Page 49 - 1964-02
P. 49
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAI
Conferirea organizatei efe partid
Isocialismului găzile ştiinţifice ; zootehnic: rile conferinţei organizaţiei dc partid a oraşului Bucureşti. La
a oraşului Bucureşti
• Din munca noastră cu bri
Vineri dimineaţa, în sala Radiotelevîziunii, au început lucră
sectorul
In
conferinţă iau parte delegaţi aleşi in conferinţele organizaţiilor ra
Producţii la nivelul posibili
ionale de partid.
tăţilor
La lucrările conferinţei participă tovarăşii Gheorghe Glicor-
(p;»g. 2-a) ;
desfăşurării
• Pregătirii şi
membru al Biroului Politic, secretar al C. C. al P.M.R., Lconte
sesiunilor, mai multă atenţie : ghiu-Dcj, prim-secrctar al C. C. al P. M. R., Nlcolac Ccauşescu,
• Oamenilor muncii — apar Râutu, membru supleant al Biroului Politic, şeful Direcţiei dc
tamente cit mai bine execu Propagandă şi Cultură a C.C. al P. M. R., membri ai C. C. al
tate ; P.M.R., miniştri, un număr însemnat de invitaţi din uzine, fa
(pag. 3-a); brici, şantiere, ministere şi alte instituţii centrale, activişti de
• De peste hotare partid şi dc stat, reprezentanţi ai organizaţiilor dc masă, oameni
(pag. 4-a).
de ştiinţă, cultură şl artă.
La primul punct al ordinei dc 2i tovarăşul Florian Dănăla-
che, prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R.,
a prezentat darea de scamă privind activitatea Comitetului oră
şenesc de partid.
La a gregatele siderurgice
Raportul Comisiei de revizie a fost prezentat de tovarăşul
Ion Stoica.
La discuţii au luat cuvîntul numeroşi delegaţi şi invitaţi —
Indici de utilizare cît mai înalţi priini-secretarl ai comitetelor raionale de partid, secretari de co
mitete dc partid, muncitori, ingineri, directori ai întreprinderilor
Congresul al III-lea al Partidului stropi la bandă, reducerea procen bucureştene, conducători ai organizaţiilor obşteşti din Capitală,
Muncitoresc Romîn a stabilit ca la tului de declasate, reducerea consu oameni de cultură, cadre didactice.
agregatele siderurgice din Hunedoa mului de cocs, au fost expuse de Lucrările conferinţei continuă.
ra şi Câlan să se obţină in anul 1965 către inginer» şi maiştri bine pre
indici de utilizare cu 40 la sută mai gătiţi. De multe ori pe marginea a-
mari decît cei realizaţi în 1959. Ana- cestor expuneri s-au purtat discu Un nou laborator
lizînd temeinic posibilităţile de care ţii interesante şi s-au făcut propu la reactorul Institutului de fizică atomică
dispunem, colectivul nostru de mun neri valoroase. Muncitori ca Toma Multe clin u tilq-
că s-a angajat să realizeze înainte Paraoan, Mihăiasâ Aurel, Suciu jele de mină, ce La reactorul Institutului de fizică de producţie de izotopi radioactivi,
de termen sarcina încredinţată de Ioan, Ancuţa Gheorghe şi alţii, au intră pe poarta A- atomică a fost dţit în folosinţă un astl'c-l râ in 1964 aceasta va putea
partid, ajungind în acest fel ca pre- manifestat un deosebit interes pen lelierelor centrale modern laborator pentru prepararea ij cu cel puţin 25 la sută mal mare
\ edenic Congresului în ce priveşte tru ridicarea nivelului lor de cu din Gurabarza si ut de combinaţii marcate cu izotopi ra derît in anul precedent.
creşterea indicilor de utilizare să noştinţe. dioactiv». Aici se prelucrează izotopi radio
fie depăşite cu 15—20 la sulă. Toate acestea au făcut posibilă reparate de echipa In noul laborator, înzestrat cu a- activi emiţători de raze beta cu e-
Furnaliştii de la Câlan, in frun creşterea indicilor de utilizare a de lăcătuşi con paratură de uu înalt nivel tehnic nergie slabă, cunoscuţi sub denumi
te cu comuniştii, au pornit cu hotă furnalelor, faţă de 1959, cu 28.G la dusei de Troian executată in ţară, în cea mai mare rea de beta moi. Aceste substanţe
rî re o largă acţiune pentru sporirea sulă in 1960, cu 36,8 la sulă în 1961, Cazan. înainte de parte in cadrul institutului, se rea au multiple aplicaţii practice. In me
continuă a indicilor de utilizare a cu 44 la sulă în 19G2 şi cu 56,2 la a începe reparutiu lizează sortimente noi de produse dicină, de exemplu, prin folosirea
lurnalelor. Comitetul de partid a in sută în 1953. Prin urmare, sarcina fiecărui utilaj el radioactive necesare activităţii de combinaţiilor marcate cu sulf 35.
dicat organizaţiilor de bază — oi de creştere a indicilor de utilizare Işi strinqc oamenii cercetare ştiinţifică, medicinei, in sc poate urmări acţiunea terapeu
le-a ajutat in acelaşi timp — să or a furnalelor stabilită de Congresul dustriei şi agriculturii. In acelaşi tică şi metabolismul unor noi me
ganizeze mai bine acţiunea de des al III-lea al partidului a fost rea din echipd si dis timp s-a putut mări şi capacitatea dicamente (Agerpres)
coperire şi punere in valoare a noi lizată cu doi ani mai devreme. Acest cută cu ei. le ara
rezerve interne. In acest fel s-au al succes a fost posibil ca urmare a tă ce au dc Zăcut
cătuit colective din cele mai bune faptului că organizaţiile de partid şi cum trebuie Şedinţa secţiei ds cereale şi plante
cadre ale uzinei, au desfăşurat o muncit ca repara
care au studiat te- ----- - susţinută muncă ţia să fie cit mai
mcinic posibilită- ^ # politică de masă, bună. tehnice a Consiliului agricol regional
ţile de îmbunătăţi- Din experienţa furnahşiilor reuşind să mobili- IN FOTOGRA Ieri, la casa agronomului din Min vire la cultura porumbului in anul
re a activităţii de , . zeze întregul co FIE: Troian Ca- tia au început lucrările secţiei de 1964, iar tovarăşul inginer Nicolae
producţie la fieca- ° e ,a * - a (a n leetiv în lupta 7Q/i, explicind or cereale şi plante tehnice a Consiliu Cindea, şeful secţiei hortiviticole de
re loc de muncă. pentru sporirea tacilor săi cum lui agricol regional. La şedinţă par . la Consiliul agricol regional a pre
Paralel cu acestea, producţiei de fontă, trebuie reparată ticipă membrii secţiei cereale şi zentat referatul privind : „Rezulta-
problemele mai dificile ale proce Pentru anul 1964, furnaliştii din cutia dc viteze a planţe tehnice a Consiliului agricol trlc de producţie obţinute de G.A.C.
sului de producţie au fost la timp Câlan au de îndeplinit sarcini im maşinii de încărcat regional, cadre tehnice de la con din regiune în cultura cartofului".
supuse analizei comuniştilor din portante. Va trebui produsă o can minereuri. siliile agricole raionale si orăşeneşti, Pe marginea materialelor prezen
secţie, iar uneori întregului colec titate sporită de fontă, la un preţ cercetători de la staţiunea experi tate au urmat discuţii la care au
tiv de la furnale. Cu acest prilej de cost cît mai scăzut. Sîntem con m p . I mentală Geoagiu, preşedinţia! G.A.C. luai cuvîntul tovarăşii Alexandru
s-au scos în evidenţă deficienţele vinşi că penlru îndeplinirea acestor .... d tfJ' ■ 38 * f Al 4 şi alţi lucrători din unităţile socia Mârâscu, inginer la gospodăria co
care făceau ca realizările sâ nu se sarcini trebuie să urmăm aceeaşi f i> > r m liste din agricultură. Lucrările şe lectivă din Gîrbova, raionul Sebeş,
ridice la nivelul posibilităţilor şi bi cale : sporirea o.ontinpâ a indicilor dinţei au fost deschise de iov. ingi Mircea Oprişa, inginer de la Consi
neînţeles s-au făcut valoroase pro de utilizare. In acest scop. la îndem i j ÎJV - - \jpfx ner Nisior Aurel, secretar al Comi liul agricol raional Brad, Ioan Bli-
puneri. nul organizaţiei de partid s-au luat ftiififr r w 1 ,t T , tetului regional Hunedoara al P.M.R., dea, inginer la G.A.C. Apoldu de
Aşa se explică faptul că lună de deja măsuri eficace cum sînt : res ^ ^ 3 preşedintele Consiliului agricol re Jos, raionul Sebeş, Pavel Juncu,
lună s-au aplicat noi măsuri tehnice pectarea opririlor planificate, asigu ffiSrW M gional, care a arătat, printre altoie preşedintele gospodăriei >colective
şi organizatorice, care au adus im rarea pieselor de schimb necesare, y ». .... 1 < 1 ■ — J că scopul principal al acestei şedinţe din Toreşii, raionul Haţegv Stoian
portante îmbunătăţiri procesului de formarea unor grupe dintre cei mai este generalizarea experienţei pozi Stâncii», inginer la gospodăria colec
nrodueţie. Astfel, -a fost mărită in pricepuţi lăcătuşi si electricieni că tive in ceea ce priveşte cultura po tivă din Ecsorod, raionul Haţeg,
tensitatea de ardere, a sporit capa rora sâ li se încredinţeze întreţine rumbului şi a plantelor tehnice în M.iria Medrea, inginer la gos
citatea oalelor de turnare, s-au îm rea agregatelor, respectarea cu stric legiunea Hunedoara. podăria colectivă din Haţeg, Ale
bunătăţit condiţiile de funcţionale teţe a disciplinei tehnologice ele. La primul punct a! ordinei de zi, xandru Roşu, inginer la S.M.T.
a benzii de turnare. Toate acestea In acest fel există posibilitatea ca tovarăşul inginer Mircea Silvestru, Orăştie, Constantin Miertoiu, inginer
au avut desigur influenţă pozitivă )a sectorul furnale al Uzinei „Vic şeful secţiei cereale şi plante tehni la gospodăria colectivă Beriu, raio
asupra sporirii producţiei de fontă. toria" Câlan sâ se realizeze in anul C J ce a Consiliului agricol regional, a nul Orăştie, Viorel Samoilescu, pre
Numai prin schimbarea compoziţiei în curs un indice de utilizai e cu prezentat referatul cu privire la şedintele gospodăriei colective din
de ungere a cupelor la banda; de peste 60 la sută mai mare decît cel „Rezultatele de producţie şi experi Prîcaz, raionul Orăştie şi alţii.
mentale obţinute în G AS., G.A.C.
turnare cu negreală pe bază de gra obţinut în 1959. kessuiree d e e m it sa aa a c a ri Premieră festivă şi centrele dc încercare a soiurilor In încheierea şedinţei de ieri tov.
fit în locul laptelui de var s-a îm Paralel cu preocuparea pentru inginer Titus Popovicî, şeful Labo
bunătăţit aspectul fizic al fontei, a creşterea indicilor de utilizare a < e h w i c « a “ e c » î B © 8B B S e iî Joi, 13 februarie a.c., la cinemato cu privire la cultura porumbului pe ratorului regional pentrij controlul
crescut durabilitatea cupelor de la furnalelor şi sporirea producţiei de graful „Patria" din Deva a fost pro-ţ anul 1963". In continuarea şedinţei seminţelor, a onezeritat recomandă
da ieri U)v.. ing. ^Ion.«Florea» Şeful'
bandă, s-au redus pierderile de fon^ fontă, in acest an vom acorda.jil&i. . La .Combinatul siderurgic Hunedoara se desfă^avâ o susţinută acti zentat în premieră festivă noul fifm centrului de încercare a soiurilor din rile Consillaîul d&ricol regional t u
lă prin stropi Şi blocări, s-a mărit multă atenţie reducerii consumului vitate pentru promovarea tehnicii noi. Colective dc ingineri şi tehnicieni sovietic „Ei cuceresc cerul", închi Guiasada a prezentat recomandările privire la cultura cartofului în anul
numărul de descărcări la furnale. de cocs, mai ales că anul trecut n-am studiază sistematic dixerse aspecte din domeniul siderurgic, care îşi nat acelor aviatori experimoniatori Consiliului agricol regional cu pri 1954.
obţinut realizările cerule în
acest
Organizaţiile de partid dc pe schim sens. Ce vom face pentru aceasta ? găsesc o largă aplicare practică. Penlru ca rezultatele studiilor sâ fie care au zburat pe primele avioane Lucrările şedinţei continuu.
buri au mobilizat întregul colectiv cit mai bine cunoscute dc masa de siderurgişti, se organizează sesiuni cu reacţie. Cu prilejul premierei,
pentru a aplica măsurile stabilite, încă din luna decembrie am luat dc comunicări lehnico-economice. Piima sesiune de acest fel a început despre film şi succesele ştiinţei1 şi
unele măsuri cum sînt: întocmirea
penlru a îmbunătăţi permanent pro unor încărcături cu zguri acide sau ieri şi va dura două zile.
cesul de producţie. slab bazice, menţinerea unei tem In cadrul prezentei sesiuni se prezintă materiale ca „Eficienţa eco tehnicii obţinute în domeniul avia
Important este faptul că furna- peraturi în furnal în jurul a 800°C. nomică a introducerii tehnicii noi la C.S. Hunedoara", „Influenţa creş ţiei moderne .şi pc drumul cuceririi
I ist ii din Câlan nu s-au mulţumit în- la furnalul nr. 1 si 830°C la furna terii productivităţii agregatelor siderurgice asupra preţului de cost", Cosmosului a vorbit pilotul Radu
nici un an cu realizările obţinute. lul nr. 2 pl in mărirea presiunii ga „Supraîncărcarea cuptorului Martin — metodă eficace in ridicarea pro Tu dor.
Jn două zile dc rulare la cine
Mobilizaţi de către organizaţiile de zului epurat la caupere, îmbunătă
bază P.M.R., ei au căutat şi pus în ţirea condiţiilor de funcţionare a ductivităţii" şa. matograful amintit, filmul „Ei cu
valoare noi posibilităţi de îmbună ventilatoarelor, punerea ta punct şi La lucrările primei sesiuni participă ca invitaţi reprezentanţi ai Mi ceresc cerul" a fost vizionat de
tăţire a procesului de producţie. completarea tuturor aparatelor de nisterului Industriei Metalurgice, Centrului de cercetări metalurgice api oapc 3.000 de spectatori.
Anul trecut s-o aplicat aici o me măsură si control. al Academiei R.P.R., Institutului dc cercetări metalurgice, IPROMET, AL. MARDARI
todă nouă de punere în funcţiune Rezultatele obţinute în prima lună ai unor întreprinderi metalurgice din ţt»ră. corespondent
a furnalului după reparaţia capita a anului arată că ne aflăm pe dru
lă. Aceasiâ metodă a permis ca mul unor realizări frumoase. In luna
furnalul nr. 2 sâ ajungă la produc ianuarie, planul de producţie s-a Sporeşte volumul articolelor industriale Primii eoidenţiaţi
ţia normală în mai puţin de 3 zile, depăşit cu mai mult de 1.500 tone
faţă de 10 zile în cazurile clasice. lontă, procentul de declasate a scă desfăcute populaţiei în întrecere
De asemenea, s-a reuşit sâ se lu zut sub ccl admis, indicele de uti
creze cu un grafic de 12 descărcări lizare a crescut cu circa 100 leg. Volumul articolelor industriale de spălat rufe, 34 aspiratoare etc. Constructorii de pe şantierul nr. 4
de fontă şi zgură pe zi la ambele fontă pe fiecare metru cub util şi care se desfac populaţiei din ora lo t în această perioadă oamenii din Cugir au început noul an de ac
furnale. zi laţă de cel planificat. Dorinţa în şul Hunedoara sporeşte tot mai muncii din Hunedoara au cumpă tivitate cu eforturi sporite Antre
Desigur, toate aceste măsuri nu tregului colectiv este sâ dezvolte a- mult. Numai în cursul lunii ianua naţi în întrecerea socialistă, mun
puteau fi aplicate cu succes dacă ceste realizări, pentru a întimpina rie au fost vîndute populaţiei prin rat de aproape două ori mai multa citorii de pe şantier se străduiesc
n-am fi avut oameni bine pregătiţi, nsifel cea de-a XX-a aniversare a mobilă decît în aceeaşi perioadă a
cu calificare corespunzătoare. Por eliberării patriei cu succese deo- unităţile OCL . Produse industriale anului trecut. sâ obţină rezultate cit mai bune in
nind de la această eerinţl, s-a mani sebile. îng. I. STOICOI 341 aparate de radio. 58 picupuri. S CRĂCIUN îndeplinirea planului, a reducerii
festat o susţinută preocupare pentru şeful sectorului furnale 1.040 ceasornice de mină şi deş termenelor de execuţie si a îmbu
ridicarea nivelului de cunoştinţe la dc la Uzina „Victoria" Câlan teptătoare; 53 frigidere, 785 maşini corespondent nătăţirii calităţii lucrărilor. In pri
fiecare muncitor, maistru şi inginer
din secţie. Pe lingă cursurile de ca A c ţiu n e c u film u l ma lună a anului, cei care au ob
lificare şi ridicarea calificării, cu o- ţinut rezultatele cele mai bune sînt
cazia adunărilor grupelor sindicale p e n tr u tin e r e t ş i c o p ii loan Holsinger, cu brigada sa de
Am organizat cîte o expunere pe Comitetul regional UTM, bandă normală şi 87 cine zidari, Marin Barbu, cu brigada de
teme specifice fiecărui loc de mun împreună cu secţia de invâ- matografe Săteşti. In jurul fiorari-betoiiiştî, lor.n Rusu, Con
că Teme ca micşorarea pierderilor lămînl a Sialului popular filmelor ptogromalc, care stantin Plopeanu, electricieni, Vir-
de fontă prin scoarţe Ia furnal şi UZINA „ELECTROPUTERE" DIN CRAIOVA.
regional si întreprinderea vor rula nu numai in sălile dc gil Rusu şi Simion Lâncrănjan Pen
regională cinematografica cinematograf ci si In uite tru rezultatele deosebite obţinute în La secţia dc mecanică grea a uzinei „Electroputcre" sc prelucrează
au organizat penlru tineret săli (cu prile/ul adunărilor producţie ei au fost confirmaţi „Evi
0 realizare si copii un festival al Ul generale U.T.M., a joilor de denţiaţi în întrecerea socialistă" pe piesele mari necesare fabricării locomotivelor Diessel electrice. De cu-
mului. Prin programarea tineret, duminicilor cultu luna ianuarie. rind, au fost aduse şi sînt in curs dc montare noi maşini de mare capa
a specialiştilor de la celor mai adecvate lilme. rale, ele.) se vor organi/.a LAURI AN VAIDA citate.
festivalul vu contribui ia prezentări lesfivc. simpo electrician IN FOTO: In hala mecanică grea, trasatorii Gheorghe Boiangiu şi
zioane, discuţii, concursuri
Institutul de cercetări lărgirea orizontului de cu „Cine ştie eiştigâ" etc. (din postul de corespondenţi Ion Ursu lucrînd Ia trasarea carcaselor pentru motoarele L.D.E. (loco
noştinţe al elevilor, la edu
motivelor „Diesscl-clecliîcc").
carea patriotică si interna- In cadrul acestei acţiuni, voluntari)
m ? lionalistă a acestora, la lor- azi şi mline, h cinemato-
marca si dezvoltarea unor graiul „Patria" din Deva va
Recent, specialişti ai Institutului înalte trăsături de caracter. rula în matineu filmul „Tom
de cercetări metalurgice din Capi- Festivalul se va deslâşura Degeţelul", după o povestire
talâ au realizat un nou tip dc ar la 13 cinemalograle cu a fraţilor Grimm. Omni din noii
zător cu păcură folosit la cuploare
le oţelăriilor Martin. Cu ajutorul a-
i'ostu ia, la cuptoarele de mare ca 400 perechi încălţăminte
pacitate s-a obţinut un consum me Se inserase Fulgii albi dc zăpadă drumul acoperit de zăpada. După mineaţă porniti la drum. Faceţi cum
diu de păcură de 30 la sută, faţă de continuau sâ cadă deşi. Gerul sc ce coloana tiecu de intersecţie, res- credeţi, dar eu spun că e mai bine
40—45 la sută cit era mai înainte. peste plan înmuiase, iar straiul dc pul alb care pcciind întocmai regulile dc cir cu aşa.
Pc baza rezultatelor obţinute în s-a aşezat peste oraş te imbia să tat ie, maşinile işi măriră viteza. Apoi miliţianul plecă. Cei trei
timpul elaborării şarjelor experi Colectivul de muncă de la fabrica de încălţăminte te bucuri dc frumuseţea acestei Tocmai atunci se auzi fluieratul şoferi se priviră întrebător.
mentale s-au definitivat metodele „Ardeleana" din Alba Iulia este hotă rit sâ imîmpine seri plăcute de iarnă. Centrul De omului din post. încă ci tiv a metri — Are dreptate — zisc unul —
tehnologice corespunzătoare pentru vei cunoştea o animaţie pul in o- şi coloana „trase pc dreapta". Cei fot miine ajungem, dar mergem
extinderea noului tip de arzător şi cca de a XX-a aniversare a eliberării patriei noauro bişnuilă. Dar, i>cnlru ca plimbarea trei şoferi coboriru contrariaţi. Veni ziua, fără riscuri.
In celelalte agregate siderurgice si- cu noi succese în muncă. Pentru aceasta, conduce Peste noapte cele trei „ Skodc**
milure. (Agerpres) rea fabricii, îndrumată de biroul organizaţiei de bază cetăţenilor să nu lie stingherita,
P.M.R., a aplicat din vreme unele măsuri tehnieo-or- la intersecţia noului bulevard cu ___ l_N SE_MN A /?/ au stat porcatc la marginea dru
ganizatorice eficiente. Astfel, prin perfecţionarea ope strada Lenin, un om In uniformă mului. Se auzea doar duduitul mo-
L a jo ia tin e r e tu lu i raţiei de montat îmăritura la partea de sus a ca- albastră dttiia atent circulaţia au şi miliţianul din coif. ti salută şi tourelor, monoton, şi înăbuşit, lă
rimbului, prin reorganizarea fluxului tehnologic la tovehiculelor. prevenindu-i pc pie privi o clipă piesa grea dc pc plai- sate să funcţioneze pentru ca sâ
In fiecare săplâmînă ziua de joi banda rulantă de la secţia tras-tâlpuit şi mecanizarea toni dc apropierea maşinilor larma remorcii. nu îngheţe.
este aşteptată cu mult interes de că lucrului la banda de finisat, munca s-a îmbunătăţit Dinspre centru apăruta două lu — Dumneavoastră mcigeli de A doua zi. dimineaţa, pc zăpadă,
tre tinerii din Orăştie. „Joia tine simţitor. Ca urmare, în luna ianuarie s-au produs mini. apoi silueta masivă a unei parte ? — ii inlicbă el. se vedeau urmele proospelc ale co
relului" înseamnă pentru ei o seară peste prevederile planului 400 perechi încălţăminte, „Skode" ce purta o plăcută cu in — Destul dc departe... h răspun loanei care plecase încă in zoii io
plăcută şi interesantă. Recent, iar productivitatea muncii a sporit cu 2 la sută. scripţia „Gaba;it depăşit", I unic-a ne se un şoler, drum Cei trei şoferi puteau merge
„.loaia tineretului*' a fost organizată O atenţie deosebită în această lună s-a acordai galbene şi roşii pentru avertizare. — Ave/i o încărcătură grea şi fără riscuri, păslrind o amintire
de organizaţia U.T.M. de la I.G.O. şi reducerii consumurilor specifice de mo terii si ma in urma maşinii de- siguranţă, o in lu/ă o noapte. Sosoaua c înghe frumoasă omului din post oare. cu
In cadrul ei s-au desfăşurat jocuri teriale. In secţia croi, Ana Moldovan, Paraseliiva altă „Skoda" cu numărul 26.323 8 ţată. e alunecuş — continuă omul un sfat tovărăşesc, i-a ferit de sur
distractive, concursul pentru cea mai Seheau şi alţii au economisit o cantitate de 10.253 trăgea o remorcă pc care se alh in unilorma alliăstră. S-a/ puică sd prize neplăcute. In calea lor alţi
bună pereche de dansatori etc. Cu dm.p. piele, iar la secţia stanţă s-au economisit peste o piesă metalică greu. ce depăşea aveţi surprize lă poduri, la... oameni In uniformă, ce veghează
mult interes a fost audiată de că 500 kg. talpă. înălţimea şi făli mea obişnuită, ur In lutul lor se şi adunară curioşii. Ia bunul mers al circulaţiei, fi vor
tre tineri expunerea făcută de tov. Printre cei care au obţinut rezultate bune în luna mată dc a treia maşină care în Citeva clipe făcură toii. cintărind ajuta să ducă la bun slirşit misiu
Hortenzia Poraicu „Despre tineret, ianuarie, se numără Ioan Drăghici, I. Mărginean, cheia coloana. Pietonii se opriră parcă greutăţile drumu/ui. Apoi mi nea încredinţată.
adevărata bună cuviinţă, prietenie pc trotuare admirind priceperea şi liţianul continuă : ★
Lucrlnd întotdeauna cu atenţie, strungarul Du Stela Topai, Mitrofan Drîmbârean, Ioan Opriş şi Ioan
şi dragoste". Indeminarea cu care cei trei şo — Eu zic să răminefi peste noap Omul din post este sergentul ma
mitru Oprean de la Atelierele R.M.R. din Simeria Haţegan.
SIDONIA MUKEŞAN işi depăşeşte sarcinile de plan şi dă numai lucrări ing ALEX. FOGARASSY feri duceau încărcătura grea pe te in oraş. Vă odihniţi şt miine di jor Crişan Arion. S. POP
corespondentă de cea mai bună calitate. directorul fabricii i