Page 43 - 1964-02

Pag. S
Nr. 2839 Dramul socialismului
r“ m~~",r> *■-■

P ™ r
'A
f f i ^ Vi 1 1 1 L i V r m
1 [
r
1 M J 9 u 8S * « m K j !
J i f l
K<JL J
11

La Hunedoara, acolo unde se plămădeşte necontenit me­
talul incandescent, activitatea in acest an a început bine.
B Primele zile au coincis cu primele succese : aproape in toate In prima lună a anului 1964 s-au produs peste plan:
secţiile s-au înregistrat importante depăşiri de plan. « n E i
© 6.816 tone tonlă © 8.012 tone oţet © 10.108 tone laminate 9.248 tone M W
Un rol de seamă in obţinerea acestor realizări l-au a-
Brigada dc mi­
vut organizaţiile sindicale, care au mobilizat întregul colec­ cărbune @ 5 .500 tone m inereuri de (ier 2.000 nt. C, buşteni de stejar neri condusă de
tiv de siderurgişti la realizarea ritmică a sarcinilor de plan. £5 1.350 ni. c. buşteni de iag pentiu derulaj Costachc Poloboc,
A Ce s a făcut, concret, în acest sens ? dc la E. M. Uri-
Cu prilejul adunărilor de dare de seamă si alegeri în
câni, 'şi-a imlcplinil
organizaţiile sindicale au fost scoase la iveală o seamă de In luna ianuarie zI
N deficienţe în procesul de producţie, s-au făcut propuneri dc zi planul dc
pentru îmbunătăţirea activităţii la fiecare loc de muncă.
Fireşte, acest lucru a contribuit In realizarea planului de Cum sînt folosite mecanismele producţie, Ca ur­
mate,
I producţie. încheiat prima lu ­
brigada a
Dar cea mai preţioasă contribuţie adusă de organizaţiile In luna ianuarie toate colectivele Haţeg, a existat o slabă preocupare cu ajutorul funicularelor Mîneciu, nă a anului cu o
sindicale în această direcţie o constituie mobilizarea între­ întreprinderilor forestiere şi-au de­ pentru folosirea fierăstraielor meca­ l. F. Hunedoara a realizat doar 210 sarci­
dc/xişirc a
gului colectiv pentru rezolvarea la timp şi în condiţii co­ păşit la principalii indicatori sar­ nice. La întreprinderile care nu şi-au m. c. Conducerile I.F. Haţeg, I.F. nilor dc plan dc
respunzătoare a celor mai dificile probleme Spre deose­ cinile planificate. De remarcat fap­ realizai planul In această operaţie, Sebeş şi I.F. Orăştie nu au luat toate 28.7 procente, si-
bire de anul trecut, organizaţiile sindicale n-au rămas pa­ tul că aproape la toate sortimentele o parte din mecanicii de fierăstraie măsurile pentru urgentarea montă­ tulndu-sc In frun-
rii .si punerii în funcţiune în par­
au fasnnat doar 60 mc masă lem­
U sive în faţa unor greutăţi, ci au acţionat imediat, cu hotă- sarcinile de plan au fost depăşite. noasă, în timp ce alţii au reuşit să chetele Tecuri, Scoaba Verde, Poia­ Ico întrecerii so­
rîre, contribuind in acest fel In crearea condiţiilor tehnieo- Cele mai Inimoase realizări le-au faşoneze 300 nvc. masă lemnoasă. na Omului, Valea Mică si Donea a cialiste
mnlerialc pentru realizarea angajamentelor luate în cinstea obţinut colectivele de muncă de In In cursul acestui an, întreprinde­ funicularelor cu caic au fost dotate. I
celei dc-n XX-a aniversări a eliberării patriei. Sint nume­ IF. Sebeş, I.F. Dobra şi I.F. Baia rile forestiere din regiunea Hune­ Condiţii pentru extinderea meca­ I
r T; '
E roase exemplele care susţin această ideic. de Ci iş, care şi-au depăşit cu mult doara vor fi înzesii-ate cu încă 200 nizării operaţiei de scos şi apropiat
Im­
fierăstraie mecanice. Deci, se
există. La sfirşitul anului 19G3 în­
La oţelăria Martin nr. 1 s-au ivit unele greutăţi in rea­
sarcinile pe luna ianuarie.
D lizarea planului de producţie, provocate în special de intra­ datoreşte în mare parte preocupă­ pune din partea conducerilor între­ treprinderile forestiere dispuneau de î i i i
Dobîndirea succeselor amintite se
prinderilor şi sectoarelor să sc pre­
56 tractoare, 22 funiculare Mlneciu si
rea in reparaţie a unor macarale. Fireşte, reparaţia trebuia
tăcută. Pentru ca totuşi planul să fie realizat, ora nevoie rii muncitorilor, inginerilor şi teh­ ocupe mai mult de folosirea lor la 73 funiculare Wissen. In cursul aces­
dc calificarea
întreaga capacitate,
O de o aprovizionare ritmică cti fontă si fier vechi, in general nicienilor din întreprinderile foresti­ muncitorilor caic turnează a Ie de­ tei an întreprinderile vor mai fi do­
cu materiale : era nevoie să se folosească raţional fiecare ere pentru asigurarea în faza apro­ servi. tate cu 25 tractoare şi 30 funiculare. Toate întreprinderile industriale locale
R minut de lucru îndrumat de comitetul de partid, comitetul piat a cantităţilor dc material lem­ Ncsalisfăcătoare se prezintă reali­ F, necesar însă să se ia măsuri pen­
tru ca aceste mecanisme să lic pe
sindicalului si-a concentrat aici activitatea. In primul rînd nos necesar îndeplinirii sarcinilor de zările şi la operaţia scos-apropiat deplin folosite. la nivelul celor fruntaşe
plan pe trimestrul I al acestui an,
E s-u insistat pe lingă conducerea combinatului pentru a se sprijinului dat de colectivul de mun­ mecanic. Din cele 7 întreprinderi fo­ Colectivele întreprinderilor fores­
restiere, cîte există în regiunea noa­
Angajamentele luate în întrecerea
A asigura secţiei materialele necesare şi la timp. Apoi, s-a că dc la l.M.T.F. Sebeş, care cu stră, In operaţia scos-apropiat meca­ tie r pot obţine rezultate mai fru­ socialistă in cinstea celei dc-n XX-a iii întreprinderii raionale de indus-*
tonte că a îiUîmpinat unele greu­
trio locală Alba au depăşit sarcinile
moase. Pentru aceasta este necesar
pus un deosebit accent pe îmbunătăţirea disciplinei. Grupele
nic cu ajutorul tractoarelor, sarcinile
sindicale au creat o puternică opinie de masă împotriva ce­ tăţi. a reuşit să menţină în stare planificate pentru luna ianuarie au ca toate mecanismele şi utilajele să aniversări a eliberării patriei au mo­ planului producţiei globale pe luna
bună de funcţionare parcul de ma­
fie folosite mai raţional. Ridicarea
N lor care au absentat nemotivat sau au avut încălcări de la şini, cit şi extinderii mecanizării lu­ fost realizate doar de I.F. Sebeş, iar indicilor de utilizare a mecanismelor bilizat şi colectivele de muncitori, ianuarie cu 30 la sulă. jar la pro-*
disciplina tehnologică. Aşa, de pildă, in grupa nr. 5 a fost crărilor. la funiculare tip Wissen de I.F. Do­ duce la sporirea continuă a produc­ ingineri şi tehnicieni din cadrul în­ ducţîa marfă cu 24 In sută. Rezul­
luat în discuţie cazul macaragiului Miron Victor, care a ab­ bra. Celelalte întreprinderi, cu treprinderilor de industrie locală, tate asemănătoare au obţinut şi co­
Cu toate acestea pe D.R.E.F. re­ toate că au avut condiţii favorabile, tivităţii muncii, la scurtarea ciclu­ lectivele întreprinderilor de indus­
sentat nemotivat. zultatele în ce priveşte folosirea din cauză că a existat o slabă pre­ lui de exploatare al parchetelor, la încă din ultimele zile ale anului tre­ trie locală Brad (producţia globală
Totuşi, puteau fi obţinute real izări şî mai frumoase. Agregatele mecanismelor nu sînt pe măsura aş­ ocupare pentru aprovizionarea si dobîndirea unor succese de seamă în nd, sub îndrumarea organizaţiilor
sînt acum bine puse la punct, ma terii prime există, entuziasmul oa­ teptărilor. I.F. Haţeg, I.F. Hunedoara utilizarea lor la capacitatea nomi­ ce priveşte realizarea şi depăşirea de partid, în unele întreprinderi ca 131 )a sulă si producţia marfă 117,
menilor a crescut. Fia nevoie do.tr ca aceste condiţii să fie cît mai şi I.F Petroşani n-au folosit fieră- nală, au obţinut rezultate nesaiis- sarcinilor de plan pe anul 1964 la cele din Deva, Brad şi Alba s-au la sută) şi Deva (producţia globală
bine folosite. Atunci s-ar fi realizat şi planul pe sortimente In oţel si straiele mecanice la capacitatea lor. fâcătoare. Cele mai slabe realizări toţi indicatorii. pus în aplicare o serie de măsuri 109 la sută şi producţia marfă 10G
laminate, s-ar li redus rebutul sub admis si la laminorul de 000 mm. Ca urmare, aceste întreprinderi nu ing VASILE PA VEL tehnico-organizatorlce care să ducă la sulă). Depăşiri însemnate la pro­
şi-au realizat planul de mecanizare le-au obţinut I.F. Hunedoara, I.F. ducţia globală au obţinut şi între­
Colectivul dc siderurgişti este hotărît să obţină in viitor realizări la faza fasonat. In parchetele Valea Petroşani şi I.F. Orăştic. Din totalul şeful serviciului exploatare )n creşterea productivităţii muncii.
şl mai frumoase. In prezent activitatea organizaţiilor sindicale din lazului din sectorul Pui şi Poiana de 1200 m.e. masă lemnoasă planifi­ şi transport dc la D.R E.F. Mobilizaţi de exemplul comunişti­ prinderile de industrie locală din
combinat este orientată înspre ace te sectoare undo rezultatele nu se Omului din sectorul Haţeg, ale I.F. cată a se apropia în luna ianuarie Iluncdoai a-Ucva lor, muncitorii, tehnicienii şi inginc- Oiăş’.ie (102,1 la sută) şi Haţeg
ridică la nivelul cerinţelor. La oţe­ (103,3 la sută). Sub nivelul posibili­
lăria Martin nr. 1 s-n dezbătut pe =il=ll=ji={i=ll=tl-ti=il=ii=it=ii=il=il=il=ll=ll=ll-fi=it=li-:i=it=ii=n=ii::M=M=M=iir:ii=H=li=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ti=i!=iirii=ti=îi=n=i,=11=1,rru riirii^iiM rn r,|= |,=„=1^11-=!,=,,= tăţilor s-a muncit însă la întreprin­
larg în adunările grupelor sindicale = 11 derile industriei locale din Petro­
problema realizării tuturor sorti­ = Stfuaţăa realizării planului de prodycfie în unele unită}! industriale în luna ianuarie H şani unde planul producţiei globale
mentelor : la laminorul de 800 mm. II n fost realizat doar în proporţie de
se insistă în .continuare pe micşo­ II Laminorul de G50 mm. 100,00 U.R.U.M. Petroşani 105.23 Autobaza Petroşani 110,G 80,G la sulă» iar producţia marfă cu
rarea rebutului. De asemenea, tonte n Producţie Laminorul de 1000 mm. 105,30 Trustul minier Deva 105.GO Autobaza Sebeş 117,3 fi 72,8 la sulă cît şi la cea din Hu­
organizaţiile sindicale vor organiza = Inlreprindcri în procente Laminorul dc <50 mm. 103.10 Exploatarea minieră Teliue 104,G Autobaza Alba lulia 109,9 fi nedoara unde planul producţiei glo­
n
schimburi de experienţă pentru ge­ Laminorul de sîrmă 100,34 Exploatarea minieră Gheţar 12I.5G Autobaza Hunedoara 114,4 fi bale a fost idealizat in proporţie de
neralizarea celor mai bune metode n Laminorul de profite fine 100,26 Exploatarea minieră Deva 102,09 Autobaza Brad 113,G II 98.3 la sută. iar la producţia marfă
de muncă. n C. S. Hunedoara 101, G5 Laminorul de benzi 102,15 Exploatarea minieră Săcăiîmb 103.24 Fabrica Chimică Orăştie 103,6 fi cu 80,5 la sulă.
fi Coesei ia 101,32 Uzina „Victoria'* Călan '0J.17 Direcţia regionala a economiei fores­ Atelierele It.M.R. Simeria 100,01 fi Printre cauzele principale ale ră-
tiere
Sectorul furnale
117.2
n Fabrica de aglomerare a minereu­ 101,0.") Sectorul semicocs 100,0 întreprinderea forestieră Baia dc Ci iş 111,8 Fabrica „Vidra" Orăştie 110,1 fi nincrllor In urmă au fost lipsa unor
materiale în procesul de producţie,
rilor nr. 1
102,1
Prima fi Fabrica de aglomerare a minereu­ Turnatoria de lingolierc 101.8 întreprinderea forestieră Dobra 137.5 Fabrica .^Sebeşul" Sebeş 100.12 fi ueriimicitntca in procestd de produc­
fi rilor nr. 2 105,31 Turnătoria nr. i 103,3 întreprinderea forestieră Haţeg 10G.7 Fabrica „Căprioara" Sebeş 104,11 fi ţie şi productivitatea muncii scă­
satisfacţie Secţia La furnale 105,57 Combinalul carbonifer Valea Jiului 103.8 Fabrica „1 .Mai" l’clreşli 10G,76
fi Secţia IT-a furnale 117,37 Exploatarea minieră Lonea I02.G întreprinderea forestieră Hunedoara 101.3 ii zută. Evident avi existat şi unele
108.6
aceleaşi
întreprinderea forestieră Orăştie
cauze obiective. Dar
în
n S Ursitul lunii ianuarie a fi Secţia IH-a furnale 91.30 Exploatarea minieră Pelrila 104 . întreprinderea forestieră Petroşani 105.4 Fabrica „Ardeleana" Alba lulia 102,39 u condiţii de lucru, unele întreprin­
r coincis pentru furnaiiştit din fi Oţelăria Martin nr. 1 104,06 Exploatarea minieră Aninoasa 102 întreprinderea forestieră Sebeş 142.5 întreprinderea „Marmura" Simeria UG deri nu obţinut rezultate bune,
Călan cu ob(inerca primelor Oţelăria Martin nr. 2 întreprinderea „Viscoza" Lupeni 100,7 fi
succese in îndeplinirea şi de­ fi 105,9G Exploatarea minieră Vulcan 100 întreprinderea regională dc transpor­ fi ceea ce dovedeşte că sint posibili­
păşirea planului. In primele 3t fi Oţelăria electrică 103,80 Exploatarea minieră Lupeni 100,2 turi auto II 2,8 întreprinderea dc produse refractare tăţi ca toate întreprinderile de in­
dc zile ale anului ei au pro­ Laminorul de 800 mm. 104,04 Exploatarea minieră Uricani 10G Autobaza Deva 111, G Bani Mare 117,9 fi dustrie locală se pot ridica la ni­
dus ircslc prevcdetilc planului fi fi
11= 11= ii
15/0 tone fontă, au redus con­ — ii=ii=ii=i!=ii=M=ei=ii=i:=ii=(i=ii=ii=i,=ai=ti=,i=fi=ii=ii= i=iirir=n=ii=ii=ii=;j=;i=n=ii=ii=i:=ii=ii=ii=ii=ii",i=n=:i=ii=ii=ii=ii=ii=n=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=H=ii=}i=ii==ii=,i=ii= = velul celor fruntaşe.
sumul dc cocs pe tona dc ton­
tă cu 8,3 kg., au micşorat procen­
tul dc declasate la /,90 faţă de M a l m a a E fâ g ă i e ş t i © © p© s*aB #l i
2.3 la su/ă admis, iot indicele Cu prilejul dezbaterii
dc utilitate a agt egale lor a cilrclor dc plan pe anul ÂpEicînd p fa n yl M . T . O.
sporit cit peste 100 kg lonlă r a s i s t a a b a t a | e 196'l muncitorii, tehni­
lafă dc cel planificat cienii şi inginerii din
Printre succesele enunţate In acest an minerilor din Lupeni Pe lingă aceste condiţii tectonice, tras suficient la răspundere pe to­ unităţile dc extracţie şi muta" Simeria au trecut lucru, dcpăşintlu-şi rit­ sulă. Accas/a pentru că
lapidar se insei iu şi rezultatele le revin sarcini sporite. Productivi­ obiective, cît si a lemnului de mină varăşii din corpul tehnic şi pe şefii prelucrătoare ale între­ încă din primele zile ale mic sarcinile. Shădaniile nu s-au putut asigura
schimbului I, dc la lurna/ul I. tatea muncii trebuie să crească la verde care necesită o armare su­ dc brigăzi pentru animarea nejusli- anului la traducerea in depuse dc muncitorii din limp Ironturi de lu­
condus dc maistrul Teodor 1,230 tone pe post. Pe lingă aceasta, plimentară’ în activitatea minerilor firală n unor lucrări. Ba mai mult, prinderii „Marmura'' din viaţă a planului M.T.O. întreprinderii. printre, cru echipelor dc mon-
Coşliuc, care a produs peste colectivul exploatării s-a angajat să din Lupeni s-au manifestat, defi­ in loc să analizeze propriile lip­ Simeria au analizat po­ Majoritatea obiectivelor care amintim pe Eme- lori. Comuniştii au ana­
planul lunii ianuarie 185.7 fo/ic extragă in 19G4, peste prevederile cienţe organizatorice, care nu dus sibilităţile dc valorifi­ au losl atacate, iar cele ric Sii/u, Alexandru lizat cauzele care au
lonlă şi a redus declasatele h planului, 20.000 tone de cărbune şi suri, conducerea sectorului IV-B a care superioară a mate­ cu termene scadente la Scmciuc, Alexandru Ba­ dus la ncrcalizorea pro­
2,28 lafă dc 2.5 la sulă admis. !n nerespectarea ciclului dc pro­ căutat să motiveze nerea li za rea pla­ riei prime, precum şi re­ 31 ianuarie au losl în­ la, Sic lan Chir a. Nicu ductivităţii• planiiicale şi
Citrelc cnun\alc aici sumar să sporească randamentul de extrac­ ducţie. Nu rare sînt razurile cînd nului numai prin existenţa unor deplinite. Aceasta a bl­
tşi capătă adevăratul sens, a- ţie cu 10 Ug. faţă de sarcina plani­ din cauza pierderilor de timp. lu­ greutăţi obiective*. Rău este faptul zervele existente penlru Delapeta. Adalberl Pac- au tccomundat condu­
cdo, In lafa furnalelor încin­ ficată. crări planificate pentru un schimb că faţă dc această tendinţă de „jus­ sporirea producţiei. Pe eu/ ca procesul dc pro­ sa f. Simion Popovici si cerii să ia măsurile co-
se, In procesul muncii dc fie­ Pornind pe drumul înfăptuirii sînt lăsate pentru schimbul urmă­ tificare", organizaţia de partid din baza propunerilor lăculc. ducţie să se îmbunătă­ olţii, au locul ca fn luna Tespuiv/.âlnarc pentru
care zi. Aceasta, liindcă mai angajamentelor, minerii din Lupeni tor Fiind nevoiţi să execute aces­ sector n-a luat la timp o atitudine conditccrca tehnică a în­ ţească, colectivul dc ianuarie planul valoric ca şî montării su-şi poa­
mult ca aricind, lurnaliştii do­ au încheiat luna ianuarie cu planul te lucrări, ca mutarea craterului, treprinderii, înduimatu muncă de aici reuşind al producţiei globale şi
resc ca fn 106 J treaba să sc depăşit. Dar plusul de 355 de tone armarea otc., minerii nu-si mai pot hotărîtă, iar conducerea exploatării <lc organizaţia dc partid. să încheie la slîrşilul marlă să lic îndeplinii tă desfăşura munca fn
dcslă.şoarc ca la „carie''. Dorin­ înregistrat faţă de plan nu expri­ realiza sarcinile de plan Semnifica­ n-n luat măsurile corespunzătoare o /n/ocnn7 un plan dc primei luni a anului un în proporţie dc 116 şi cele mai bune condili-
ţa lor sc reflectă fn atentio cu mă posibilităţile existente în ex­ tiv în acest sens este exemplul bri­ pentru îmbunătăţirea muncii in sec­ măsuri tchnim-organlz.a- bilanţ rodnic. uni. Itezullatcle au Şl
care se munceşte dc la prima ploatare. Realizările primei luni au găzii lui Demefer fnan, care lucrea­ tor. respectiv. 116,41 la sută. început să sc Iacă srni-
pină la ultima operaţiune a fost diminuate dc o serie de factori O altă cauză care a făcut ca mi­ loricc cate să ducă la Avind asigurată ma- Cu toate acestea, sar­ lilc.
întregului proces tehnologic. ză înh-un abataj frontal din râ­ nerii din Lupeni să-sî realizeze pla­ îmbunătăţirea procesului 'c rij primă necesară, co­
obiectivi, dar mai ales subiectivi, tul 15 — panoul 1. Cu toate că a- cina de creştere a pro­
Din preocuparea dc fie­ care au grevat asupra creşterii ran­ ceastă brigadă a avut asigurate con­ nul doar la limită (şî aceasta în ul­ dc producţie şi -la valo- lectivul de muncă nl scc- ductivităţii muncii n-a IOAiSI DUŢÂ
care zi sc naşte satisfac­ damentelor de extracţie în abataje diţii de lucru, n-a realizat randa­ timele zile ale lunii ianuarie), este rilîrnraa superioară o 'ici prelucrătoare din (ost realizată (tecii In Mujiner sef la
ţia datoriei im/rlinitc. Cirul din Cu toate că încă în trimestrul IV al mentul planificat tocmai dîn cauza şi depănirea m I.G la sulă a procen­ materiei prime. Simeria a folosit raţional întreprinderea
două fn două zile maiştrii Işi anului trecut au fost pregătite noi tului dc cenuşă admis, fapt pentru Lucrătorii de la „Mor- maşinile şi timpul de proporţie de 90.57 la „Marmura'' Simeria
adună Intr-o scurtă şedinţă dc locuri do muncă în blocul G — stra­ sfabei organizări a locului do mun­ care exploatarea a fost penalizată
producţie, schimburile pe care că Răspunderea revine si mnişlri- cu aproape 2 000 tone de cărbune.
le conduc, au prilejul să vor- tul 15, blocul 4 — stratul 5, blocul îor Pîrvu Pândele, Bejan Tonn si
bească despre realizări şi des­ 7 — stratul 3 şi altele, o dală cu in­ Oostinaş Teodor, rare n-au urmărit Minerii din Lupeni au doveriit în
pre ur»e/e măsuri cc mai Ite­ trarea lor în exploatare, configura­ şi îndrumat îndeaproape munca mi­ repetate rînd uri că-şi respectă cu- Î N C E P U T b u n
hnic luate. Slirşitul lunii ia­ ţia zărâmintiihii n-n confirmat cal­ nerilor si au tnfarat perpetuarea lm- vînlul dat Este nevoie însă ca de­
nuarie a coincis cu o antici dc culele anterioare In unele abataje siuilnr din organizarea brigăzii. De ficientele din organizarea muncii să
şedinţă. Ea o corespuns cu o au apărut intercalaţii mari de ste­ remarcat este faptul ră aceste defi­ fie înlăturate şî să sc ia măsurile Dacă siderurgişlii au încheiat s-a ară lai că puşcarea seleclivă nu conţinutului de metal în mînercu
primă salislacţic. ril. Iar în altele grosimea stratului ciente se manifestă mnî cu scamă corespunzătoare nenfru m penali­ luna ianuarie cu planul de produc­ se aplica în toate locurile de mun­ a făcut ca în luna ianuarie planul
A. OARGA n-a mai fost cea scontată. Aceasta în sectoarele Tv-A şi tV-n S*»fîi zările oenlrti calitate să fie reduse ţie depăşit, la aceasta au contribui! că unde condiţiile de zăcâmînt o producţiei globale să fie îndeplinit
a dus la scăderea randamentelor de toacelor respective, ine Svfîsver An­ la zero. şi minerii din Ghelar. Aplicînd me­ impun, ca în «Abataje trierea steri în proporţie de 121,56 la sută
extracţie. drei şi ing. Corobnn Mi ceea, n-au s. roi» tode de muncă de mare producti­ lului şi controlul calităţii minereu­ Aceste rezultate au fost obţinute
vitate ca exploatarea cu înmagazi­ lui nu sînt corespunzătoare Prin prin îmbuhăţătirea trierii sterilului
na rea minereului în sub£ta|e şi tre deficientele semnalate s-a scos în abataie, la gura de rostogol, la
E V ID E N Ţ IA Ţ I iN ÎN TR EC ER EA SO C IALISTA metoda combinată, ei au reuşit să în evidenţă şi aceea că comitetul nivelul orizontului de bază şi la
sindicatului n-a depus o muncă
trimită furnaliştilor, încă din prima
decadă minereu peste prevederile nolitică susţinută pentru ca iniţia­ stat io ele sortare Pe lingă aceasta,
■ ■ planului In rcpsi fel luna ianuarie tiva .Nici un vagonet de minereu agitatorii au dus o muncă politică
a fost încheiată cli un pliK de rebutat" să fie consecvent aplicată susţinută pentru formarea unei opi­
2 rt7D tone de minereu de fier şi în producţie nii de masă împotriva acelora c.ne
mai dau minereu de slabă calitate.
cu mai mult de 3 500 tone dolo- Traducerea în viaţă a măsuriloi
milă extrasă peste sarcinile de luate cu privire la reorganizarea Aşa se explică faptul că în lot
n'an Aceste rezultate se daloresc controlului tehnic de calitate pe cursul lunii ianuarie, n-a fost refu­
eforturilor comune depuse de co­ faze de producţie, întărirea rolului zată nici o tona efe minereu.
lectivul nostru de muncă si îndru­ si răsnunrlerii maiştrilor fală de Colectivul nostru de muncă a
mării co'vmefenfe a activităţii eco­ calitale. munca politica susţinută pornit în luna ianuarie pe un drum
nom ie de către organizaţiile de dură de orpanizaliile sindicale şî bun Avem create condiţii pentru
oartid UT M au făcut ca în luna ianuarie a obţine rezultate sî mai bune Va
In anul trecut am înlîmoînat di­ iniţiativa ..Nici un vagonel de mi­ trebui ca în viilor să traducem con­
ficultăţi în ceea ce priveşte calita­ nereu rebut al" să devină realitate secvent în viată planul M T O pen­
tea minereului oviras S-a afi'mal De remarcai es'e fanhil ca în ia­ tru îmbunătăţirea procesului de
uneori că metodele rfa nimica de producţie şi, aşa cum reiese cbn
nuarie minerii de la Ghelar au îm­
mare nrodnriîvifafe duc la redii- liotărîrea Conferinţei regionale de
bunătăţit calitatea tuturor sortimen­
rf'fp.i pos'LiUiăUlor (li? triere a Ste­ telor de minereu livrat L.i sidentă partid, să acordăm o deosebită a-
rilului vizibil din minereu Fantele bulgari conhnuhil a fost realizat *n tenhe creşterii continue a produc­
•nsă an dovedi contrariul Conii proporţie do 104 1R la suta. la si- tivităţii muncii în abataie şî îmbu­
telul de nartid a o n a a r e a s » ă rlerilă măruntă 100 50 la sută l.i nătăţirii calităţii minereului extras.
nrohlemă înfr-n olenară lărgită la Numai nsa vom ouiea trimite fuma-
Mulţi muncitori din Intrcpr indctilc regiunii noastre au obţinui anl, / (rcCut realizări deosebite In întrecerea socialistă. Folosind din plin care au lu.it parte secmtarii nrn^- limenita Vadul Dohrii ronhnuhil
timpul de lucru şi mecanismele, ei au dat luna dc lună însemnate caniuaţi (ţc produse peslc plan, de ca/il ale bună şi la un Preţ dc cost scă­ nizaliilor de bază P M R , nresedin- de fier în minereu a fost îndeplinit lişîilor minereu mult cu un con­
zu/. Cu succese dc scamă au încheiat şi luna ianuarie, liind din nou dc claraţi evidenţiaţi in întrecerea social istă. Fotografiile Ii reprezintă pe lur- în proporţie de 121,5f» la sulă. rea- tinui ridicai de metal
»ii conv^telor siorfir^fa de cecţie.
nalishit Lipşa Petru, dc la C.S Hunedoara, tur autoarea Uli liră ne seu, (lc la Uzina Viclotiu** C«/an, nto/sfrid Mocnii Gheotghe II, dc la secret arii organizaţilor U T M şî lîzmdu-se valori metalurgice supe­ Ing MlRCEA LEOXTE
lăcătuşul Mihul Traion dc la Fabrica chimică Orăş/ie şeful E. M. Ghelar
şefii de secloare. Cu acest prilej rioare celor planificate. Cieşlerea