Page 51 - 1964-02
P. 51
Pag. S
Nr. 2841 Dramul socialismului
Mereu la datorie %ff ^ 7
 Jt/ys* c
« T •r v
D/m/neată de iarnă, fu/gi B l , » . ' * - -nun a— n
/nan de zăpadă au căzut toa M L A . j. ~
tă noaptea. In curtea Autoba
zei I. R. T A Brad, maşinile
stau frumos aliniate. Din cînd —Institutul de cercetări metalurgice
Muncitorii (le la în cînd şoferul de serviciu
termocentrala U- porneşte autobuzele ce plea
zinei „Victoria" că >n cursă în primele ore ale Cind spui furnale şi oţelării te laje pe oare Ie poţi înlîlni şi în ma 8-tO la sută, ceea ce înseamnă eco
Cfllan se preocu dimineţii. gindcşli in primul rînd la cela Iile dc rile uzine. nomii anuale dc mii şi mii dc tone
pă îndeaproape d^ Şolerul Petru Martin de pe foc ale Hunedoarei, Reşiţci. Abălîn- Oamenii au o caracteristică comună de fontă,
exploatarea cil autobuzul T. V.-2 nr. 5/ 643 du-le insă prin cartierul Grîngasi din tuturor cercetătorilor: sini entuziaşti In alte laboratoare, la oţeluri, răs-
mai buna a co'/.a- HD are azi de efectuat un
Capitală, descoperi, dincolo de liniile şi stăruitori căutători ai noului. punzlnrl nevoilor industriei con
nelor. traseu grei/. Trebuie să trans zvelte ale noilor blocuri cu faţadele structoare de maşini, cercetătorii —
IN FOTOGRA porte călătorii pe rula Brad- colorate în tonuri pastelate, existen Unul dintre aceştia este inginerul prinlr-un sir îndelungat de experi-
FIE : muncitorul Clui Serpentinele din munţii ţa aceleiaşi lumi a focului, fontei si Nicolae lutan, care lucrează do 13 enle — au reuşii să pună la dispo
Borti Popovici ex Trăscăului ii cam dau de lu otelului, a unor oameni care urmă ani, încă dc la Înfiinţarea institutu ziţia construclorilor de motoare auto
plică cazangiilor cru. Comunistul Petru Martin resc cu emoţie ţişnirea scîntcindâ a lui. El este şeful unui laborator din din Rraşov oteluri speciale pentru
din tura sa cum nu se sperie însă In cei 20 şuvoiului de metal incandescent din cadrul secţiei fonte Sfera preocupă confecţionarea supapelor.
trebuie exploatate de ani de activitate a condus pîntecul cuptoarelor, sau alunecarea rilor secţiei osie vastă — lărgirea ba In prezent, ei lucrează la realiza
corect cazanele. maşina si pe vreme mai rea. şerpuitoare prin cilindrii laminoarc- zei de materii prime pentru siderur rea unui <>tcl refradar, cu înalte ca
Azi a nins cam mult. Călă lor a benzilor de metal înroşite pină gie. îmbunătăţirea funcţionării furna lităţi la cald, la îmbunătăţirea caii-
torii admiră calmul si price la alb. Nu-i vorba despre o nouă lelor, găsirea de înlocuitori ai cocsu
IA Iii otelurilor prin turnare sub vid
perea cu care încercatul şo uzină siderurgică. Aci se etlă Insti lui. Rezultatele muncii cercetătorilor şi prin relopire electrică sub zgură.
fer conduce autobuzul prin tutul de cercetări metalurgice. dc aci le găseşti in 6uccesclo Jurna
serpentinele ntit de pericu liştilor din cetăţile de loc. Dacă in In scclia de alia ic şl coroziune s-a
loase La ieşirea din Abrud Inginori şi cercetători, legali prin prezent, prin introducerea gazului realizai un nou aliaj cu calităţi su
s-a pornit un viscol puternic. specialitatea lor de metal, se strădu metan, furnalele consumă cu 8-15 la perioare, pentru fabricarea pislonne-
iesc zi dc zi să dezlege noi şi noi lor pentru moloare auto şi dc trac
Circulaţia mai departe părea sulă mai puţin cocs deoit cu 2-3 ani
imposibilă. Totuşi încet, au taine ale metalelor, să găsească noi In urma, aceasta este şi un merit al tor.
tobuzul îs‘t croia drum prin căi pentru obţinerea lor. noi para cercetătorilor din aceaslă secţie, unde Tot cercetătorii dc aci, in colabo
nămeţi. La ora stabilita şofe metri dc exploatare, mai economi- s-a plăsmuit şi a prins viată ideea. Şi rare cu cei din secţia laminoare, au
ooşi. pentru instalaţiile si agregatele
rul Petru Martin a aiuns la lucrurile nu s-au oprit aici. Ei cerce studiat problema economisirii otelu
Cu planul depăşit Cluj Călătorii i-au adus nu uzinelor siderurgice, noi mărci de tează în continuare posibilitatea ro* rilor inoxidabile şi a metalelor nefe
A m ctcU i laica ORGANIZAŢIILOR DE PARTID Colectivul dc muncitori, ingi mai cuvinte de laudă. aliaje cu calităţi superioare pentru ducerii pe mai departe a consumu roase. Aşa au apărut pentru prima
uzinele constructoare de maşini.
dată în tara noastră ţevi şi table din
făcut decît
— Nu mi-am
neri şi tehnicieni de la fabrica datoria, răspunse cu modes Laboratoarele au aci denumiri ie lui dc cocs prin procedee moderne. otel obişnuit placate cu oţeluri ino
de conserve de legume şi fructe şite din comun ; laboratorul de fon Si pentru că furnalele sint ele în xidabile.
Pentru buna desfăşurare a muncii din Haţeg, intensificîncl întrece tie şoferul. tă, de oteluri, de laminoare, aliaje si sele nişte uriaşe laboratoare, cerce Constructorii de utilaj petrolier $i
La autobaza I R.T.A. Brad
cultural-educative rea socialistă, folosind judicios mai sînt si alţi $o(eri asemeni coroziune, materiale refractare ele. tătorii din secţia fonte nu arareori pot minier au primit un spriiju substan
fi înlilnîţi la Hunedoara, Reşiţa sau
timpul de muncă, a reuşit să în
Şi nu numai denumirea, dar şi as*
cheie activitatea din luna ianua Ini Petru Martin. Vladimir nectnl lor este ieşit din comun. Ală alte centre siderurgice, căulind acolo, ţial din partea specialiştilor din sec
Comitetul orăşenesc Haţeg al tinerilor dm oraş în care se vor rie cu frumoase succese. Planul Biscă, Gheorghe 5/na. /.ogh/n turi de încăperile cu pereţi din faianţă la fa|n locului, să descopere pînă şi ţia de laminare. în îmbunătăţirea ca
P.M.R. acorda multă atenţie bunei trata problemele specifice acestora. producţiei globale a fost depăşit Cri$an si al{ii î$i fac la fel da sini hale mn.ri. înnegrite dc funin tainele cele mai ascunse, spre a sc blurilor de tracţiune a căror durabi
desfăşurări a muncii cultural-educa O atenţie deosebită sc va acorda cu 5,12 la sută, iar planul pro toria. Ei sînt oameni cu care gine. Alături rle eprubete, retortele putea obţine mai nuill metal mai litate în urma unor dimensionări co
recte a sirmetor şi a aplicării unor
tive. In acest scop a fost întocmit şî îmbunătăţirii agitaţiei vizuale, ducţiei marfă cu 6 la sută. colectivul autobazei se min- din sticlă şi utilajele moderne de la bun. mai ieftin. Să obţii fier direct tratamente speciale, a crescut cu
dreste Pe toate traseele, ei se
recent un plan de acţiune care să luîndu-se măsuri de confecţionare In mod deosebit s-a evidenţiat străduiesc si reusesc sa tran borator, un autentic furnal, dar nu din minereu, fără a mai fi nevoie 20-25 la sută.
intensifice mai mult această aclivi- a 23 de panouri care vor fi insta echipa condusă de tov. Elena sporte călătorii în cele mai mai de 8 metri înălţime ; cuptoare de să se treacă prin faza fontă, parc Lista exemplelor de acest lei ar
tate. Potrivit acestui plan se vor late în anumite puncte ale oraşului. Moraru, care a produs peste plan diferite tipuri, in cairo clocoteşte me neverosimil Şi cu toate acestea, cer
putea fi continuată încă. Experienţa
tine în toate întreprinderile si in Va fi intensificată munca de popu 5 tone de conserve din fructe bune condi\H IOAN HARAGA talul, reduse si ele ca dimensiuni, la cetătorii din secţia fonie au făcut bogată, capacitatea cadrelor de aci,
stituţiile din oraşul Haţeg conferin larizare a cârtii. In acest sens, bi S. NICOI.AE corespondent minoare, fel de fel de maşini şi uti- o serie de experienţe oblinind bune căutările creatoare ncconlenile îşî
ţe pe tema : „Politica externă a blioteca raională va organiza con corespondent rezultate. Sclumbind reţelele de în spun cuvintul în colo mai diferite şi
R P.R., politică activă de pace şi sfătuiri cu cititorii pe tema „Figuri cărcare, dc încălzire a furnalelor la mai dificile probleme ale metalur
colaborare internaţională". In fata de croi în lupta pentru construirea Călan, ei au creat f urna t ist vio r rle nici giei penlru ca ele să-si găsească re
activului fără de partid se va ex socialismului în patria noastră", O am enilor mtmciâ — posibilitatea să producă pentru uzi zolvarea la niv'elul te la nici i mondiale
pune conferinţa „Cinstea de a de nele constructoare de maşini fonie Şi toate acestea se petrec aci. înlr-o
veni membru de partid”. De ase N N1COAR.A superioare, iar prin modificarea teh margine a Bucurcştiului. dincolo de
menea se vor tine conferinţe în fala corespondent nologiei fontei folosite la fabricarea linia zveltă a blocurilor cu faţadele
aparfam esite cît mai bine execufafe utilajelor de turnare — lingoticrc si colorate în tonuri pastelate.
La un cerc de studiere a Statutului P.M.R. poduri de turnare — s-s reuşit să
Colectivul de muncă al şantierului şantierului, sub îndrumarea biroului care au îmbrăţişat-o, pe lingă faptul se prelungească viaţa acestora cu I CÎIUPEANU
nr. 4 de construcţii civile, dm ca organizaţiei de bază P.M.R., a pre că manifestă o preocupare sporită
In cadrul organizaţiei de bază deosebi cursanţii Gheorghe Rusu, conizat o seamă de măsuri, la apli pentru realizarea şi depăşirea planu
P.M.R. din staţia C.F.R. şi districtul L Caşpar Popa şi Ştefan Cretu, care drul l.C.S. Hunedoara, şi-a încheiat carea cărora s-a trecut încă din luna lui, creşterea productivităţii muncii,
Brănişca îşi desfăşoară activitatea un se prezintă întotdeauna la semina- activitatea în anul 1D63 cu rezultate ianuarie. In primul rînd, înainte de buna gospodărire a materialelor, se Se înfăptuiesc angajamentele
cerc de studiere a Statutului P.M.R. rii bine pregătiţi, cu conspecte la bune. Prinlr-o muncă mai bine orga atacarea obiectivelor planificate, s-a străduiesc să execute şi lucrări de
la care sînt înscrişi 21 de cursanţi zi. Ei îşi aduc o preţioasă contribu nizată, intensificînd ritmul de exe recomandat maiştrilor responsabili calitate superioară. încheierea anului 19G3 cu bune rie şi prima decadă a lunii februa
membri şi candidaţi de partid, pre ţie la lămurirea problemelor care cuţie, am reuşit sa îndeplinim şi să de lucrări şi şefilor de loturi să stu rezultate, i-a făcut pe lucrătorii din rie a fost depăşit cu 0 tone dc oxid
cum şi tovarăşi din activul fără de se ridică în timpul seminariilor şi depăşim pianul fizic de aparta dieze temeinic proiectele de execu Printre alte măsuri traduse in viaţă cadrul secţiei I a Fabricii chimice galben dc fier, cu G lonc oxid roşu
din Orâştie să-şj ia
angajamente
partid. Cursanţii depun mult inte ajută pe ceilalţi la întocmirea con mente. Dar, aceasta nu este totul ţie. In urma trecerii la efectuarea trebuie menţionată predarea lucrări sporite pentru acest an. Harnicut co de fier şi cu 2 tone la tanln.
res în însuşirea prevederilor Statu spectelor. pentru un şantier. Calitatea aparta acestor studii, factorii răspunzători lor între formaţii pe bază de proces lectiv s-a angajat să realizeze 20 Un aport Important la obţinerea
verbal şi alcătuirea unor comisii de
mentelor executate de noi nu se ri
tului P.M.R, caută să aplice în GHEORGHE GROAPA dică încă la nivelul cerinţelor. In nu reuşit să se familiarizeze din control, pe linie de calitate şi gos tone oxid galben dc fier, 20 tone acestor succese au odus brigăzile
conduse de tovarăşii Vasllc Vlad si
viată cele învăţate. Se remarcă în corespondent general calificativul primit la recep timp cu lucrarea încredinţată, să-şi podărire, care activează în fiecare oxid roşu dc fier şi G tone (anin Vaier Străjan de la atelierul oxizi
praf sulă Ja suta.
ţie a fost „bine". Insă ou mai exi stabilească chiar un plan de orga 2l de joi a săptăminii respective. Realizarea acestor obiective im dc fier şi brigăzile conduse dc to
varăşii Constantin Străjan şi loan
Atenţie sporită învăţămîntului de partid stat blocuri ca E şi H, In care s-au nizare, care să conducă Ia o execu Această măsură şi-a dovedit din plin pune însă luarea unor măsuri Ich- Mal iţa, dc ta atelierul tanin, brigăzi
ţie ritmică, ce în final are urmări
controalelor
eficacitatea. Jn urma
obţinut calificotive slabe. Aid, fini
nico-organizaloricc. Parte din aces
sajele au fost de slabă calitate şi ca pozitive asupra calităţii tuturor ope efectuate, cit şi a indicaţiilor ce se tea au şi fost traduse în viaţă, aşa evidenţiate in întrecerea socialistă
pa luna ianuarie.
Nu de mult, înlr-o adunare gene deşi s-a făcut o asemenea analiză urmare am avut dese reclamaţii din raţiunilor. De asemerfea, încă din dau cu acest prilej, calitatea tuturor cum eşte cea cu privire la urmări
rală a organizaţiei de bază ‘din- sec^- situa(io continuă să fie ncsatisfăcă- partea beneficiarilor. Deficiente s-au ptimele zile ale anului 1964, s-au fo rea consumului de aer ia cuvclc dc
tia scularie a Fabricii chimice Orăş- toare Cele mai multe cercuri sînt losit şabloane pentru trasarea zidă lucrărilor s-a îmbunătăţit, aspectul reacţie pe flux în timput reac IOAN BEf?TELEIE
şef de schimb
rre a fost analizat felul în care sc rămase în urma, unele ajungînd constatat şi la alte blocuri. S-au exe riilor interioare şi chiar a tencuieli gospodăresc al şantierelor s-a schim ţiilor. Co urmare a acestei mă (responsabilul postului dc co
cutat muchii strîmbe la tencuieli, fre
bat mult în bine.
desfăşoară învătămîntul de partid. doar la lecţia treia. Faţă de această carea mozaicurilor pe alocuri a fnst lor, rame pentru marcarea strictă a suri şi o clanului în munca, respondenţi voluntari dc la
In planul M.T.O. stabilit, ne-am pro
Analiza nu s-a făcut însă destul de stare de lucruri sc cere ca biroul necorespunzătonre, ior zugrăvelile golurilor de uşi şi ferestre. pus ca în viitorul apropiat să omoge planul dc producţie pe luna ianua F. C. Oraştîc)
temeinic. Deşi situaţia nu era deloc organizaţiei de bază să ia măsuri şl vopsitoj'iile au fost de slaba cali Apoi, fiindcă s-au constatat defi nizăm tonte brigăzile de muncă, să
îmbucurătoare, referatul prezentat operative care să ducă la înlătura tate. cienţe în pregătirea profesională a permanentizăm maiştrii şi brigăzile P r e g ă î ir l d e p r im ă v a r ă
de tov. Sabm Gîrjob, nu a fost su rea deficienţelor ce se manifestă în Fireşte, această situaţie nu ne poa maiştrilor şi a şefilor de brigăzi, s-a pe lucrări, să stabilim pentru fiecare
ficient de analitic. Nu au fost ară desfăşurarea învătămînlului de te mulţumi. In anul 1004, vrem să iniţiat un curs cu aceştia, unde săp- obiectiv o tehnologie de lucru, care In aceste zile de (nrnâ colecti şi 20 pluguri. De asemenea, au fost
tate concret cauzele lipsurilor exis panici. obţinem la recepţii numai califica tamînal se prelucrează normative noi va trebui respectată cu stricteţe, şi viştii din Boz, raionul Ilia, fac in procurate seminţele de legume ne
tense pregătiri pentru campania de
tente, măsurile care sc impun a fi N 1C()LAI-; STOICA tive bune şi foarte bune. Pentru de execuţie şi se dau îndrumări pen înccpînd cu sfirşitul lunii februarie primăvară. Numai pînă în prezent cesare şi s-au procurat 2 000 l(g. po
rumb dublu hibrid din generaţia 1.
luate. Drept urmare, în prezent, corespondent realizarea acestei dorinţe conducerea tru înlăturarea deficienţelor ce se sâ se deschidă cursurile de ridicare au fost transportate peste 1 000 tone In prezent se lucrează la amena
mai manifestă. Printre expunerile a calificării profesionale pentru zi îngrăşăminte organice pe terenurile jarea r.îsadn iţelor care vor ocupa
prezentate pînă acum se numără dari, mozaicari, vopsitori şi instala ce se vor cultiva în acest an cu po 200 m p.
„Executarea lucrărilor pe timp fri tori. De asemenea se vor folosi pe rumb şi cartofi, au fost reparate 9 IU. TIC
P a 1 •ei tis 6! ! ş i e le a tă şa s b®l i i * l l sesa&isMlâM® guros ", „Normative pentru executa scară mai largă unele elemente pre semănători de porumb, 17 prăsitori, corespondent
fabricate co: chesonno finisate pen
rea zidăriilor şi tencuielilor", „Folo
sirea materialelor plastice in con ii u punctele comerciale, planşee
s tiă M o s o S f â s a ie g r a fle strucţii", „Lucrări de izolaţii In con pentru blocurile turn. Acestea, pe În treceri a tr a c tiv e
strucţii" etc. lingă faptul că ne vor ajuta la scur
Propunînd Şl alegind deputăţii în cumentări, temeinice, pe teren. De noiembrie nici nu s-a ţinut. De Demnă de relevat este iniţiativa tarea termenelor de execuţie, vor Recent a avut loc la Pîclişa, ra laiă cîştigătorii probelor dispu
sfaturile populare, masele de oa aceea, raportul comitetului execu asemenea si la alegerea probleme comuniştilor de pe şantier lua duce la îmbunătăţirea simţitoare a ionul Haţeg, disputarea fazei a tate: tir: Cornel Niţu (Sănătatea
meni ai muncii le-au acordat ma tiv a venit cu soluţii din cele mai lor de analiză nu s-au avut în ve ta cu prilejul dezbaterii cifre calităţii fiecărei lucrări. 11-a interasociaţii a Spartachiadei Pîclişa); tenis de masă: Ion Lus-
rea cinste şi încredere de u-i repre bune, care au fost o buna bază de dere sarcinile cele mai actuale. lor de plan. Esto^ vorba de Ing. STEI.IAN* TOPESCU de iarnă a tineretului. can (Sănătatea Pîclişa), iar la şah
zenta la conducerea treburilor ob discuţii în sesiune. De asemenea şi Exemplu în acest sens este sesiu iniţiativa „Punct de lucru model", Au luat parte reprezentanţi ai Ilie Iuga (Sănătatea Pîclişa).
şteşti şi de stat. Prin legătura strin- coraporlul comisiei permanente in- nea a IX-a din luna ianuarie ac. care a fost extinsă la multe puncte şeful şantierului nr. 4 asociaţiilor sportive Sănătatea
să ce trebuie să o aibă cu masele vâtămînt şi cultură prezentat de care a analizat rezultatele din cam construcţii civile Pîclişa, Avîntul Toteşti şi Rete NICU SHUCHEA
de alegători, trăind şi muncind in deputatul Gh. Drâguşin a fost bine pania agricolă de. toamnă. In ge de lucru de pe şantier. Muncitorii al l.CS. Hunedoara zatul din Rîu de Mori. corespondent
neral, la majoritatea sesiunilor, nu
mijlocul lor, deputaţii au largi po documentat. se respectă termenul stabilit prin
sibilităţi de a cunoaşte dorinţele ce Pentru a rirliro nivelul dezbateri planul de muncă. Astfel, sesiunea
tăţenilor, ce anume probleme îi lor din cadrul sesiunii amintite, co
frămîntu, cc lucrări trebuie înfăp mitetul executiv a invitat sa par programată pentru 31 iulie s-a ţi e=£ ^u r^a n r abia
nut în 4 «august, cea din 28 septem
tuite, ordinea urgenţei lor şi m ij ticipe un număr de opt tovarăşi di brie in 9 noiembrie, iar cea din 29 s u. cL
loacele pnn care se pot realiza. Cu- rectori de şcoli, cadre didactice şi noiembrie în 12 decembrie.
noscind aceste lucruri deputaţii aduc contabili aî şcolilor de 0 ani şi me Slaba pregătire a unor sesiuni re
în cadrul sesiunilor sfaturilor popu dii. La discuţii s-au înscris opt lo- iese şi din numărul mare de depu D O C U M E N T A R
lare experienţa lor de muncă si taţi ce absentează. La sesiunea a
viaţă. Iată de ce hotărîrile adop V-a au participat doar 48 deputaţi, Sub această denumire este cu rate dc est (Hadramaut, insula So- Golfului Pcrsic. In antichitate şi în In februarie 1959, din iniţiativa
tate în acest mod se bucură de în Probleme iar la cea de n VIl-a doar 35 depu noscută partea de sud a peninsulei cotra şi alte regate) şi de vest (re- primele timpuri ale evului mediu, Angliei a fost creată o uniune teri
crederea maselor, care în frunte cu taţi. In marea majoritate, cei ab arabice, care, cu excepţia Yemenului, gate-sultanate). oraşul a fost un important ceniru torială de tip neocolonialist — Fe
deputaţii, luptă pentru transpune ale sfafurilor populare senţi au fost motivaţi, dar aceasta se mai află încă sub dominaţia co Teritoriu) coloniei Aden ocupă 291 comercial, dar in secolul al XVI- deraţia Arabiei de sud. In ianuarie
rea lor în viaţă. In acest scop da nu înseamnă o scuză. Deputaţii care lonială. Importanţa strategică şi eco km2, iar protectoratele — 289.400 km2. loa, după descoperirea noilor dru
toria organelor de execuţie este de absentează cu regularitate trebuie nomică deosebită a acestei regiuni Populaţia coloniei numără 200.000 muri maritime spre India şi instau 19G3, Acienul a fost Inclus In fede
a aduce la cunoştinţă deputaţilor varăşi deputaţi şi invitaţi. să aibă în vedere faptul că eî sînt explică încercările colonialismului rarea dominaţiei Turciei asupra Ye raţie cu unele drepturi „speciale" —
din timp ordinea de zi a sesiunilor, Fiind bine pregătită şî dezbătînd aici reprezentanţi ai unei mase de di? a se menţine nici în continuare. locuitori, a protectoratului de vest „guvern" autonom în frunte cu un
pentru ca ei să ia parte activă la cu competenţă problemele înscrise alegători, trimişi să participe activ •Valul puternic al luptei pentru li — 355.000 locuitori, iar o celui de menului, a decăzut. In 1839 s-a „ministru principal" şi altele. Fede
lucrări, să vină cn propuneri valo la ordinea de zi, sesiunea a IlI-a a chidarea deplină a sistemului colo est — 355.000 locuitori. instaurat aici dominaţia colonială raţia Arabiei de sud cuprinde colo
roase de îmbunătăţire a muncii. adoptat o hofărîre corespunzătoare. la conducerea treburilor obşteşti şi nial isi croieşte insă drum cu pu Oraşul Aden este un centru ad britanică. Importanţa oraşului Aden nia Aden şi o parte din regatele fă-
La înălţimea acestor saicim se La cîleva luni după aceea, în sesiu de stat. Ce justificări pot să aibă ministrativ al coloniei cu acel.aşi creşte din nou după construirea Ca cînd parte din protectoratul de vest
ridică şi cea mai mare parte a de nea a Vl-a din luna septembrie, s-a unii deputaţi cum sînt tov. Alexan tere şi în Arnbia de sud. nume şi o mare bază maiitimă mi nalului de Suez. In timpul celui de-al şi cel de est. Suprafaţa federaţiei
putaţilor aleşi în Sfatul popular al analizat felul in care comitetul exe dru Duca, Alexandru Gliemeş, loan £ doilea război mondial, Adenul a ju este 190.000 km2, iar populaţia de
oraşului Alba lulia. Cei 08 deputaţi cutiv a dus la îndeplinire hotârirca Gogean, Măria Dârămuş pentru fap Principalul teritoriu din această litară engleză. El reprezintă în ace cat un rol de seamă în asigurarea
tul că nu multe absenţe de la se
aleşi în martie 1963. sînt muncitori, adoptata anterior. A reieşit că nn- siuni, iar cind participă nu iau par regiune este posesiunea britanica laşi timp o adevărată placă tur transporturilor în şi dinspre regiu 550.000 locuitori. Pe hîrtie puterea
ingineri şi tehnicieni evidenţiaţi la joriiaten şcolilor au fost pregătite Aden, alcătuită dintr-o colonie (ora nantă strategică şi un important cen nile petrolifere. legislativă aparţine Consiliului fede
locurile de munca, colectivişti har (zugrăvite si reparate) pentru înce te activă la dezbater i ?! De altfel şul Aden, insulele Kurin-Murîa, Pe- tru de tranzit in comerţul cu ţă Patru cincimi din populaţia Ade- ral, iar cea executivă Consiliului su
in general participai en la discuţii
nici, conducători ai unor întreprin perea noului an şcolar, că s-an mon rim şi Kamaran) şi două protecto rile din legiunea Marii Roşii si a prem. Dar de fapt, întreaga putere
deri si instituţii, tovarăşi ca Tului tat sobe la Şcoala de 0 ani din Mi- in cadrul sesiunilor este nesntisfu- nului se compune din arabi, iar o se află în continuare în mîinile au
căloare.
Topor. Alexandru Deobald. Sofîs ceşti şi altele. Dar sesiunea a scos cincime — din induşi, pakistanezi, torităţilor coloniale.
Boţ. Sever Oana, Elena Costca şi în evidenţă si unele fapte negative. Legat de desfăşurarea sesiunilor iranieni şi somali. Există şi un nu Centrul mişcării de eliberare na
alţii, care se bucură de aprecierea Astfel, la construcţia celor două săli la Sfatul popul.ar al oraşului Alba măr redus de europeni, in special ţională în Arabia de sud este ora
cetăţenilor, au prestigiu în faţa lor. de clasă din Bărubanţ şi a şcolii din lulia trebuie amintit şi faptul că iu i englezi. Principala îndeletnicire a şul Aden. In fruntea acestei lupte
Câutînd să se ridice la nivelul în Pîclişa lucrurile s-au tărăgănat, iar întotdeauna hotărîrile elaborate an băştinaşilor este extracţia sării, pes se află Congresul sindicalelor din
crederii acordate de masele de ale în unele perioade au stagnat chiar. fost cele mai corespunzătoare. De cuitul, creşterea vitelor şi agricultu
gători ei sc străduiesc să dea viaţă De asemenea, la şcoala nr. 3, deşi multe ori s-au stabilit sarcini cu ra (ei cultivă mei, cafea, citrice, tu Aden şi Partidul socialist popular
propunerilor veniie din rîndmile se stabilise eliberarea spaţiului ocu caracter general. Nici urmărirea în tun, iar in uliimuJ timp foarte mult înfiinţat în 1952 (preşedintele parti
lor. să ia parte activă la sesiunile pat de grădiniţa de copii prin găsi deplinirii unor hoiăriri nu s-n fă bumbac). Producţia de bumbac dului, Abdulah ol Asnag, este toto
sfatului populai-. - cut în mod organizat, iar în sesiuni dată şi secretar general al Congre
rea unui local corespunzător, totuşi (aproximativ 8 0UU tone anu.il) este
Lh buna desfăşurare a sesiunilor, acest lucru nu s-n rezolvat. nu s-au prezentat deputaţilor infor achiziţionată la preţuri derizorii de sului sindicatelor din Aden). Faptul
sarcini dc mare răspundere revin In discuţia deputaţilor au fost mări despic modul de rezolvare a că proletariatul este conducâtoiul
însă şi comiletului executiv al sfa puse si alte aspecte ale muncii co acestora. compania engleză „Comitelui agricol luptei de eliberare naţionala, explică
tului popular, îndeosebi privind pre mitetului executiv. Aşa de exemplu Este necesar ca comitetul execu din Aden". Surse dc existentă intensitatea măsurilor represive.
gătirea Ini- .Multe din sesiunile Sfa sesiunea a VI!!-a din luna decem tiv să ia cele mai corespunzătoare pentru locuitorii oraşului sini por Mulţi dintre conducătorii luptei de
tului popular rl oraşului Alba lu brie, a analizat rezultatele obţinute măsuri. In primul rînd va trebui tul şl uzina de prelucrare a ţiţeiu eliberare, printre care şi Abdulah al
lia au reuşit să suDiină dezbaterilor în executarea lucrărilor prevăzute să-şi îndrepte atenţia spic activi lui Pămîniul aparţine feudalilor lo Asnag, se află în închisori.
problemele cele mai importante, la la buget şi lucrările gospodăreşti şi zarea tuturor deputaţilor, apoi sa cali sau emigranţilor englezi, şi este
ordinea zilei. Să luăm de pildă se dc înfrumuseţare. acorde atenţie respectării planului lucrat in special de ţărani dijma.şi. Populaţia Adenului şi a întregii
siunea a IlI-a care a avut loc la Din. păcate insă, nu toate sesiu de ţinere a sesiunilor. O deosebită Cele cinci bogate zăcăminte petro federaţii cere să se pună capăt aces
sfârşitul lunii iunie JDHA. Ea a ana nile au fost bine pregătite ceea ce atenţie va trebui dată întocmirii ra lifere din regiunile Samud, Hndlid, tei stări de lucruri, revendică drep
lizat rezultatele obţinute în amil a făcut ca ele să nu-şi atingă de poartelor cit şi elaborării şi înde tul de a-şi hotărî singură soarta.
şcolar 1P62-19G3 şi n stabilit măsuri fiecare dată scopul propus. Comite plinirii hotărîrilor elaborate In fe Zamalin, Moklok şî Hidir se află în Amploarea pe care au căpâtat-o în
pentru deschiderea noului an şco tul executiv nu a anunţat din tîmo lul acesta rezultatele obţinute in mina unei companii petroliere ame-
lar 19G3-1PG4 Raportul prezentat deputaţii despre data si ordinea de conducerea treburilor obşteşti de că ricano-engleze Sub controlul metro ultimul timp dempnstraţlile de pro
de tnv. Gh Lăncrâjan, vicepreşedin zi «a unor sesiuni şi deci prezenţa şi tre Sfalul popular orăşenesc Alba polei se află si zăcămintele de ura test din Aden constituie o dovadă
te al comitetului executiv, a fost participarea la discuţii au fost sla lulia vor fi lot mai rodnice. niu descopei ite la nord de Iladia- a hoiăririi care animă pe partici
întocmit pe baza unei prealabile do be. Ba mai mult, sesiunea din luna V. FURIR maut. . panţii la mişcarea de eliberare.