Page 45 - 1964-02
P. 45
T ---- »- Pj p ^ M T T.^ i a " V
PROLEl ARt DIN lOATE TARILE, UNIŢI-VA I
încheierea lucrărilor şedinţei lărgite
a Secţiei de creştere a animalelor
• La şcoala recoltelor bo- din cadru! Consiliului Superior al Agriculturi i
galc.
(pag. 2-a) Joi au luat sfîrşit lucrările şedin a selecţiei şi reproducţiei, în ridi
• Propaganda prin confe ţei lărgite a secţiei de creştere a carea calificării colectiviştilor care
rinţe, cît mai activă şi mobili animalelor din cadrul Consiliului lucrează în sectorul zootehnic, au
zatoare ! ; Superior al Agriculturii. arătat unele deficienţe şi au făcut
° „Luna cărţii la sale" ; In continuarea discuţiilor, au luat propuneri pentru remedierea lor cît
• Fiecare ieu — economi cuvîntul Cazimir Moldovan, vice şi pentru extinderea celor mai efi
sii cu grijă. preşedinte al Consiliului agricol re ciente măsuri menite să contribuie
(pag. 3-a); gional Dobrogea, Aurel Conduratu, la sporirea producţiei de furaje, ia
inginer şef la G.A.S. Afumaţi, re mărirea numărului de animale şi a
• De pcsle hotare producţiei acestora.
(pag. 4-a). giunea Bucureşti, Emil Pasat, vice
ANUL XVI. Nr 2340 VINERI 14 FEBRUARIE 1964 4 pagini 20 bani preşedinte al Consiliului agricol re In încheierea lucrărilor şedinţei,
gional Mureş-Auionomâ Maghiară. lovarăşul Mihai Dalca, secretar al
Ion Slanciu, Erou al Muncii Socia C.C. a! P.M.R., preşedintele Consi
liste, preşedintele gospodăriei co liului Superior al Agriculturii, a sub
Cis produsele lective din comuna Baba Ana, re liniat sarcinile ce revin consiliilor
giunea Ploieşti, Tânase Pirlen, d i agricole, conducerilor unităţilor agri
din
cole socialiste şi specialiştilor
noastre rectorul staţiunii experimentale zoo agricultură pentru dezvoltarea ba
regiunea
Cluj,
tehnice Bonţida.
Adriana Stănescu, inginer la G.A.C. zei furajere, in scopul îndeplinirii
planului de creştere a efectivelor de
să ne pnteen m îndri! Bîrca, regiunea Ollenm, Octavian animale si măririi producţiei de
Bona. preşedinte al Consiliului a-
gricol raional Haţeg, Mircea Aga- carne, lapte, linâ şi ouă. Vorbitorul
Este firesc ca intrind într-un ma nefieroase, să scadă conţinutul de pescu, inginer la consiliul agricol a arătat, de asemenea, necesitatea
gazin să alegi dintre mărfurile ce cenuşă la unităţile carbonifere. Este raional Tg. Neamţ, fon Girceag, pre extinderii experienţei înaintate a
vrei să le cumperi pe cele mai fru necesar să fie îmbunătăţită calita şedintele G A C Hărman, regiunea unităţilor agricole socialiste frunta
moase şi mai durabile. Mai mult tea produselor în unităţile indus Braşov, prof. Samoilă Zaharia, de şe în creşterea animalelor, folosirii
chim, a devenit un obicei să în triei uşoare şi alimentare. In sectoa la staţiunea experimentală Lovrin. judicioase a sprijinului acordat de
trebi direct de marca produsului, rele şi exploatările forestiere sa fie regiunea Banat, Ion Prodan, direc stat şi a condiţiilor mult îmbunătă
(are şii că întruneşte cele mai bune valorificată superior masa lemnoasă. torul gospodăriei agricole de stat din ţite fa|ă de anii trecuţi pentru dez
calităţi. Aceasta constituie o mîndrîe Pentru realizarea acestor obiecti comuna Mihai Viteazu, regiunea voltarea continuă a acestei impor
pentru toţi cei ce contribuie la rea ve siderurgiştii vor trebui să per tante ramuri de producţie a agri
lizarea produselor celor mai cău fecţioneze continuu procedeele teh Cluj, prof. Emil Negruţiu, rectorul culturii
tate dc cumpărători. nologice, să respecte întrutotul in Institutului agronomie Cluj, Pascu
Astfel dc colective sini şi in regiu strucţiunile de exploatare a «agre Ştefănescu, adjunct al ministrului Participanţii la şedinţă au adoptat
nea noastră tot mai numeroase. Mun gatelor şi să aplice cu curaj meto industriei alimentare, Liviu Bran planul de măsuri pentru realizarea
citorii, inginerii şi tehnicienii de la dele noi de muncă. Va trebui să directorul Institutului de cercolări sarcinilor în sectorul creşterii ani
U.M. Cugir au primit zeci de scri îmbunătăţească calitatea cocsului veterinare si biopreparate „Pas- malelor în anul 1964. Planul a fost
sori de felicitare pentru maşinile de printr-o măcinare corespunzătoare teur", Nicolae Barbu inginer zoo elaborat pe baza rezultatelor cerce
cusut „Ileana" şi „Rodica", cei de şi folosirea unor reţete ştiinţifice la tărilor ştiinţifice, a propunerilor fă
la „30 Decembrie" (lot din Cugir) amestecul de cocsificare. Să asigure tehnist la Trustul Gostat Sibiu. cute de participanţii la şedinţă şi a
pentru maşinile de spălat „Albalux". o creştere permanentă a procentu Vorbitorii au împărtăşit experien
Pe oţclarii şi laminaiorii hunedore- lui de minereu aglomerat de cali ţa dobindită în organizarea ferme experienţei unităţilor socialiste frun
ni i-au felicitat adesea constructo tate cit mai bună în încărcătură la lor de animale şi a bazei furajere, taşe In creşterea animalelor.
rii de maşini pentru calitatea tot furnale şi să ridice temperatura ae (Agerpres)
mai bună a metalului ce il livrează. rului insuflat La oţelării îndeosebi,
Cuvinte dc laudă au primit şi mi esie necesar să se pună accent pe
nerii din Tcliuc din partea furnnlîş- respectarea reţetei de şarjă şi gos La electrificarea satului
liior pentru creşterea continuă n podărirea cu grijă a metalului. La
conţinutului de fier în minereu secţiile laminoare să existe preocu In cadrul lucrărilor votate să se Astfel, cetăţenii au săpat gropi şi au
Tonte acestea sînt dovezi grăitoare pare sporită pentru încălzirea opti facă din contribuţie voluntară, ce plantat 63 de stîlpi, au dat «ajutor la
a»e efortului pe care oamenii mun mă a materialului care se laminează Piese furnafe de bună Viitorii şoferi sc pregătesc tăţenii din satul Şpring, raionul întinderea reţelei şi au transportat
cii, sub îndrumarea organizaţiilor şi laminarea cît mai atentă. Să fie temeinic la şcoala dc la Dobia. Sebeş au stabilit executarea elec prin muncă patriotică toate materia
dc partid, îl depun zi de zi pentru aplicară şi extinsă cu curaj iniţia ,ANGAJAMENTUL^ IN FOTOGRAFIE: Maistrul trificării. După devizul întocmit, lele. Datorită muncii depuse, lucra
a realiza produse care să satisfacă tiva „Să laminăm la tolerante ne caltfafa M m Lungii Ionii, împreună cu un întreaga lucrare se ridică la va
rele mai mari exigenţe. Iniensifi- gative". Turnătorii din Călan vor loarea de 140 000 lei. Mobilizaţi rea a fost terminată într-un termen
cînd munca de concepţie, aplicînd trebui să caute noi căi de îmbună Antrenaţi în întrecerea socialistă grup dc elevi, examinează un însă de deputaţi, cetăţenii an parti scurt. In acelaşi timp s-au obţinut
mereu noi şi noi măsuri tehnico-or- tăţire a procedeelor tehnologice pen ce se desfăşoară în cinstea celei motor de autovehuii) cipat prin roiaţie pe echipe la exe economii faţă de deviz in valoare de
ganizatorice, desfăşurînd o întrecere tru creşterea durabilităţii utilajului de a XX-a aniversări a eliberării pa cutarea unor lucrări necalificalc. 24.000 Ici.
însufleţită, ci reuşesc să obţină sor de turnare şi a cilindrilor de la triei, turnătorii de la turnătoria nr.
timente din cele mai preţioase, să minor. 1 a Uzinei „Victoria" Călan desfă
reducă continuu rebuturile iar pe In exploatările carbonifere şi cele şoară o susţinută activitate pentru
graficele întrecerii, in dreptul indi din minereuri fieroase este necesar
caţiei : „Calitatea I", să înscrie pro să fie îmbunătăţite schemele de realizarea ritmică a planului dc pro 1 n s a t la J o g a
cente tot mai mari. Oţelării de la puşca re, să sc aplice pe o scară lot ducţie şi îmbunălăţirca calităţii
Hunedoara spre exemplu au asimi mai largă exploatarea selectivă şi pieselor turnate. Ca urmare, în luna
lat în ultimii doi ani 5 mărci de trierea manuală a sterilului Să fie ianuarie planul de producţie a fost S e ri d e iarna la căm inul cultural
oţeluri, iar laminatorii 29 de pro- îmbunătăţite procedeele tehnologice îndeplinit în proporţie de 105,5 la
file. Turnătorii din Călan au ajuns la uzinele de preparare. La E M sută la cilindri de laminoare, 102 la
să toarne astăzi cu succes cilindri Barza îndeosebi, organizaţia de sulă la piese de instalaţii sanitare, Nicolae Avornicului se apropie de Jelctu. Nimeni nu ciută din frunză intreq satul. Şl comentariile nu mal
de laminor şi piese pentru maşinile partid va trebui să militeze pentru 104 la sulă la vane pentru băi, 117 capacitatea de iransport a autoca lereaslrâ. încercă sa urmărească io- ca el. conteneau
unelte. Minerii din Valea Jiului au respectarea întocmai a normelor de mioanelor să fie raţional folosită şi cui fulgilor ce desenau miniulurulc Din seara aceea cu lulguirc deasă, — Taratul colectiviştilor noştri a
redus procentul de cenuşă in căr exploatare, reducerea pierderilor în la sulă la postamente de băi. De să crească cantitatea de mărfuri traiectorii. dar nu reuşi. Mai zăbovi terestrele căminului cultural au ră luat Jocul I.
bunele livrat prcparaţiilor cu mai vatră şi a consumului de ex'plo/.iv, asemenea, procentul de rebut a transportate. Astfel, în prima lună o clipă, apoi prinse să măsoate cu mas mereu luminate plnă tirziu. Cu- — Şl soliştii. Şi Marloara şi Vio
mult de 1 la sută. La fabricile întărirea controlului tehnic ai ca fost redus la aproape 6 la sută paşi domoli sala spaţioasă a cămi rind învăţătorul Nicolae Avornicului, rica...
„Sebeşul" şi „Căprioara" din Sebeş lităţii producţiei. In plus, la toate fată de 7,91 !a sulă cît este cifra a anului, colectivul de la autoco- ilircctorut căminului cultural, îşi — Au/if-afi că Viorei a chitaI
au fost depăşite cu mult procentele exploatările miniere va trebui apli admisă. De remarcat faptul că la loana din Simeria a reuşit să du nului cullural. Avusese încredere şi dădu scama că singui nu va putea dinlr-o Irunză dc lămli şi a luat lo
prevăzute de produse de calitatea I cată şi extinsă iniţiativa „Nici un bleze canlilatea de mărfuri tian- lotuşi, acum il fnccrca un presenti instrui toate formaţiile artistice care cul I ?
Iniţiative valoroase ale oameni vagonet de minereu (sau cărbune) sortimentul cilindri de laminoare ment de îndoială. Pc buze i se lu- sc inliripaSerâ in sat şi, cute dove ...La căminul cu/turaf, ferestrele
lor cum sînt; „Nici un vagonet de rebutat". Brigăzilor de mineri să le s-a lucrat fără rebut. sportale, iar la indicatorul tone rişă întrebarea: „Oare vot veni?” deau un entuziasm tură seamăn. Ceru continuă sd râmină luminate pină
minereu (sau cărbune) rebutat", „Tot fie asigurate toate condiţiile pentru Cu bune rezultate a fosl înche kilometrice să-şi îndcnlinească pla Nu reuşi sci-şi răspundă că dc atarâ alutonrc. li răspunse educatoarea
mai multe produse de calitatea 1“, a obţine cele mai bune rezultate nul în proporţie de 156 la sută, se auzi o larmă veselă şi. uşa se Lla Izvorcan şi IOu Niculcscu, în tirziu. Artiştii sc pregătesc. Unti pen
„Să laminăm la toleranţe negative" In industria uşoară este necesar iată şi prima decadă din luna fe deschise larg In prag apărută fele văţătorul din salul vecin. tru /aza raională a concursului, alţii
şi flăcăi cu lejclc aprinse dc aspri
şi altele, aplicate cu curaj, şi-au să fie intensificată întrecerea pen bruarie Brigada condusă de Cec.h A VRAM ION mea iernii. * pentru noile spectacole ce Ic vor
spus din plin cuvîntul. tru a obţine cit mai multe produse Lazăr a lucrat în acest timp cu un corespondent — Toii am venii, tovarăşe învă Au trecut dc atunci numai două da Cei care au îndrăgit lormatia de
Bilanţul anului care s-a scurs esle de calitatea I, să crească preocupa ţător, intră In vorbă Sabin Glrna. luni. Inh-o după-amiază de dumi teatru au uimit pină şi pc instructor
rodnic. El marchează un nou pas rea pentru lărgirea gamei dc sorii rebut de 7,6 la sută faţă de 11.5 sculurîndu-şi căciula de neaua proas nică, o veste a străbătut salul Pojoca
înainte pe diurnul îndeplinim Di mente caic să satisfacă cele mai exi (a sută, realizind zilnic peste plan Brigăzi evidenţiate pătă. Pe drum ne am şi Impârfil, de la un capăt la altul: „A rtiştii cu voinfa şi talentul lor. In două
rectivelor celui deal lll-lca Con- gente cerinţe ale cumpărătorilor. o cantitate de radiatoare necesare care pentru teatru, care pentru dan noştri s-au clasat pe primul loc /“ luni au dăruit pojogenilor dourf spec
gres al partidului şi plenarei C.C. Pentru îmbunătăţirea calităţii suri. Şi-i cam bai. tovarăşe învăţă Nu pcsle mult a sosit şi autobuzul tacole cu piesele „Stupii cu pricina9
al P.M R ru privire la îmbunătăţi producţiei în toate unităţile indus pentru două aparlamrnte în întrecere tor, cu unii am vrea şi in unele şt care aducea artiştii amatori dc la şl „S-a furat un mire”. Acum pregă
rea calităţii producţiei. triale va trebui ea organele şi or T 11DKVATH in ollele. Dar eu cu Rubin, cu Laura.
Există însă şi sectoare de arii vi ganizaţiile de parlid să îndrum- luna ianuarie a c. a fosl bogată cu lacob, cu Viorica şi cu Eugen laza inlctcomanală a celui dc al tesc afişul pentru piesa .* „Las’că vine
tale în care n-au fosl folosite pc de conducerile tehnico-edministi ative corespondent în realizări şi pentru lucrătorii ate parca toi la teatru.. Vll-lea concurs al formal iilor artis Nuta° care, peste cî/cva zile, va a-
plin toate rezervele. Colectivele unor să ia cele mai efi( ienie măsuri teh- lierului de lăcăîuşerie şi montaj re- — t^as-câ o să vadă tovarăşul în tice duna Iarăşi la cămin tot satul.
secţii şi unităţi industriale au înre ihro-organizniorico. iar organele sin Au «norii c a n a e îl iţe a ductoare de turaţii, din cadrul sec văţător unde ne-o li locul. Aici fi O bucurie /drd seamăn a cuprins LUCIA LIQU
gistrat rebuturi peste cele admise, dicale să stabilească cele mai mo ţiei a lll-a a Fabricii chimice din vorba şi dc latent — interveni Eu
nu s-au străduit îndeajuns să obţi bilizatoare criterii în întrecerea sn- gen Cojan.
nă produse care să corespundă tu v-«cilistă şi să creeze condiţii opti d e fra n s D o rf Orăşfie Desfăşurînd larg întrecerea In ochii învăţătorului prinseră să
turor normelor dc calitate De pil me pentru realizarea lor. Este nece socialistă numeroşi muncitori şi au sclipească luminile unei bucurii fie
dă, la secţiile T-a si a 11-a furnale sar să existe o preocupare perma Colectivul de muncă de la aulo- depăşit sarcinile de plan şi au dat. care n-o putea, dar nici nu voia s-o
ale C S. Hunpdoara, au fost decla nentă pentm ridicarea cunoştinţe ascundă Dorise din toamnă, de etnd
sate anul trecut mii de tone de fon lor profesionale ale muncitorilor. coloana I R T.A. Simena s-a angajat în acelaşi timp. produse de bună venise In satul Pojoga, să-şi găseas
tă. La oţelăria electrică rebutul la Prin cursurile de ridicare a califi să depăşească în fiecare lună din calitate Printre cei care au obţi
oţel silicios a crescut în unele luni cării, prin diversele conferinţe şi acest an planul cu circa 1 la sută că prieteni printre tinerii colectivişti
cu peste 10 la sută. La circa 18 la instructaje, în consfătuirile de pro nut rezultate frumoase se numără şi împreună sd tacă să răsune cămi
sută a ajuns şi rebutul Ia oţelul ducţie, să li se explice necesitatea la indicatorul tone Iransporlale şi brigăzile de lăcătuşi conduse de nul cullural dc cintece şi voie bună.
pentru osii elaborat la O.S.M. nr. 1. îmbunătăţirii calităţii producţiei şî cu cel puţin 5 procente la lone Petiu Caraşcă, Gheorghe Hurubea- Si iată că primul pas...
La O.S.M. nr. 2 rebutul la oţel cal căile prin taie se poate obţine kilometrice nu şi Vasile Dancm, caic şi-au de
mat a depăşit 6 la sută. Rebutul Să se acorde atenţie sporită întă Larma veselă din jur il întrerupse
reclamat la benficiari la Uzina ririi asistenţei tehnice şi serviciilor Desfăşurînd larg întrecerea so păşit sarcinile dc plan cu peste 33 gindurile. întoarse privirea spre
„Victoria" Călan printre care: lin- C T.C. cu cele mai corespunzătoare cialistă, mecanicii şi conducătorii la sută tinerii tui prieteni — care-i puteau
gotiere şî cilindri de laminor, se ri- li copii — şi adăugă:
.dică valoric la peste 12 milioane lei. (adie. Va trebui avut grijă ca de pe auto şi-au organizat mai bine mun Pentru rezultatele obţinute în
Nu s-a realizat apoi conţinutul de poarta fabricii să iasă numai pro ca pentru întreţinerea parcului de luna ianuarie aceste brigăzi au pri — SptiMCfi-mi, găsim printre voi
metal planificat la E.M. Ghelar şi duse cu care colectivul sc ponte maşini în stare tehnică ireproşa mit titlul de „Brigadă evidenţiată şi un solist vocal.?
K M. Barza La o serie de exploa mîndrî. Obrajii Vioricăi Nislor sc înibulo-
tări carbonifere cum sint cele de la bilă Aceasta a făcut ca în parcurs. in întrecerea socialistă". rară. La Ici şi ai Marioarci Paul. g \m
Lonea şi Vulcan, a crescut mult 1 OANCEA
conţinutul de cenuşă. Nu s-au ridicat * I — la le uită cum roşesc, interveni
Întotdeauna la nivelul cerinţelor lăcătuş iar Eugen. Is ruşinoase ele, dar cină
nici produsele unor unităţi ale in (din postul de corespondenţi încep să citite, răsună satul, nu alta.
dustriei uşoare şî alimentare, ale fa voluntari). Si mai avem un solist. Pe V iorei L îi cercul dc citit dc la Exploatarea minieră Boiţa-IIaţeg.
' « W
bricilor de mobilă. -Z VV lpb V
Conferinţa regională de parlid a W
pus în faţa organelor şi organizaţii Sporesc depunerile
lor de parlid din unităţile economice y
ale regiunii noastre saicîna de a la C. E. C.
depune tot efortul pentru mobiliza &
rea maselor de oameni ai muncii la In Valea Jiului, numărul celor
lichidarea acestor deficienţe şi îm Fier vechi pentru oţelării ce îşi depun surplusurile lor băneşti
bunătăţirea continuă a calităţii pro la C.E.C. creşte pe zi ce trece. De
duselor. La furnalele de la Hune Muncitorii reviziei de vagoane din Simeria triaj se preocupă îndea La panoul de onoare aceea s-a luat măsura ca pe lingă
doara şi Călan bunăoară, in 1964, proape de colectarea fierului vechi, necesar pielăriilor patriei noastre cele şase unităţi C.E.C. să fie crea
declasatele vor trebui să scadă cu Comitetul sindicatului, îndrumat dc organizaţia de partid, a organizat Din iniţiativa comitetului U.T.M.
J5 şi respectiv 3 la sulă faţă de pe şcoală în holul de la parter al te mai multe ghişee cu gestiuni
admis. . Rebutul la oţelai ii şi lami în cursul acestui an mai nuiltc acţiuni dc strîngere a fierului vechi Şcolii medii din Sebeş a apărut proprii. Astfel, fneepind din anul
noare va trebui redus cu 2 la sută. Ca urmare, piuă acum, ceferiştii reviziei de vagoane de la Simeria triaj, nu de mult „Panoul Iruntaşilor la 1963 in întreprinderile şi instituţi
Prin reducerea rebutului şi lamina au colectat şi trimis oţelăriilor peste 32.700 kg. fier vechi. învăţătură*, ia panou sînt expuse ile miniere funcţionează încă 37
rea la toleranţe negative va trebui La colectarea fierului vechi s-au evidenţiat tovarăşii Ioan Racolţa
să se realizeze o economie de 1.000 Dumitru Nicolae, Gheorghe Seranficeanu şi alţii. /otogra/îî ale peste 20 de elevi ghişee care efectuează depuneri şi
tone metal faţă dc consumul spe E. CHEŢL) care obţin no(c de numai 9 şi 70. restituiri direct la locul dc muncă.
cific planificai. Va trebui să creas corespondent Printre aceştia pol fi amintiţi ele Aceasta a făcut ca valoarea de
tă conţinutul de metal la mincreu-
i île extrase de la minele fieroase şi Concurs vii Ana Purcaru din clasa a Vlll-a punerilor la C.E.C. in Valea Jiului
de săniuţe Concert de muzică moara D, Ioan Bojiţă, din clasa a X l-j R. să crească in 1963 eu 15.500.000 lei
Mierouri, 12 fe o formaţie orches Maria Savj din clasa a X-a R, D o mai mult faţă de anul 1962. Cele
In cadrul spar- truche, Horia Ser
Schimb evidenţiat lach iadei dc bruarie. a avut trală condusă de bonescu şi Radu rina Diaconu din clasa a IX-a C, mai mari depuneri s-au înregistrat
iarnă a tinere- loc in sala „Arta” compozitorul Pe Zaharescu. Spec Cornelia Vintilă din clasa a X-a U, la ghişeele din cadrul exploatărilor
in întrecere tutui, peste 70 din Deva concertul tre Firulescu. Mo tacolul s-a bucu
dc pionieri de Delia Topirceanu din clasa j Vlll-a miniere Lupcni, Lonea. Vulcan şi
Tn luna ianuarie, colectivul de la şcoalQ dc 8 speotacol „In do mentele vesele au rat de succes. B şi alţii. Petrila.
muncă de Ia preparaţia cărbune ani din tscroni major şi cu... u- fosl interpretate L. DOBKE IULIAN ION AŞ BÂDUŢÂ CONSTANTIN
lui din Petrila a obţinut însem s-au întrecut pc mor", prezenla'l de de Dana Dumi- corespondent corespondent corespondent
nate depăşiri de plan. La reali dealul Măitine- o fonnalie a Ofi
zarea acestora trebuie menţionat ştilor la sdniuş. Cartea la locul de muncă
In timpul con
şi aportul muncitorilor de la se cursului urmă ciului de specta
paraţic, din rîndul cărora s-a evi torii pionieri cole şi turnee ar Librăria noastră din Simeria or mai trei ore o vînzare de peste
denţiat, in întrecere, schimbul s au dovedit cei tistice bucureşti ganizează periodic standuri de 2000 lei semenea acţiuni dau posibilitate
oamenilor muncii sa fie la curent
condus de Vasile Suciu. Schim mai buni: V lai- Şi-au dat con căiţi pentru salariaţii întreprinde Printre cumpărători se află
bul condus de el a înregistrat o cu Aurel, tancu cursul binecunos rilor din localitate Astfel, în ziua montatoiul de la secţia I locomo cu ultimele noutăţi tehnice şi de
beletristică apărute în librării
productivitate de 4,5 tone pe V ictor. Cocotă tive, Tudor Stănilă, tehnicianul
post, depăşindu şi angajamentul Pcttu, Nojoalcă cuţii solişti de mu de 11 februarie a c. standul de Avantajos este faptul că vinza-
luat cu 18,4 la sut«ă şi a redus pro Cornelia şi T6- zică uşoară Gigi cărţi de la Atelierele R.M.R. Sime Emil Moguţ, maistrul Nicolae Fus rea se face în rate, fapt care în
laş şi alţii.
centul de cenuşă cu 16,9 la sulă Marga. Norocel ria s-a bucurat de o mare afluen lesneşte posibilitatea cititorilor de
a-şi forma în cel mai scurt timp
Parchetul Valea Toni din cad rut întreprinderii forestiere Sebeş re
Standul de cărţi a fost aprovi
faţă de prevederi. giunea Hunedoara. Sc lucrează ta scosul şi apropiatul buştenilor dc te.ş Ehsabela. Dimitriu, Florin ţa. Responsabila standului, tov. zionat cu cărţi tehnice de specia o biblioteca personala
C HÂDUŢĂ fag cu ajutorul tractorului. CORNE A TI TU Dorian, precum şi V. 1MIHÂILESCU
corespondent corespondent Elisabeta Tontici a realizat în nu litate şi diferite opere clasice. A-