Page 46 - 1964-02

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2840

învăţămîntul agrozootehnic
de masă care se allă în al
dpilea an de activitate s-o
dovedii a li o adevărata şcoa­
lă a recoltelor bogate. In-
tr-adevar, prin___ intermediul
cărţilor, al discuţiilor şi apli­
caţiilor practice, co/eclivişlii
$[_lucrătorii din C.AS. au
dezlegat mulle din tainele
ştiinţei agrozootehnice (olo-
sindu-le acum în scopul spo-
ririi continue a producţiilor
d e iţLct e x p e rie n ţa l o r i
vegetale şi animale
In regiunea noastră, în cea
mai mare parte a cercurilor II M ulţi lectori al cercurilor de în­ Filmele documentare le vizionăm la cunoştinţă metodele avansate ce
de învăţămint agrozootehnic n văţămint din unităţile agricole, au în colectiv, iar pe marginea lor se aplică, netezim calea pentru
s-a ajuns cu predările şi se- acumulat o bogalâ experienţă in se organizează discuţii. propagarea noului in agricultură.
fi conducerea Invăţămintului, iar Ştiu din propria experienţă că
minariile la lecţiile 18—22.
preocuparea lor pentru însuşirea lucrările practice au o mare in­ V A S / C E
De asemenea, colectiviştii ne- de către cursanţi a unor cunoş­
Vi fluenţă pozitivă in munca indivi­
încadraţi în cerci irite de în- n tinţe temeinice se reflectă lot mai duală a cursantului, îi dezvoltă ca­ v j r - P E R J A ,
vaţamînt au audiat pînă a- mult în rezultatele economice pe pacitatea de gîndire şi ii formea­ b r ig a d ie r
fi care gospodăriile de stat, gospo­ ză indeminarea de a lucra cu n-
cum, la căminele culturale, o x o o U '/m is t
fi dăriile colective cit şi S.M.7. /e ob­ paratura de specialitate Tn mare
seama de conferinţe pe cele ţin de Iq un an la altul. Pentru eu folosesc trei feluri de lucrări
fi la G . A . C *
mai diverse teme agrozooteh­ generalizarea experienţei pozitive practice. In primul rind cursanţii
fi d t n
nice. folosită în procesul de învăţămint repetă experienţele făcute de mine
fi am solicitat un interviu cilorvrt în timpul lecţiilor ca : determina­ j G e lm a r
Experienţa__ cfobîndilă___ în lectori, tată pe scurt relatările In­
fi rea greutăţii hectolilrice cu samo­
cursul anului trecut în ceea terlocutorilor noştri: varul şi a greutăţii absolute prin — Am ajuns la concluzia că
fi
ce priveşte buna desfăşurare cînlărirc etc. Apoi, cursanţii exe­ este bine ca lectorul — şi eu mă
fi străduiesc să procedez aşa — să
a acestei principale aclivităţi, MARIA cută singuri lucrări practice pe
fi baza cunoştinţelor acumulate. Spre respecte în timpul expunerii cele
a demonstrat ca învăţămîntul trei părţi constitutive ale lecţiei :
agrozootehnic de masa are fi S U / 1 0 V , exemplu, unora le dau sarcina să introducerea, dezvoltarea şi reca­
stabilească valoarea culturală la
multă eficacitate mai ales a- fi inginer seminţele de grîu, altora la boa­ pitularea. Intr-o înlănţuire logi­
tunci cînd organele şi orga - fi u g i bele de porumb etc. Şi in sfîrşit, că, fiecare Idee să decurgă din
nizaţiile d * partid,___sfaturile fi U G. A . c. al treilea tip de lucrări practice cealaltă. Lecţia urmată de discu­
ţii are o mare însemnătate. Cum
populare şi consiliile de con­ La casa laborator organizata tn cadrul gospodăriei agricole colective din Teiuş se desfăşoară o in­ n dtn îl constituie executarea de către noi avem un sector zootehnic dez­
tensă activitate. Aici, zilnic se fac diferite aplicaţii practice şi se dau consultaţii cu privire la unele pro­ cursanţi a măsurătorilor, cubaje-
ducere se preocupă ca lecţii- fi voltat, discuţiilor despre întocmi­
bleme pe care le ridică învăţămin tul agrozootehnic de masă. La aceste consultaţii participă şi colectivişti Galeta de Jo s Ior, dimensionărilor şi calculelor.
le să fie cit mai mult legate ii Se înţelege că toate aceste pro­ rea raţiilor le-am dat o mare am­
care neliind încadraţi la învăţămint audluză expuneri pe cele mai diverse teme agrozootehnice m-m ploare. Pe nceastă temă am tinut
de activitatea practică a fie - In totogralie: Tehniciană Var vara Docilă explicitul unui rjiup de colectivişti modul de combatere n fi — Avem printre cursanţi oa­ cedee de predare însoţite de un si o lecţie practică, la grajd. In*
cărei'unităţi în parte In mul­ dăunătorilor şl bolilor la culturile păioase. fi meni foarte diferiţi şi ca vîi-slă bogat material documentar local grijilori-mulcălori ca Iosif Zaha-
mare
te cercur} lecţiile se predau Şi ca pregătire. Alte posibilităţi de şi de cifre, dau lecţiilor o rîa. Matei Srhusler şi Iosif Joca
fi asimilare a materiei nu colecti­ putere de convingere, iar cursan­
cu regularitate. viştii tineri şi altele cei mai în ţilor accesibilitatea si uşurinţa în au arătat cum alcătuiesc ei raţii­
fi
Se pot ob(ine rez u ltate şi m ai b u n e fi apoi asupra aplicaţiei practice fă­
Există însă şi unităţi unde vîrslă. Pentru aceasta procedez în asimilarea celor predate. le. Ceilalţi cursanţi au discutat
lecţiile nu s-au predai potri­ aşa fel incit să-i fac pe toţi cursan­
fi ţii să înţeleagă cît mai clar ceea cute venind cu completările nece­
vit graficului stabilit. Pentru Practica a dovedit că buna desfă­ Şi in cadru] G.A.C. din Vinerea au G.A.C. din Galtiu, deşi cunoaşte mo­ fi ce le spun. Materialul bibliografic sare. Procedînd astfel am reuşit ca
şurare a învăţămîntulni agrozooteh­ fost organizate şi funcţionează cinci dul nesatisfăcător in care se desfă­
recuperarea acestei ramîneri îl citesc din timp si cu acest pri­ toate cunoştinţele teoretice însuşi­
nic depinde în cea mai mare mă­ cercuri, din care 2 legumicole, 2 de şoară învăţămîntul nu a luat mă­ fi
în urma este necesar sa se lej îmi extrag datele cele mai im­ te la cursuri să fie aplicate în
sură de felul in care organizaţiile cultura plantelor de cimp şi unul suri eficiente de îndreptare a situa­ practică, ele avînd o mare inriti-
treacă de urgenta la predarea zootehnic. Pentru a urmări mai în­ fi portante pe care le expun cursan­
de partid şi conducerile unităţi lor a- ţiei. In adunările organizaţiei de rire asupra rezultatelor economi­
a cile 2-3 lecţii pe săntămî- gricole socialiste se preocupa de a- deaproape felul cum se desfăşoară bază această problemă nu a fost fi ţilor. Tot atunci extrag şi anumiţi ce. Tn luna ianuarie, spre exem­
termeni noi care se cer a fi ex­
nă, fără a se neglija Insă con­ ceastă problemă. Organizaţia de par- învăţămîntul agrozootehnic, fiecare dezbătută cu simţ de răspundere. In- fi plicaţi Părerea mea este că o şe­ plu, de la ferma de vaci a gospo­
ţinutul lecţiilor Paralel cu a- lid din cadrul gospodăriei de stat membru al biroului organizaţiei de tieaga muncă de mobilizare a fi dinţă de cerc trebuie să aibă trei dăriei am obţinut cu 58 hectolitri
bază a fost însărcinat să răspundă cursanţilor a fost lăsată numai pe lapte mai mult decit prevedeau
ceasta, lectorii au datoria să Gelmar urmăreşte îndeaproape ca de activitatea unui cerc. In cadrul scama lectorului. La cercul de cul­ fi momente principale: verificarea sarcinile de plan.
insiste mai mult şi asupra mă­ lecţiile stabilite prin tematică pen­ unei adunări a organizaţiei de bază tura plantelor de cîmp anul TT frec­ fi cunoştinţelor asimilate la lecţia — Cred că succesul unei lecţii Tn ceea ce priveşte seminarhle,
surilor ce pot fi aplicate în tru cercul zootehnic din anul II sâ s-a stabilit ca toate d^ieienţcle s »m- venţa este slabă (din cei 46 cursanţi fi anterioară, predarea celor noi şi depinde in mare măsură şi de fe­ părerea mea este că lectorul tre­
fixarea lor. De asemenea, cred că
practică imediat, în vederea fie ţinute cu regularitate. De altfel, nalaie în desfăşurarea invăţamlniu- nu participă dorit 20—25). Aceasta fi unui conţinut profund şliîntific lul cum lectorul o predă. In expu­ buie să aibă o atitudine cît mai
lui să fie aduse la cunoştinţa bi­ se datoreşte si faptului că însăşi se­ tovărăşească faţă de răspunsurile
sporirii producţiei cum sini : rezultatele obţinute la învăţămint fi trebuie sâ-i corespundă şi o for­ nere eu caut să explic anumiţi
roului şi imediat să se ia măsuri cretarul organizaţiei de partid de termeni de specialitate ca: ge­ oursantilor. Aceştia nit trebuie
folosirea îngrăşămintelor, in - sînt reflectate şi în producţiile spo­ concrete pentru remedierea lor. Ast­ aici, tovarăşul Tralan Potopea care fi mă de expunere atrăgătoare prin întrerupţi în discuţii ci lăsaţi să-şi
grijirea semănăturilor de rite de lapte care se realizează aici. fel, s-a constatat că la cercul legu­ este înscris in acest cerc, nu se preo­ fi folosirea dialogului, întrebărilor, neză. coroziune, etc. De ce anume? spună părerea pînă la capăt des­
Pentru că ei nu sînt
cunoscuţi
toamnă, pregătirea seminţe- Periodic organizaţia de partid ana­ micol şi la cel pentru cultura plan­ cupă în mod concret de activitatea fi antitezelor şi comparaţiilor. multora dintre cursanţi, ingreu- pre o problemă sau alia, să-i în-
for, brănirea raţională a ani- lizează cu mult spirit de răspundere telor de cîmp anul II (lector ing. cercului. Mai mult decît aut, el în­ Un alt procedeu bun este şi for­ nînd astfel studiul. cui-ajăm. Completările sau obser­
malelor t>ir. activitatea cercului luînd măsuri Mitvea Glodeanu) cursanţii nu par­ săşi a lipsit de la multe lecţii. fi ma interogativă care menţine trea­ Aş dori să subliniez că de un vaţiile să le facă ceilalţi cursanţi.
Personal nu uit insă că lectorul
eficiente pentru bunul mers al în- ticipau cu regularitate la lecţii. In­ Nici la coreul pomi-viticol care fi ză atenţia cursanţilor, ii face să mare ajutor în munca noastră sînt trebuie să aibă întotdeauna ulti­
tr-o* şedinţă a organizaţiei de bază, funcţionează la G.A.C. din Ighiu (lec­ fi participe la lecţii cu lot interesul. şi instructajele periodice caic se
VâţăirjInWll'i.............................. ţinută în ultimele zile ale anului tor ing. Maria Avram), nu se acor­ fac la centrul de raion avînd ca mul cuvînt şi să lămurească pro­
trecut, au fost luate măsuri eficien­ dă un sprijin concret din partea or­ fi Se ştie că un loc important în me­ temă „modul cum se predau lec­ blemele cu multă temeinicie şi
te care au dus la îmbunătăţirea ganizaţiei de partid. în prea mică fi todica expunerii lecţiilor il au ma­ ţiile". De asemenea, consider ne­ competenţă.
frecvenţei. măsură ajută la mobilizarea cursan­ fi terialele didactice ca planşe, mu­ cesar ca toţi tertorii să studieze
In majoritatea gospodăriilor co­ ţilor şi tov. Fîorea Hada, vicepreşe­ laje, hărţi, grafice, mostre etc., continuu, să fie la curent cu ulti­ Iată doar ctleva metode Intere­
fi
lective, organizaţiile de partid şi dinte al G.A.C., care răspunde de fi unele din ele ilustrînd chiar acti­ mele noutăţi apărute în ştiinţa sante folosite în munca frumoasă
consiliile de conducere urmăresc şi brigada din Ţelna unde funcţionează fi vitatea gospodăriei noastiv. Am agricolă pe care apoi să le aducă de lector. Generalizarea lor tre­
la cunoştinţa cursanţilor.
buie să constituie pentru organi­
îndrumă îndeaproape activitatea acest cerc. Pe lingă frecvenţa slabă remarcat însă că abundenţa aces­ în concluzie vreau să subliniez zaţiile de partid, conducerile uni­
fi
cercurilor de învăţămint agrozooteh­ la acest cerc şi lecţiile sînt râmase tor materiale sustrage atenţia că vorbind oamenilor jn mod sim­ tăţilor agricole, pentru toţi spe­
fi plu, pe înţelesul lor, aducîndu-le
nic. Aşa se procedează de pildă la în urmă. cursanţilor de la lecţii. De aceea, cialiştii o preocupare de seamă.
G. A. C. din Calda de Jos, Cistei, Deoarece ne aflăm in perioada fi aduc în sala de cursuri numai K =l!=ll=;||=li=ll=l!=S I=||=||=n=ll=l|: =II=IS=II=II=||=||=|I=||= II= ||= ii= u
Teiuş, Petreşti, Haţeg, Lăpuşnic, cind activitatea cercurilor de învăţă­ fi materialul adecvat şi îl expun a- fi
Spini etc. mint agrozootehnic se apropie de tunci cind este necesar. Şi diafil- fi
Sînt însă şi gospodării colective sfirşir, este de datoria organizaţiilor fi mele sînt materiale de mare efi­
fi fi
unde lipsa de sprijin, de îndrumare de partid şi a consiliilor de condu­ cienţă în ajutorul lectorului. Dai',
concretă şi operativă a cercurilor cere să acorde un sprijin mai con­ fi să nu se facă abuz de ele. Cred fi
II
agrozootehnice din partea organiza­ cret şi operativ pentru îmbunătăţi­ fi că cel mai bine — şi eu aşa pro­ fi O M UL INŞI
ţiilor de partid şi a consiliilor de rea frecvenţei şi pentru ţinerea tu­ fi cedez — este ca diafilmele să fie n
conducere se face mult simţită. Ast­ turor lecţiilor prevăzute in pro­ fi folosite la recapitularea lecţiilor.
fel, organizaţia de partid de la gram. fin = l!= :i!= lU li= ? ].= :i= il= ll-ll= ll= lt= il- fi ^6* ®
Rămfrserea tn urmă frobnie recuperată
Obţinerea unor rezultate tot mai cere, la indicaţia organizaţiei de exemplu, numărul celor care nu au
bune din sectorul vegetal cil şi din partid de aici a mai organizat pe participat la nici o lecţie s-a ridicat
cel zootehnic este condiţională in lingă cele 2 cercuri legumicole anul la 25 din totalul de 50 înscrişi.
mare măsură de ridicarea nivelului II care cuprind un număr de 50 Şi în ce priveşte folosirea unui bo­
cunoştinţelor profesionale ale colec­ cursanţi, încă un cerc legumicol anul gat materia) intuitiv se manifestă li­ T W A . m tfS S
tiviştilor. Pentru realizarea acestui l la care au fost înscrişi 32 de co­ nele neajunsuri. Deşi există posibi­
obiectiv, în majoritatea gospodării­ lectivişti. Cercurile respective au fost lităţi nu au fast prezentate diafilme,
lor colective au fost luate măsuri co­ înfiinţate cu scopul ca toţi colecli- iar lecţiile predate au fost legate
respunzătoare pentru ca în acest an vişiii care lucrează la grădina de prea puţin de activitatea practică
Colectiviştii din Vinerea, raio nul Orăştie, au dobindit o bună cx- cursurile invăţămintului agrozooteh­ legume să-şi îmbogăţească nivelul din gospodărie. L tiM
perienţă în producerea de legume şi zar/avaluri. Această ramură de nic de masă să se desfăşoare în bu­ cunoştinţelor despre legumicultura Cu toate că această situaţie, neco-
producţie le-a adus în anul trecut venituri in valoare de pes/te ne condiţiuni. S-a dat o mai mare in vederea obţinerii unor rezultate respunzătoare, în care se desfăşoară
530.000 lei. atenţie înscrierii cursanţilor, orga­ tot mai bune. Dacă ţinem seama de învăţămîntul în cadrul celor trei 0 . V 0 -
Dezvoltînd succesele obţinute, colectiviştii de aici au prevăzut ca nizării temeinice a activităţii cercu­ faptul că în acest an colectiviştii din cercuri legumicole, este cunoscută de
în acest an, prin aplicarea Sntregu lui complex de măsuri agrozooleh- rilor şi asigurării condiţiilor ma­ Miceşti vor cuftiva J10 hectare cu către organizaţia de partid din ca­ i i f f//• V
nice, să sporească şi mai mult reco Itele de legume şi zarzavaturi, teriale necesare. In cele mai multe legume şi zarzavaturi, putem cons­ drul gospodăriei, nu au fost luate
tata că cele irei cercuri legumicole
In acest scop. la cursurile înv-î ţămintului agrozootehnic colectiviş- unităţi au fost obţinute succese de măsurile necesare, pentru îmbunătă­
tii îşi însuşesc temeinice cunoştinţe de lucrare a pfimîntulul. seamă in ţinerea cu regularitate a oiganizaie aici prezintă o importanţă ţirea activităţii.
In fotografie: lectorul cercului, ing. Mircea Glodeann, după ce a lecţiilor şi legarea conţinutului lor deosebit de mare Analizînd felul in In curînd va începe munca în
predat lecţia cu privire la obţine rea legumelor timpurii, verifică, livi­ de specificul si nevoile fiecărei gos­ care se desfăşoară activitatea aces­ cîmp unde colectiviştii urmează sâ
preună cu un grup de cursanţi, mo dul cum se dezvoltă culturile for- podării. In cadrul gospodăriei colec­ tor cercuri se constată o serie de de­ aplice cele învăţate la cursuri. Cum
ţaţe in răsadniţele amenajate în ac est scop. pe o suprafaţă de 400 m.p. tive din Miceşti, consiliul de condu- ficienţe. Lecţiile nu sînt ţinute cu vor face acest lucru este lesne de în­
regularitate alît la cele două cercuri ţeles atîta vreme cit, datorită neres- ţ n / M
anul II, lector Nădejda Hăbăşescu, pectârii planului de predare n-au — X l t f » ,
inginerul agronom nl gospodăriei,
De la teorie la practică cît şi la cercul anul I, lector Iosif fost încă studiate în cercuri lecţiile De un mare ajutor în activitatea lectorilor şi a tuturor celor care
Neamţ? profesor la şcoala elemen­ cu ptivire la lucrările din urgenţa urmează cursurile invăţămintului agrozootehnic dc masă este mate­
J-a la grădina de legume.
Cu cîtva timp în urmă, pe dru­ Cum s-a ajuns aici ? La propune­ care muncesc la fermele de ani­ tară din localitate. rialul documentar. In acest scop, în ultimul timp, s-au editat numeroase
mul care leagă comuna Cilmc de rea şi cu sprijinul direct al organi­ male, luînd noiiţe în jurul unei La tonte cercurile, lecţiile sini Atit organizaţia de partid cit şi broşuri in care sînt tratate cele mai diverse aspecte ale agrozooteh­
şoseaua naţională, am cunoscut un zaţiei de pariid s-a organizat şi un gropi de siloz. Era o lecţie practica mult rămase in urmă faţă de gra­ consiliul de conducere nu au tras nici. De asemenea au fost editate şi pliante, fotomontaje, planşe ele.
om pe nume Simion Uskat. Se în­ cerc de înva|ămînt cu profil zooteh- despre însilozarea furajelor. Tehni­ ficul stabilit iniţial. Spre exemplu, învăţămintele necesare din lipsurile
torcea dîntr-o vizita „profesională", nic, iar lecţiile se ţin chiar la locul cianul Gheorghe Krampultz le a- la anul I au fost predate pînă la 5 manifestate in anul trecut cînd da­ Originalitate sau... lipsă de interes?
cum a denumit-o el. de la gospo­ de muncă Aici, cursanţii au studiat răla practic cum trebuie să fie un februarie abia 0 lecţii faţă de 23 torită necunoaşterii temeinice a re­
dăria de sfat din Petreşti. A fost şi aplicat în practică cele mai efi­ siloz de calitate şi cum se foloseşte cile s-au prevăzut pentru această pe­ gulilor agrotehnice de cultivare a le­
producţiile au fost mici
gumelor
trimis acolo <ă se deprindă cu noi ciente metode pentru realizarea el în hrana animalelor. Aici, totul rioadă. Potrivit graficului, la data In cadrul G A.C. din Hapolt au rămas mult in urmă cu predorco
iar veniturile realizate la un hectar
metode de hranire a vacilor pentru unei producţii sporite de la anima­ se lămurea pe-ndelete. metodic. amintiiă trebuia să înceapă reca­ au fost în medie de numai 8.000— Iost înfiinţate trei cercuri dc în­ lecţiilor. Pînă la dala dc 3 lebrua-
ca apoi el, Simion Uskat să-i poală lele proprietate obştească In urma Razîndu-se pe experienţa cîşti- pitularea materiei predate. De ase­ văţămint. Trebuie arătat fnsd cd rie, la acest cerc au /ost predate
instrui praclic pe ceilalţi îngrijilori- studiului şi a discuţiilor din cerc, ei gată pînă acum şi pe cunoştinţele menea, la cele două cercuri anul II 0.000 lei. Acest lucru este demons­ activitatea acestor cercuri lasă de doar Î0 lecţii. Acelaşi lucru se
mulgători din Cîlnic. Alegerea lui au înţeles că slerilîlalea vacilor era acumulate la învăţămîntul agrozoo­ nu s-au predat decît J2 lecţii din trat şi de faptul că nici pînă acum, dotlt. Astfel, Pj cercul zootehnic poale spune şi despre cercul le­
Simion Uskat pentru vizita de la Pe­ determinată de hrănirea neraţio- tehnic, îngrijitorii-mulgători din Cîl­ cele 23 programate a se preda pînă cu toate că sînt create cele mai bu­ anul l, condus de medicul vete­ gumicol unde şi frecvenţa lasă de
treşti n-a fost înlîmplăloare. Ur- nală lipsa de cunoaştere a celui mai nic au ajuns la concluzia că în a- la data de 5 februarie. ne condiţii nu s-au luat măsuri in rinar Tiberiu Sima, lecţiile se ex­ dorit, ca fiind dc numai 00 la sufd.
mînd cursurile învăţămîntulni agro­ potrivit ciclu de călduri, folosirea cest an pot dezvolta şi mai mult In ceea cc priveşte frecvenţa, se vederea pregătirii răsadniţelor ş» a pun cu sujierlicialitale, lectorul tu­ Neajunsurile amintite se datoresc
zootehnic, el a reuşit să cunoască de reproducători cu o valoare zo­ succesele dobîndiie. Astfel, ei s-au eşalonării producerii legumelor. şind de multe ori ca însuşirea faptului că alîl consiliul dc con­
principalii factori care duc la spo­ otehnică scăzută etc. Acum, prin angajat să obţină de la fiecare vacă constată de asemenea mari deficien­ Ţinînd seama de faptul că una din materiei să se Iacă numai prin vi­ ducere (preşedinte Ionel Danclu)
ţe. Dc pildă, la cercul anul F, 14
rirea producţiei de laple. In anul lecţii practice la locul de muncă, furajată cîte 3.900 litri lapte, iar Si­ cursanţi nu au participat la nici o condiţiile esenţiale in obţinerea de zionarea de călre cursanţi a unor cit si inginerul gospodăriei, Vir-
trecut, Simion Uskat a oblinuî în acesle neajunsuri au fost înlăturate. mion Uskat <-a angajat ca de la fie­ lecţie. Printre aceştia amintim pe producţii sporite la hectar o consti­ dia/t/me. De asemenea, la cercul gil Blidarii, nu se preocupă în­
medie de la lotul pe care îl îngri­ Tot din cărţi şi prin aplicaţii prac­ care vacă din lotul ne care îl în­ tuie ridicarea continuă a nivelului pentru cultura plantelor dc cîmp deaproape de îndrumarea activi­
jeşte, r»(e 3.860 litri laple pe cap tice au învăţat îngrijilorit-mulgălori doieşte să oblină cile 4 000 hlrî Aurelia Draşovoan, Maria Păcurar, de cunoştinţe profesionale ale colec­ anul II (lector loan Sotingo), s-a tăţii acestor cercuri.
de vacă furajată. Prin valorificarea ele aici cum să alcătuiască o raţie, lanle. Gheorghe Ciugudean, Lcnuţa Jjga tiviştilor, se naşte întrebai va : s-a
produselor de origină animală, gos- criteriile după care se poate apli­ Producţiile realizate de la ferma etc. La cercurile din anul lf frecven­ făcut oare iotul la Miceşti pentru
oodăria colectiva din Cîlnic a rea­ ca hrănirea diferenţiată, cum se de animale demonstrează că oame­ ţii, în loc să se îmbunătăţească, a realizarea acestui obiectiv impor­ Pagină realizată dc ION MA NEA şi AUREL POTOPEA.
lizat în 1963 un venit de peste face selecţia etc In toamna i-am nii de aici au dezlegat multe din scăzut. In perioada de la 16 decem­ tant ? Considerăm că nu. De aceea Foto: V. ON'OIU
570.000 Iei. găsit pe colectiviştii din Cîlnic, tainele ştiinţei agrozootehnice, brie şi pînă la 1 februarie spre. se im£un măsuri cit u:fll eficiente.