, condusă dc tovarăşul Svetozar Vukina-
meria novici-Tcmpo, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor
(pag. 2-o) : din K.S.F. Iugoslavia.
• Agendă de întrecere La primire au luat parte tovarăşul Nicolac Ccauşcscu, membru al
(pag. 3-a) ; Iliroului Politic şi secretar a! CC. al P.M.IJ., precum şi tovarăşii: Mar
tin Isac, preşedintele C.C.S., Vasilc Muşat, vicepreşedinte, şi Larisa
• De peste hotare
(pag. 4-a). IWuntcanu, secretară a CCS.
A fost dc faţă Arso Milatovici, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia în
R.P. nomină.
Inlîlnirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, tovărăşească.
A 10.000-a tonă oţel Martin Matriţe cu cuiburi
peste plan multiple încheierea vizitei delegaţiei
sindicatelor iugoslave
Oţclarii hunedoreni s-au pregătit temeinic pentru nivelul La atelierul de mase plastice de
de producţie al acestui an. Cuptoarele au fost reparate la Ia F C. Orăştie, penlru a se mari Miercuri după-amiază, Prezidiul ai Prezidiului C.C.S., activişti al
timp, aprovizionr^a cu materii prime şi materiale s-a făcut randamentul maşinilor de injecţie
Se apropie primăvara, iar o dală lat pînă acum numai 54.255 tone acestea au fost echipate, în cursul Consiliului Central al Sindicatelor sindicatelor.
cu aceasta, pe ogoarele unităţilor so gunoi de grajd. Dacă ţinem seama în condiţii corespunzătoare. Organizaţiile de partid au luat lunii ianuarie, cu matriţe cu cuiburi din R P. Rominâ, a oferit un coc Au participat membri ai delega
măsuri pentru ca planul dc producţie să fie realizat ritmic.
cialiste din agricultură va începe de suprafeţele mari prevăzute a fi multiple Matriţele au fost execu teil cu ocazia vizitei delegaţiei Con ţiei sindicatelor din Iugoslavia, Arso
o nouă campanie de muncă liolărî- fertilizate vom vedea că procentul Ln rindul lor, echipele dc oţelari au intensificat întrece siliului Central al Uniunii Sindica Milatovici, ambasadorul RSF. Iu
toare penlru soarta recoltelor v ii de realizare a acestei sarcini este rea socialistă avînd ca obiective principale creşterea indicilor tate In atelierul de sculărie al fa telor din RSF. Iugoslavia, condusă goslavia în R P. Romînă şi membri
toare. Din experienţa anilor trecuţi mult scăzut. Conducerile gospodă de utilizare a cuptoarelor şi îmbunătăţirea calităţii oţelului. bricii noastre Pînă în prezent nu dc tovarăşul Svetozar Vukmanoviei- aî Ambasadei.
s-a putut trage concluzia că pre riilor colective, sub îndrumarea or In luna ianuarie cele mai frumoase realizări au fost obţi fost realizate 3 matrite cu cîte 20 Tempo, preşedintele Consiliului Cocteilul s-a desfăşurat Intr-o at
gătirea acestei campanii trebuie să ganelor şi organizaţiilor de partid, de cuiburi fiecare Echiparea maşi Central al Uniunii Sindicatelor din mosferă prietenească.
înceapă încă din lunile de iarnă. In au datoria ca in zilele care au mai nute dc echipele dc oţelari conduse de Orclt Paul, Başta nilor de injecţie cu asemenea ma R SF.* Iugoslavia. în aceeaşi zi. membrii delegaţiei
marea lor majoritate, conducerile rămas pînă la sosirea primăverii să Ioan, Bîrlca Traian şi Ilica Gheorghc. triţe tace ca randamentul lor să
S.M.T., GAS. şi gospodăriilor co ia măsuri urgente penlru trans Toate acestea au făcut ca planul dc producţie să fie de crească cu peste 80 la suta Au luat parte tovarăşii Nieolae Consiliului Central al Uniunii Sin
lective din regiunea noastră au în portarea în cimp a tuturor rezer C.II MÎNDRUŢA Ceauşescu, Alexandru Bîrlădeanu, dicatelor din RSF. Iugoslavia au
ţeles această sarcină luînd tonte mă velor de îngrăşăminte naturale. păşit in fiecare zi. In acest fel, dc la începutul anului şi pînă muncitor Leonte RAutu, Martin Tsac, preşedin făcut o vizită la Consiliul Central
surile pregătitoare. O problemă actuală, deosebit de în ziua de 10 februarie s-au produs peste plan, la C.S. Hune (Din postul de corespondenţi tele C.C.S., S. Bughiei, T. Cotoţ, L. al Sindicatelor din R. P. Romînă,
In S.M.T. şi G.A S. se lucrează in importantă în ansamblul pregăti doara, 10.000 tone otel Martin. voluntari de Ta F.C. Orăştie) Csupor, Petru Furdui, Elena Lascu, unde au avut o întîlnire tovără
tens la reparatul tractoarelor şi ma rilor pentru buna reuşită a campa P. Nieulescu-Mizil, I. Popescu-Pu- şească cu conducători ai CCS
şinilor agricole caic vor fi folosi niei agricole de primăvară, o con Sesiune Pe ecranele cinematografelor : Scara, membrii delegaţiei au pă
te în campania de primăvară. Pînă stituie şi asigurarea seminţelor. Prin ţuri, Ghizela Vass, membri ai C.C. răsit Capitala, îndreptindu-se spre
la începutul acestei luni numai In aceasta se înţelege stabilirea canti ştiinţifică Cetăţile al P.M.R., Gh. Pele, adjunct al mi patrie.
S M.T. au fost reparate 96 la sulă tăţilor de săminţă in funcţie de soi ., nistrului afacerilor externe, membri (Agerprcs)
din semânâlorile de porumb, 82 la şi suprafaţa de însăn-unţat, orga In ziua dc 9 februarie
sută din pluguri etc. In această di nizarea schimbului acolo unde este a c., la Fabrica chimică din Izvor]l din r&ilil&lile cotidiene, Ul mirii făcute conducătorilor dc partid
recţie cele mai bune rezultate s-au necesar, selectarea seminţelor şi tri Orăştie a avut loc o sesi mul documentar „Cetăţile chimiei'' Şi de sfat de către oamenii muncii•
obţinut la S.M.T. din Miercurea si miterea probelor la laboratorul re une tehnico-ştiinţifică, la reda un tablou murei al dezvoltării Prin măreţia şi frumuseţea imagi La Consiliul Superior al Agriculturii
Orăştie unde planul dc reparaţii la gional pentru controlul calităţii lor. Industriei chimice in tara noastră. nilor. Ulmul documentar „Cetăţile
tractoare a fost realizat. Din acest punct de vedere există o caic au participat cadrele Timp de 20 de minule, filmul ne chimiei" producţie ln culori a studio
In această perioadă în atenţia uni serioasă râmînerc în urmă, în mod tehnîeo-inginereşli din fa poartă prin „cetăţile chimiei" care ului „ Alexandru Sahia“ sc bucură dc Şedinţa Secţiei
tăţilor socialiste din agricultură a cu totul nejustificat. Astfel, pină la brică precum şi ingineri se inalta in regiunile Argeş, Olte un deosebii succes. El csle cuplai la
stat şi problema continuării trans 1 februarie, in gospodăriile colec şi tehnicieni din diferite nia, Bacău, Ploieşti, Bucureşti. Rea filmele artistice care rulează in cursul
portului de îngrăşăminte în cimp. tive s-au pregătit numai 104 tone de întreprinderi, inovatori şi lizai in timpul vizitei pc care tova acestei săplămini la cele două cine de creştere a animalelor
De la începutul anului şi pînă în săminţă pentru cultura păioaselor, răşul Ghcorghe Ghcorghiu-Dej, îm matografe din Deva.
prezent, pe tarlalele gospodăriilor ceea ce este insuficient faţă de pla muncitori evidenţiaţi în preună cu al[i conducători de partid Miercuri dimineaţa au început în tăti)e fruntaşe pentru asigurarea unei
de stat şi colective s-au transportat nificat. Vinovate de această situa întrecerea socialistă. Capitală lucrările şedinţei lărgite a baze furajere corespunzătoare, mă
ln cimp şi aşezat în platforme aproa ţie sînt consiliile agricole raionale IOAN BEŞTELEIE şi dc stat, au tăcul-o Iq slirşilul anu- Activitate rodnica Secţiei de creştere a animalelor, sec rirea şeptelului şi creşterea produc
pe 110 000 tone de îngrăşăminte na care nu au luat din timp toate mă şef de schimb lui trecut, la aceste obiective. Ulmul ţie din cadrul Consiliului Superior
turale. Unele rezultate bune s-au surile pentru urgentarea acestei lu (responsabilul postului aduce pc C^ran imaginile scmnilica- ţiei animale.
obţinut şi în ceea ce priveşte pre crări. dc corespondenţi vo tive ale muncii entuziaste ce se des îmbogăţirea continuă a nivelului al Agriculturii. Tov. Emil Balomiri, vicepreşedinte
Iau parte membrii Secţiei de creş
gătirea şi condiţionarea seminţelor. Deosebit de important este ca în luntari de la F.C. făşoară pc aceste şantiere, surprin- de cunoştinţe al femeilor consti al Consiliului Superior al Agricul
Pînă acum, numai pentru însămin- această perioadă să se acorde o mare Orăştie) zlnd emoţionantele aspecte ale prt- tuie o preocupare a comisiei dc tere a animalelor, şefii secţiilor de turii, a prezentat apoi referatul „Si
ţările de păioase din primăvară, atenţie şi pregătirii răsadniţelor în femei din cadrul G.AC Pricaz, ra creştere a animalelor ale consiliilor tuaţia creşterii animalelor şi măsuri
s-au pregătit 261 tone de săminţă vederea asigurării materialului să- Pentru deservirea noilor utilaje ionul Orăştie. Astfel, au fost rcac- agricole regionale şi raionale, ingi privind sporirea efectivelor şi mă
rlin soiuri de mare productivitate. ditor necesar cultivării legumelor. Uvizate cele 8 cercuri de citit, care neri cu baza furajeră de la consiliile rirea producţiei lor”. In continuare,
Tot în această perioadă s-au mai Pentru acest an e prevăzut ca )n Trustul de panificaţie al regiunii de calificare de scurtă durată. Cei sînt conduse de cadre didactice agricole regionale şi raionale, specia prof. Nieolae Hulpoi a expus refe
executat şi alte lucrări pregătitoa regiune să se cultive cu legume şi Hunedoara a manifestat preocupare J54 cursanţi şi-au însuşit noi cu lişti din Trustul central Gostat, gos
re pentru buna desfăşurare a cam zarzavaturi o suprafaţă de 2.000 continuă pentru îmbunătăţirea ca noştinţe în meseriile de cocâtori, bine pregătite. De două ori pe lună podăriile agricole de stat, gospodă ratul „Sporirea producţiei la plan
paniei de primăvară. hectare. In acest sens trebuiau pre lităţii produselor şi mărirea sorti frămîntători şi modelatori. cursantele participă cu interes la riile agricole colective, din institu tele de nutreţ cultivate", iar prof.
Cu toate acestea, deşi timpul e gătiţi 50.000 m.p. dc răsadniţe, dar mentului. ln acest scop printre alte Asemenea cursuri se vor organiza cercurile de citit unde sînt pre tele de cercetări şi de fnvăţămînt Gheorghe Anghel a prezentat refe
înaintat, în uncie unităţi din agri pînă in prezent nu s-au realizat de măsuri au fost dotate întreprinderile şi în acest an. zentate materiale educative. agricol superior, reprezentanţi ai ratul „Sporirea producţiei păşunilor
cultură pregătirile pentru campa cît 3.102 m p. De asemenea, s-a ră Cele mai bune rezultate le-au conducerii unor instituţii centrale şi şi fîneţelor naturale”.
nia dc primăvară lasă de dorit. mas mult în urmă şi în ceea cc pri cu noi malaxoare de tip „Indepen CORNEL FLEŞERU ohlinut cercurile conduse de tov organizaţii obşteşti. Au urmat apoi discuţii.
După cum ne este cunoscut se pune veşte pregătirea răsadniţelor pentru denţa”. Pentru deservirea utilajelor (din postul dc corespondenţi Solomia Igre( şi Verginica Dincan Au luat cuvîntul Mîhai Ca ragea,
un mare accent pe continua meca obţinerea culturilor forţate, reali- in cît mai bune condiţiuni, condu voluntari de la Trustul de d o in a c o s te a La şedinţă participă tovarăşii Ale vicepreşedinte al Consiliului agricol
nizare a lucrărilor. In acest sens zindu-se numai 530 m.p. din 20 000 cerea trustului a organizat un curs panificaţie — Hunedoara) corespondentă xandru Moghioros, membru al Bi regional Banat, Petre Giurgiu, ingi
sarcini deosebit de importante re m p. planificat. Se impune luarea roului Politic al C.C. al P.M.R, vi
ner cu baza furajeră la
Consiliul
vin S.M.T. Cu cit tractoarele şi unor măsuri urgente pentru ca so cepreşedinte al Consiliului dc Mi agricol raional Reghin, Ion Ţaţomir,
maşinile agricole sint reparate la sirea primăverii să găsească totul niştri, şi Mîhai Calea, secretar al
timp şi menţinute în bună stare do pregătit, astfel ca pe lot timpul a- fructuos C.C. al -P.M.R , preşedintele Consi inginer zootehnician la G.A.C. Vâ-
funcţionare cu atît şi volumul lu nului să se poală asigura o produc liului Superior al Agriculturii. deni, regiunea Galaţi, Gheorghe Mu-
crărilor mecanizate va fi mai marc, ţie eşalonată de legume şi zarzava Cînd s-a făcut bilanţul anului 1963 şi respectarea strictă a programului întrecere pe luna ianuarie sint şi Lucrările şedinţei sînt consacra reşnn, medic la circumscripţia ve
turi.
se vor putea executa în timpul op feroviarii staţiei I Peştiş din cadrul de manevră, s-au putut încărca şi te analizei muncii desfăşurate şi terinară Rădăuţi, Ionel Popa, pre
tim şi de bună calitate. Or, in pre lo t în aceste zile care au mai ră mecanicii de locomotivă Adam Igna, rezultatelor obţinute în anul trecut şedintele G.A.C. Bălcaciu, regiunea
zent, în unele S.M.T. din regiune mas pină la începerea campaniei de direcţiei dc transporturi a C.S. Hu descărca cu 1.911 vagoane C.F.R. Gheorghe Tuca, Ioan Arghira ; fo- în creşterea animalelor, precum şi Mureş-Autonomă Maghiară, Alexan
stadiul de pregătire al tractoarelor primăvară va trebui să se asigure nedoara, au inmănunchiat cele mai şi uzinale mai mult faţă de cifra chişlii Ioan Benta, Viorel Petrie şi stabilirii măsurilor cc urmează să dru Luca, vicepreşedinte al Consi
şi maşinilor agricole care vor lu stocurile necesare de materia) sădi- frumoase rezultate in realizarea planificată. Simion Marcu, impiegaţii de mişcare liului agricol regional laşi, Ion Al-
cia în campania de primăvară este lor pomivîticol şi să se definitiveze sarcinilor de plan şl a angajamen Rezultatele obţinute se datoresc Nieolae Diaciuc, Ioan Botici, Dumi fie aplicate fn scopul îndeplinirii dulea, inginer cu baza furajeră la
ncsatisfăcâtor. Şi mai rău c faptul organizarea muncii’ şi repartizarea telor luate în întrecere cu celelalte în primul rînd comuniştilor, orga tru Nichifor, şefii de manevră Petru planului de dezvoltare a zootehniei Consiliul agricol regional Braşov,
că în această direcţie nu s-a acor sarcinilor pe brigăzi şi echipe. staţii, ln felul acesta, colectivul sta nizaţiei de partid din staţie, care în acest an. Virgil Podani, preşedintele Consi
dat prioritate pregătirii maşinilor Conferinţa organizaţiei regionale ţiei Peştiş I a ocupat primul loc a desfăşurat în rîndurile feroviari Ivănescu şi Gheorghe Straton. Din In cuvîntul de deschidere a şedin
agricole care în apropiata campa de partid care n avut loc de curînd în întrecere pe direcţia transpor lor o susţinută muncă politică pen tre revizorii de ace cele mai bune ţei. tov. Nieolae Giosan, primvice- liului agricol raional Vatra Dornci,
nie vor fi folosite în prima urgen a adoptat importante hotariri pri turi în anul care a trecut. rezultate au fost obţinute de Ilie preşedînte al Consiliului Superior al Ton Coţoi, medic la circumscripţia
ţă Este vorba despre semănători le vind sporirea producţiei agricole in tru ca fiecare muncitor să cunoas Agriculturii, a subliniat experienţa veterinară Sâlard, regiunea Crişa-
de păioase care pînă acum nu au acest an De felul cum va fi pre Rezultatele obţinute au constituit că bine sarcinile de plan şi să-şi res Coşeriu, Vasile Albu şi mulţi alţii. dobîndîtâ de consiliile agricole în na, Paula Cristea, inginer cu baza
fost reparate decît în proporţie de un puternic imbold, mobilizînd şi pecte angajamentul luat. In acest ADRIAN OPREAN dezvoltarea sectorului zootehnic din furajeră la Consiliul agricol raional
68 la sută, iar la cultivatoare s-au gătită şi în mod deosebit cum se mai mult colectivul nostru la în scop un accent deosebit s-a pus pc Feteşti, Zaharia Tsacov, directorul
reparat numai 49 la sută din cele va desfăşura campania agricolă de făptuirea exemplară a sarcinilor de dezvoltarea experienţei cîştigate a- mecanic de locomotivă gospodăriile colective şi necesitatea G AS Cîmpulung ffluscel.
planificate. Rămas în urmă cu aces primăvară, depinde în mare mă plan pc anul in curs. Deşi n-a tre nul trecut şi mai buna organizare (Din postul de corespondenţi cunoaşterii şi aplicării in practică a Lucrările şedinţei continuă.
te lucrări este S.M.T. din Alba voluntari de la secţia rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi
sură realizarea acestor sarcini. Toc cut decît o lună, pe graficele de a întrecerii socialiste. Muncitorii din
Tulia. Aici, ca şi în celelalte mai de accca este necesar să se a- producţie s-au şi ivit primele re fiecare sector şi compartiment de transporturi a C.S. Hunedoara) | a metodelor avansate folosite de uni- (Agerpres).
S. M. T., sint create toate con zultate Planul de transport global muncă au fost ajutaţi să-şi ia an
corde cca mai mare atenţie tuturor
diţiile pentru ca întregul parc dc pc luna ianuarie a fost realizat în gajamente concrete in întrecere pe
problemelor legale de mobilizarea H// ' A L VIPLE A C O N C U R S A R T I S T I C
tractoare şi maşini agricole să fie proporţie dc 105,1 la sută. Media de baza unor criterii specifice fiecărui
forţelor, din prima zi bună de lu
reparate în cel mai scurt timp. In cru, la executarea în termen şi de staţionare a vagoanelor C.F.R. a loc de muncă.
în m
această direcţie trebuie să se fost redusă de la 4 ore/vagon pla Urmărirea operativă si ţinerea
acorde mai multă atenţie bu calitate a lucrărilor agricole de pri nificat la 3 ore si 29 de minute eco- strictă a evidenţei rezultatelor
nei organizări a muncii, aprovi măvară. Organele şi organizaţiile de nomisindu-se astfel un volum de trecerii, prin intermediul unui gra in această lo
zionării la timp cu tot ce este partid, conducerile unităţilor agri 22.790 ore/vagon. care au adus o fic, dă posibilitatea să se cunoască Duminică, în tisticc a 10 cămine culturale din raza calitate, la fa
necesar şi în special cu piese de cole au datoria de a lua cele mai economie de 113.950 lei. zilnic stadiul înfăptuirii angajamen raionul Brad comunelor Balşa şi Almaş. Cu acest Blandiana za intercomu-
s-au desfăşurat
schimb. Ar trebui să existe moi mul eficiente măsuri pentru terminarea Alt indicator — regularitatea telor şi sarcinilor de plan. Pentru _____ trei faze inîcr- prilej, în faţa a peste 250 de spec nală ce a avut
la timp şi de cea mai bună calitate tatori, au prezentat frumoase spec
tă preocupare şi pentru folosirea circulaţiei trenurilor — factor de colectivul nostru acest lucru este un comunaJc de concurs : în centrele loc au luat parte formaţii artistice
a reparaţiilor, realizarea si chiar de tacole cele 4 brigăzi artistice de
tuturor resurselor locale Ne refe bază în exploatarea feroviară, a fost minunat prilej de a-şi spori şi in Bueureşei, Baia dc Criş şi Ribiţa. de cor, brigăzi artistice#de agitaţie,
rim în primul rînd la rccondiţirv- păşirea sarcinilor de plan privind realizat în proporţie de 98,38 la sută tensifica eforturile în muncă. Aşa La acestea au participat formaţii echipe de dansuri, de fluieraşi şi so
narea unor piese, ceea ce va duce fertilizarea solului, asigurarea se faţă de 95 la sută planificat şi 97 după cum aminteam, succesele lunii le artistice ale căminelor culturale lişti vocali şi instrumentişti din Blan-
la realizarea dc economii. In acţiu minţelor clc. Toate acestea sînt ne la sută angajament. Rezultate bune ianuarie sînt rezultatul firesc a) din raza comunelor Baia de Criş, diana, Cioara şi Tăi tăria. întrecerea
cesare în scopul realizării şi depă Bueureşei, Criscior şi Ribiţa ;
nea de pregătire a tractoarelor şi au fost obţinute şi la capitolul „tri muncii însufleţite a mecanicilor şi dc la Blandiana a fost urmărită cu
maşinilor agricole in timpul cel mai şirii sarcinilor trasate de partid erea vagoanelor pe cocoaşă”, unde fochiştilor de locomotivă, a perso 7 formaţii corale, 7 brigăzi artistice 4 | |
Muri posibil, trebuie avută în vede pentru obţinerea unor producţii tot de agitaţie, 13 echipe de dansuri viu interes de peste 300 spectatori.
mai mari de cereale, legume şi zar s-au triat mai mult cu 2.784 vagoa nalului de la mişcare şi tranzit. populare, 7 formaţii instrumentale, Au plăcut în mod deosebit corul din
le şi calitatea reparaţiilor. Aceasta 40 solişti vocali, 18 solişti instru
este o condiţie esenţială in buna zavaturi, furaje şi alte produse ve ne peste angajamentul luat Prin- Piimre cei mal activi muncitori mentişti şi patru solişti dansatori. In Blandiana, I' ‘‘gâziIe artistice de a-
desfăşurare a apropiatei campanii getale şi animale. tr-o organizare raţională a lucrului care au fost declaraţi evidenţiaţi în total au urcat pe cele trei scene de ___ J ttv V I gitaţie din Blandiana şi Cioara, flu
agricole şi de caic depinde în cea concurs 548 artişti amatori. ■%« jr r «• < ieraşi! şi echipa de dansuri din lo
mai marc măsură soarta recoltelor Dintre formaţiile participante la calitate, precum şi soliştii Emil Gher-
viitoare. faza de la Baia de Criş au fost a- man, Ana Iacob, Toma Gherbea şt
Fertilizarea solului csle una din preciate în mod deosebit corul şi ;Vasilc Prodan.
principalele măsuri agrotehnice de noua formaţie instrumentală din lo
calitatea gazdă, formaţia de dansuri IOAN ELENA
care depinde obţinerea unor pro din Ţebea, brigada artistică de agi
ducţii sporite la hectar. Condiţiile corespondentă
taţie din Cărăstău şi soliştii vocali
din iarna aceasta au fost prielnice şi instrumentişti din Baia de Criş, Pe scena că
transportării tuturor rezervelor de Caraciu, Cărăstău, Lunca şi Rişca. tu minului cultu
îngrăşăminte naturale în cimp. Fap La faza intercomunalâ de la Ki- Draşov ral din Draşov,
tul că pînă în prezent in raioane ea biţa s-au evidenţiat noul taraf, bri raionul Sebeş,
Maţcg, Brad. Iljh, şi alielc nu s-au gada artistică de agitaţie şi echipa au urcat scena în cadrul fazei in-
de dansuri dc la Ribiţa. precum şi
transportat in eîmp decît foarte pu tercomunale a celui de-nl VU-lea
soliştii vocali din aceeaşi localitate
ţine din îngrăsămintele planificate, i şi salul Crişeni. concurs clapa a Il-a, formaţiile ar
dovedeşte o slabă preocupare faţă
O frumoasă impresie la Ducuro- tistice ale căminelor culturale din
de fertilizarea solului. De altfel, j l i p p şci. au lăsat corurile şi echipele de agitaţie din Poiana, Almasul Mic Doştat, Boz, Cunţa şi localitatea
gospodăriile colective au transpor i dansuri din Bueureşei şi Zdrapţi, de Munte. Balşa, echipa de dan gazdă. Artiştii amatori cuprişi în
brigada artistică de agitaţie din Cu- suri din Almasul de Mijloc, taraful
rechi, formajia de fluieraşi din fe din Voia, soliştii din Porcurea, Bu- formaţiile amintite au dovedit, în
ta S.M.T Dobra lucrările suri, precum şi soliştii vocali din neşti, Galbena şi Valea Icpii. marea majoritate, o temeinică pregă
de repara\n la tractoarele şi h-im Bueureşei, Zdrapţi şi Rovina. Mai b;ne pregătite s-au rlevcdîi a tire. Ei au fost aplaudaţi cu căldură,
maşinile agricole care vor (i Spectacolele prezentate în cele trei fi corul din Bnlşa. brigăzile artis in repetate rînduri, la scenă des
folosite in campania de pri centre ale fazei intcrcomunale au chisă.
măvară se apropie de slir- fost urmărite de peste J400 spec tice de agitaţie din Poiana, Balşa O impresie deosebită au lăsat bri
şit tatori. şi Almasul Mic dc Munte şi echipa
MARIN STAN
IN FOTOGRAFIE : aspect m directorul Casei raionale de de dansuri din Almaşul de Mijloc. găzile artistice de agitaţie din Dra
| de la recepţia unui trac cultură Brad ION POPA şov şi Boz, echipa dc dansuri şi fan
tor la care lucrările de repa fara din Draşov, precum şi soliştii
La faza in metodist la Casa raională de
raţie făcute — aşa cum apre tercomunalâ ce prezenţi în întrecere.
ciază membrii comisiei de Baisa s-a desfăşurat cultură Orăştie
recepţie — au Iost de bună ____' pe scena cămi NOJA ROMAN IOAN MOLDOVAN
calitate m nului cultural din Balşa, raionul profesor la Şcoala de 8 ani directorul căminului cultural
Orăştie, au participat formaţiile ar din Balşa Draşov