Page 52 - 1964-02
P. 52
N n 2841
rag. 4 Drumul socialismului
Savanţi sovietici despre naşterea
şi evoluţia galaxiilor şi stelelor
MOSCOVA 14 (Agerpres) mondială a anului 1963 a fost des*
La lectoratul Societăţii unionale coperirei superstelelor gigantice. El
„Znanie" a avut loc o inlilnite cu a enunlat noua ipoteză sovietică pri
publicul, a unor oameni dc şliintă vitoare la cauzele radiaţiei superste-1
sovietici, cu tema „ Naşterea şi evo lelor. „ Probabil — a spus Ghinzburg
luţia galaxiilor şi stelelor — acestea sint corpuil cosmice în
Desclii/Jnd această adunare, acad. conjurate dc o centură Imensă care
V Uit or Ambarfumian a arătat cu as dă oceas/ă radiaţie“.
Ciu En-b i a sosit la Rangoon Expoziţie consacrată tronomia a devenit astăzi o ştiinfă Stelele, ca şi oamenii, se nasc, se
Situaţia din Cipru RANGOON 14 (Agerpres). nie la invitaţia generalului Ne celei de-a 490-a care se interesează nu a Ut de pozi dezvoltă şi mor. Despre ideea dis-
evoluţia Iar în
ţia stelelor cit dc
/yattliei stelelor, enunţată la slirşi*
Win, preşedintele Consiliului re lut anului 1963, şi care astăzi pre
După cum anunţă agenţia Chi li mp.
NICOSIA 14 (Agerpres). — na potrivit instrucţiunilor ce-i vor fi na Nouă, ia 14 februarie, Ciu voluţionar din Birniania. Ciu En- aniversări a naşterii Cind vorbim despre evoluţia ste zintă un mare Interes pentru lumea
„Luptele intre ciprioţii turci şi date de Comitetul pentru Cipru al lai esle însoţit de Cen 1, locţii lelor şi galaxiilor a subliniaI prol. ştiinţifică, a vorbit acad. loUov Zel-
greci din portul Limassol — anunţă cătuit din membri ai guvernului. En-lai, premierul Consiliului dc tor al premierului Consiliului de lui Galileo Gaiilei l-uliov Smorodinslit, trebuie să înţe dovici După Ipoteza fizicianului so
agenţia Associated Press — au con Constituirea subcomitetului a fost stat al R. P. Chineze, a sosit la stat şi ministru de externe al legem că, simultan ou loc schimbări vietic, in Univers este posibil pro
tinuat sporadic joi după-amiază, în anunţată de ministrul informaţiilor. Rangoon într-o vizită de priete R. P. Chineze. MOSCOVA 14 (Agerpres) in întregul Univers. Omul dc şliintă cesul care duce ta „închiderea" ra
timp ce aveau Joc tratative la Ni Gogim, după o şedinţă a Consiliului La Biblioteca de stat „Lemn" din a amintii cu, după cum s-a constatat, diaţiei unei stele dc către propriul
cosia in cadrul unui efort de a tri de Miniştri caic a avut loc joi Moscova a lost deschisă o expozi galaxiile sc îndepărtează una dc aho ei cimp magnetic. Atunci steaua sc
mite o forţă internaţională în insula după-amiazâ. lu fe r v in l lid e r u lu i g r ec ţie consacrată aniversării a 400 dc cu o viteză proporţională cu distanta transformă îitlr-o steră întunecată
cuprinsă de tulburări. Un armistiţiu La O.N.U., reprezentanţa perma ani dc la naşterea marelui om dc dintre ele. Există obiecte, a subliniat — „moare" Probabil că asllel dc
şubred care a intrat în vigoare îna nentă a Turdei a adresat o scri P a p a n d r e u şliinlâ italian Galileo Gaiilei. el, care sc Indcixirlcoză de pămint slerc întunecate, care pot fi semna*
inte de amiază, a fost încălcat cu soare preşedintelui Consiliului de Printre lucrările expuse se altă cu o viteză tnergind pină la 140 km late numai pe baza gravităţii lor
trei ore mai lîrziu...". Generalul en Securitate în legătură cu inciden ATENA 14. — Corespondentul Un singur lucru este sigur, a sub „Dialoguri despre cele două sislcmc pe secundă. proprii, există intr-un număr mare in
glez Young a anunţat că joi — a tele de la Limassol. Agerpres, Al. Gheorghiu, transmite: liniat Papandreu, că „acordurile aşa principale ale Universului. lucrare Vitali Ghinzburg a spus că eveni Univers.
editată la Florenţa în anul 1632, o-
treia zi de cînd au început inciden ★ Presa greacă reproduce interviul cum sint ele acum, nu pot continua mentul numărul 1 din astronomia
NICOSIA 14 (Agerpres). — acordat de liderul Uniunii de cen să existe". Orice soluţie politică este pciele complete ale Iul Gaiilei, apă
tele la Limassol — au fost ucise 10
persoane şi alte opt au fost rănite. Vineri dupâ-amiază, subsecretarul tru, Papandreu, ziarului american legală de retragerea Greciei şi Tur rute la jumăiQlea secolului al XV//-
După întrevederile pe care le-a de stai al S.U.A., George Ball, a pă „Washington Post" in legătură cu ciei din Cipru şi de asigurarea de lea la lioloqna, precum şi o lucrare Noi ciocniri la frontiera somalezo — etiopiana
problema Ciprului Papandreu, scrie
avut cu subsecretarul de siat, Geor- răsit Nicosia, indreptîndu-se spre ziarul, a respins categoric ideea câne O.N.U a libertăţii, indepen a sa de cincisprezece volume cu ADD1S ABEBA 14 (Agerpres) — Thant, a avut in aceeaşi zi întreve
Ankara. Aici el va avea noi contac
denţei şi autodeterminării poporului
ge Ball, pjrşedintele Makarios a te cu oficialităţile tuiveştî, pe caic unui stat federal în Cipru ca o so cipriot. Pentru realizarea pacificării coperfi dc piele roşie, gravate In Potrivii relatărilor agenţiilor de deri cu reprezentantul Etiopiei la
anunţat respingerea planului unglo- le va informa despre rezultatele în luţie politică pentru conflictul ci insulei, a spus el, locul Greciei şi presă, la 13 februarie au avut loc O.N.U., dr. Tosfaye Gobre-Egzyn
nmerican şi. după cum flatează a- trevederilor sale cu preşedintele Ci priot. Cauza principală a încordă Turciei ca puteri garante trebuie aur (Florenţa, 1842—1836). cu Hassan Nur Elini, reprezenta,.
genţia , France Presse, a prezentat prului, Makarios, şi eu vicepreşe rii situaţiei din Cipru, a continuat luat de o forţă a cărei competenţă Sint prezente la expoziţie /ticrdrl noi ciocniri la frontiera somalezo- Somaliei, care l-au informat despre
operaţiunilor
etiopiană. In cursul
contrapropuneri. Referindu-se la dintele Kuciuk. el, este prevederea din acordurile de trebuie să fie negociată cu preşedin importante ale Iul Gaiilei apărute in desfăşurarea evenimentelor în legă
surse din Washington, agenţia Asso După cum relatează agenţiile oc la Londra şi Zurich, care permite tele Makarios. „O forţă internaţio limbile rusă, romînâ, maghiară, en* concentrate în localitatea Ferfer am tură cu diferendul dc frontieră. U
ciated Press transmite că preşedin cidentale de presă, misiunea lui Ball, Greciei şi Turciei să trimită forţe nală trebuie compusă din contin glez.ă şi in alte limbi, precum şi li bele părţi au sule^t pierderi se Thant a cerut celor două ţări să
militare în Cipru. Astfel de foiţe, a
rioase în oameni şi materiale m ili
gente din ţări prietene şi nicidecum
la Nicosia s-a soldat cu un c.şcc to
tele Makarios este gala să primească tal. Preşedintele Makarios, tiunsmi- spus el, „în loc sâ servească pentru dintr-o forţă N.A.T.O., deoarece Ci înceteze luptele.
în Cipru trupe din ţările Common- t<» agenţia France Presse, a respins stingerea focului, sint incendiatoare prul nu este membră a acestei or teratură sovietică despre viafa şi tare. Disputa dintre cele două ţări a
wealthului şi adaugă că „aceste pro planul anglo-american de trimitere cu bună ştiinţă". ganizaţii". creaţia lut Galileo Golitei. j Secretarul general al O.N.U., U fost, după cum se ştie luată in dis
puneri silit acceptabile pentru în insulă a unei forţe internaţionale cuţie de miniştrii afacerilor exter
S.U.A.". Inir-o declaraţie făcută zia de poliţie. -ţ» - f| ne şi ai apărării ai ţărilor membre
riştilor după întrevederile cu repre Potrivit agenţiei menţionate, in După tratativele americano-engleze ale Organizaţiei Unităţii Africane,
zentanţii S.U.A. şi Angliei — Ball sursele din apropierea preşedintelui care îşi desfăşoară lucrările la Dar
şi Pickard — Makarios a declarat : Mak'irios s-a anunţat că acesta in WASHINGTON 14 (Agerpres). - nici o concesie in problema comer Es Salaam.
„Apreciez intenţiile lor, dar nu tenţionează acum sâ trimită o dele Primul ministru al Marii Britanii, ţului cu Cuba. Guvernul britanic a
sint de acord cu procedura propusă. gaţie cipriotă la Consiliul de Secu Alee Douglas-Home, a părăsit vi insistat asupra faptului că acest co
ritate pentru a face cunoscută si
Avem puncte de vedeix* diferite. tuaţia din Cipru. neri capitala Ş.U.A , indreptindu-se merţ se va baza în esenţă pe consi A început eliberarea
Dacă propunerile lor ar fi accepta La sosirea sa la Ankara, Ball a spre ţară după convorbirile pui late derente de ordin economic. In ceea deţinuţilor kurzi
te, situaţia s-ar complica şi mai declarat că a găsit la Nicosia „o si timp de două zile cu preşedintele ce-i priveşte pe americani, continuă BAGDAD 14 (Agerpres)
mult... Intenţionăm să ne adresăm tuaţie foarte gravă". Sîmbătă dimi Lyndon Johnson. ziarul, ei vor continua desigur să După cum anunţă agenţia France
In legătură cu rezultatele trata
preconizeze boicotarea comercială
Consiliului de Securitate şi să ce neaţa, el va pleca la Atena unde va tivelor americano-engleze, majori a Cubei". Referindu-se la poziţia ce Presse, guvernatorul militar gene
rem adoptarea unei rezoluţii care să avea o serie de întrevederi cu auto tatea organelor de presă scot în evi lor două guverne faţă de comerţul ral al Irakului a transmis tuturor
rităţile greceşti, după care se va
condamne orice încercare de agre înapoia la Londra. denţă faptul că preşedintele Johnson cu Cuba şi cu ţările socialiste, zia directorilor de penitenciare din ţară
siune împotriva noastră şi să reafir Intre timp, situaţia din Cipru con nu a reuşit să convingă pe primul rul „Times" apreciază că „diver instrucţiuni prin care le cere să
me integritatea teritorială a Repu tinuă să se menţină tulbure. ministru englez să se alăture poli genţe profunde continua sâ despartă pregătească lista tuturor persoane
blicii noastre". Potrivit agenţiei Ca urmare a luntelor care au avut ticii americane, îndeosebi în pro cele două ţări". Puncte de vedere lor arestate şi închise pentru parti
U.P.I., Makarios a arătat că apelul loc la Limassol, din Ankara se anun blema relaţii lor comerciale cu Cuba asemănătoare au fost exprimate şi ciparea la operaţiunile din nordul
său la Consiliul de Securitate nu va ţă că autorităţile turceşti au ordo şi cu ţările socialiste. „Comunica de ziarele „Daily Express", „Daily Irakului In instrucţiuni se preci
tul publicat după aceste convorbiri
preconiza trimiterea imediată a unei nai evacuarea portului Iskandemn — scrie ziarul „New York Herald Telegraph", şi „Daily Mail“. Subli zează, că listele sînt necesare pen
de la Wa
niind că convorbirile
foiţe de poliţie în Cipru. Makarios de către vasele civile, iar linele de Tribune" — nu cuprinde nimic con shington „au avut ca rezultat un tru a permite eliberarea persoane
a declarat că se teme cel mai mult război ancorate în acest port au fost cret, de pildă, cu privire la Cuba şi acord cu privire la majoritatea pro lor de mai sus, în virtutea legii de
puse iii stare de alarmă
de o invazie a trupelor turceşti sub La Londra. Ministerul Apărării al nici cu privire la Cipru. Singurele blemelor mondiale şi îndeosebi eu amnistie ce va fi promulgată con
pretextul protejării minorităţii ci Marii Britanii a anunţat plecarea în crize actuale cate sint menţionate privire la problemele Asiei de sud- form acordului cu privire la înce
priote turce. Cipru a generalului britanic Rirhard sînt cele ale Malaveziei şi Vietna est", agenţia France Presse relevă tarea focului în nordul ţării. Agen
Ball este aşteptat sa sosească la Carver, comandantul unei divizii mului de sud". intr-un comentariu eă „tratativele ţia France Presse menţionează că a
Ziarele engleze sînt şi mai cate
Londra, unde va avea întrevederi britanice, însoţit de siatul său ma gorice în a aprecia că cei doi oa anglo-americane nu au permis înlă şi fost pus în libertate un număr
turarea divergenţelor cate există de
cu reprezentanţi ai guvernului en jor, precum şi de 170 de ofiţeri. meni de stat nu au ajuns la o regle mai mulţi ani între Washington şi dc deţinuţi kurzi.
glez, înainte de a sc înapoia la După cum .se precizează în comu mentare a divergenţelor lor într-o Londra asupra problemei comerţu
nicai ul Ministerului apărării, gene
Washington. serie de probleme. „Englezii — scrie lui cu lumea comunistă in general şi
ralul Carver îl va înlocui pe gene Acţiuni ale ţăranilor
Din Ankara se anunţă că a fost ralul Hotei* Young la comanda for „Financial Times" — nu au făcut cu Cuba în special".
constituit un subcomitet ministerial ţelor militare britanice însărcinate din Brazilia
care va cuprinde pe reprezentanţii cu supravegherea încetării focului Conferinţa de la Dar-Es-Salaam RIO DE JANEJRO 14 (Ag^rprqs)
mai multor ministere, care va acţio- în Cipru. Generalul Young urmea Agenţia Reuter anunţă că orga
ză să-şi reia postul său de coman
dant suprem al celor două baze mi DAH-ES-SALAAM 14 (Agerpres). problemei şi a prezenta recoman nizaţiile ţărăneşti din provincia
litare britanice din Insulă. Conferinţa extraordinară a miniş dări conferinţei. Totodată, conferin Goiaz, care numără 30.000 dc mem
Referindu-.se la această măsură a trilor dc externe şi ai apărării ni ţă ţa a hotă rit .să adreseze celor două bri, au hotărît să întreprindă ac
DE PRETUTINDENI guvernului britanic, agenţia France rilor membre ale Organizaţiei uni părţi un apel pentru încetarea fo ţiuni de ocupare a păminturilor la
Rresse relatează că generalii! Car- tăţii africane a încheiat la 13 cului şi să constituie o comisie de tifundiarilor.
17G DE A M DE LA vor. turnează *5 preia comanda foi februarie discutarea problemei în observatori care va pleca la fron Aceste organizaţii au hotărît, de
DESCOPERIREA AUSTRALIEI telor de poliţie internaţionale pro- locuirii trupelor britanice din tiera somalezo-etiopiană pentru a asemenea, ca ocuparea păminturilor
ieclale de Anglia şi S.U A pentru Tanganica cu . efective africa supraveghea încetarea focului şi
Oinru. ne. Adoptînd recomandările co desfăşurarea evenimentelor, uimind necultivate să fie întreprinsă ime
Lq 26 ianuarie, Australia it săt- diat. Ţăranii au trimis un mesaj
bâtorit 770 de uni de Io descope într-o telegramă adresată de mi mitetului desemnat cu o zi înainte, să raporteze asupra constatărilor sa
nistrul m>ărării Thorneycroft gene conferinţa a hotărît ca Tanganica să le la conferinţa ordinară a miniştri special preşedintelui Joao Goulart
rirea sa. Australia este’ cei mai ralului Young se afirmă că încă nu >ndice din ce ţări africane doreşte să lor de externe africani, prevăzută cerindu-i sâ semneze neîntirziat
tinur continent, deoarece America, s-a luat nici o holărîre în această fie recrutate cele trei batalioane de a sc întruni în capitala Nigeriei decretul de expropriere a pământu
care va împlini in 1092 o jumătulc privinţa, dar că în Cipru „este acum infanterie şi unitatea de aviaţie ca peste zece zile. Această comisie se rilor situate dealungul căilor ferate
de mileniu, începe să lie conside mai mult deci! destul de făcut pen re , înlocuind trupele britanice, să va compune din doi membri soma- şj şoselelor. Acest decret a fost a-
rata ca lucind parte din vechile tru doi eenerali britanici". menţină ordinea şi securitatea în a- lieni, doi etiopieni şi unul dintr-o nunţat în programul preşedintelui
continente. Despre europeni, usiu- Tot la Londra se relatează că lor censiâ ţară pină la refacerea foiţe ţară neutră. Goulart.
lici şi africani nu sc ştie citul s-au dul Oirringlon. ministrul adjunct al lor armare naţionale. Citind surse Potrivit agenţiei Reuter, partici BOGĂŢIE ŞI MIZERIE IN BRAZILIA.
„născul“, deoarece nu a existut un afacerilor externe a! Angliei, a avut din preajma conferinţei, agenţia panţii la conferinţă au început vi SUS: Centrul oraşului Recife, capitala statului federal Pemant- Aceeaşi agenţie anunţă că 200 de
Associated Press arală că Etiopia,
Cristulur Columb sau, un căpitan o întrevedere cu ambasadorul turc, Algeria şi Nigeria şi-au manifestat neri după-amiază discutarea con bucco. latifundiari din siatul Goiaz au ho-
Cook cuie să descopere continen la Londrs. 7*ki Kuneralp, asupra JOS: Locuinţele mizere ale muncitorilor şi meseriaşilor din Brazi târît crearea de „echipe de comando
situaţiei din Cipru. dorinţa de a furniza trupele necesa flictului de frontieră dintre Soma armate" care să se opună acţiunii
tele respective. re in acest scop. Acordurile în legă lia şi Kenya. lia, făcute din deşeuri dc lemn.
tură cu trimiterea acestor trupe vor ţăranilor.
PARADISUL HOŢILOR fi încheiate pe o bază bilaterală. Se
DE AUTOVEHICULE întrevederile de Gaulle — prevede ca ele -sâ rămînă in Tanga
Relatări despre crimele săvîrşite
Frhard nica pentru o perioadă provizorie Catastrofa din Pacific — o pierdere
Germania occidentala esle pe de şase luni, uimind ca la cererea
cale să devină paradisul hoţilor de PARIS 14 (Agerpres). acestei ţări termenul să poată fi pre pentru marina australiană de colonialiştii portughezi
autovehicule ; in 10 luni au losl Vineri au început Ja Paris con lungit.
turale peste 90000 de automobile, vorbirile franco-vesi-gcrmane la cu Preşedintele Tanganlcăi Nyererc CANBERRA 14 (Agerpres) aceleaşi cercuri, „reduce considera LONDRA 14 (Agerpres). — populaţia este lipsită dc cele mal
întreprinderile dc asigurări sini re* participă, alaiuri de preşedintele a avut la 14 februarie mai multe în Pas<|ucl Mukumbi şi Mariadc Jc- elementare drepturi şi libertăţi.
alarmate şi cer organelor de poli de Gaulle. cancelarul Erhnrd şi mi trevederi cn şefii unor delegaţii par- Cercurile oficiale din Canberra bil capacitatea dc intervenţie a for Colonialiştii portughezi au trans
niştrii afacerilor externe, ai econo ticioame ia conferinţă. apreciază ca o „grea pierdere pen ţelor australiene în eventualitatea sus, reprezentanţi ai luptei dc eli
tie să iu măsuri. Una dintre me miei şi apărării din cele două ţări. tru marina australiană" distrugerea unui conflict în Asia de sud-est". berare naţională a popoarelor din format Mozambicu), a declarat la
Vineri dimineaţa participanţii la
todele rolosiie de tuuluculoil esle Convorbirile au loc în baza pievede- conferinţă au început examinarea Dc aceea, agenţia * France Presse Angola şi Mozamblc, au participat rindul său Mukumbi. intr-o rezervă
cea a închirierii autovehiculelor rilor Tratatului de alianţă şî cola problemei conflictului de frontieră contratorpilorulul „Vovagcr" in ur apreciază că in prezent, Australia, la Londra la o întrunire iniţiată de de forţă de muncă ieftină, folosită
pentru o călătorie in străinătate". borare franco-vest-german, consli- dintre Somalia şi Etiopia. A fost de ma ciocnirii cu portavionul „Mcl- la minele din R.S.A. şi Rhodcsia de
In telul acesta ci obţin şi documen tuind n doua luare de contact dintre semnat un comitet compus din re bourne" in timpul manevrelor na se află intr-o situaţie „penibilă", dat membrii Organizaţiei „Mişcarea pen sud.
tru eliberarea coloniilor". Ei au vor
tele necesare pentru trecerea fron cancelarul Krliard şi generalul de prezentanţi ai 13 ţări pentru a dez vale din Oceanul Pacific. „Mcl- fiind faptul că această catastrofă a
tierei. La puţin timp după încheie Gaulle. bate în profunzime toate aspectele bourne", unicul portavion austra intervenit tocmai in momentul in bit despre crimele săvirşilc dc por Lnind cuvin!ul ia această adunare,
rea contractului, (pentru a curei în lian. este şi el scos din funcţiune care au loc conversaţiile cu Fede tughezi in posesiunile dc peste mări. laburistul F. Broekway, a subliniat
cheiere hoţii se tolosesc de ucie pentru mai bine de două tuni. O raţia Mala.vcză, privind asistenţa mi In Angola, Mozambic, Guineea por că menţinerea dominaţiei colonialis
de identitate lalsel automobilele litară pe care Australia s-a oferit tugheză, a subliniat Mariade Jcsus, mului portughez in Angola şi Mo-
iau drumul străinătăţii unde sini / I ____ n f i / r \ T M asemenea situaţie, se apreciază în să i-o acorde. segregaţia rasială sc manifestă sub zambic nu ar fi posibilă fără aju
torul acordat dc unele puteri occi
transformate şi vîndute. cele mai odioase forme ale sale, iar dentale.
' ■ : |
PISICA IIUCLUCAŞA
O lamilie din Slroctnstud (Sue LONDRA — După cum anunţă co H P. Polone, care sc află într-o
respondentul din Londra al agenţiei viziiă oficială în Ralia. Vizita lui H. Lubke Bisi a p e l a i F.I.SL
dia} mincasc la prinz nişle crabi. France Presse, după achiziţiile de
In cadrul tratativelor duse de mi
Curind după aceea, pisica din casă, autobuze din Anglia, se prevăd noi nistrul Trampczynski cu oamenii de în America Latină BRUXELLES 14 (Agerpres). —
F I R. insistă ca toţi criminalii d<
care işi căpătase şi ea porţia cu contracte între Cuba si firme engle stat italieni s-au discuiat aspecte ale După cum anunţă agenţia France război nejudecaţi încă să fie pedep
venită. a începui sa dea semne de ze producătoare dc utilaje. Potrivit relaţiilor economice dintre cele două SANTIAGO DE CHILE 14 (Ager reprezentanţi ai industriei vest-ger- Presse, „Federaţia internaţională a
agitai ie. Se îmbolnăvise şi părea corespondentului, esle vorba de ţări. pres). — mane. luptătorilor din i-ezistenţâ, a victi siţi înainte de anul 19G5 cînd s-a
că trage sâ moară. Toii membrii crtnpresoare cilindrice şî de excava BERLIN — După cum anunţă Agenţia Associated Press anunţă Potrivit agenţiei, printre subiec melor şi deţinuţilor fascismului" putea să li se aplice prevederile unt
familiei, convinşi cu util pisica cit toare care urmează să fie furnizate A.D.N, guvernul Republicii Demo (F I H ) a lansai la 13 februarie un legi vest-germane in baza căreia e
Şi ei s-au otrăvii cu crab au tuşi de firma „Aveling Barford" din crate Germane a propus senatului că la 20 aprilie va sosi la Santiago tele care vor fi discutate figurează apel cet ind judecarea a doi medici ar putea scăpa de urmărire dup<
cuprinşi de panică şi s-au dus //ne*. Granir.am. Berlinului occidental sâ semneze un pentru o vizită de patru zile, Hein- şi sporirea investiţiilor vest-germane germani care în timpul celui de-al 20 de ani de la săvjrşirea crimelot
diat la spital unde li s-au lacul spu- ROMA — Consiliul de Miniştri al protocol cu privire la vizitarea dc rich Lubke, preşedintele R.F. Ger in Chile. doilea război mondial au făcut ex F.l.R. ridică şi problema criminali
luluti stomacale. După aceaslu in Italici a aprobat proiectul dc lege către cetăţenii Berlinului occidental perienţe monstruoase pe deţinuţii
cu priiire la ratificarea Tratatului a rudelor lor din capitala R. D. Ger mane. El va fi însoţit de mi In afară de Chile, Hcinrich Lubke din lagărul de la Auschwitz şi ulte lor de război belgieni între car
tervenţie neplăcută, dar care se dc la Moscova pentru încetarea ex mane in intervalul 21-30 martie. nistrul afacerilor externe, Gerhard Leon Degrelle, actualmente refugia
impunea, ei s-au întors acasă unde perienţelor cu arme nucleare în lici BONN — Comisia parlamentară de va mai vizita Peru, Argentina şi rior au reuşit să scape de judecată.
spre maren lor surprindere au gă medii. Troicctul de lege urmează sâ ajutor şi dezvoltare a Bundestagu- Schroeder, de înalţi funcţionari şi Brazilia. Potrivit agenţiei, este vorba de in Spania. Belgia a cerut in zada
sit pisica lorcind fericită : alături fie prezentat spre examinare celor lui vest-german, relatează agenţia Mengele, medic SS, şi Schumann, extrădarea acestui eliminai de râz
de en stăteau tolăniţi şase pisoi două Camere ale Parlamentului ita France Presse, a aprobat joi ratifi care an încercat pe bărbaţi şi femei .boi, întrucil autorităţile franchisi<
nou-nasculi. lian. cai va acordului de asociere la Pia experienţe de sterilizare. refuză sâ-] predea.
ROMA — După cum transmite ţa comună a ce'or J8 state africane. Nelinişte în Anglia
CEL MAI BOGAT Oi\I DIN LUME agenţia P.A.P., la 13 februarie pri Potrivit agenţiei, vicepreşedintele
mul ministru al Italiei, Aldo Moro comisiei, Gerhard Frilz, a cerut crea în legătură cu emigrările masive de savanţi R. Kennedy a exam inat măsurile luate
Ramses al //-/ca a lost cel mai rea unei societăţi do ajutor a Pieţei
bor/at om din lume. Pe lingă el. l-a primit pe Witold Trampczynski, comune care să se ocupe cu expor LONDRA 14 (Agerpres). — După cum se arală in declaraţie, îm potriva organizaţiei Cosa Nostra
Crcsus, Itockelellcr, Ford sint niş ministrul comerţului exterior al tul de capital in Africa. Asociaţia conducerilor Universită cifrele se referă numai la profeso
te „ca/ic/”. Faimosul faraon a în ţilor din Anglia a dat publicităţii o rii univei-sitari, ele neincluzînd o \ :EW YOltK 14 (Agerpres). — juriu federal cu privire la acest
declamaţie în care arată că în cursul
serie de oameni de ştiinţă angajaţi
vins pe toii regii din Nubia şi pină anului trecut 160 de profesori uni exclusiv în munca de cercetare care Kobert Kennedy, ministrul justi „sindicat naţional al crimei". Mai
in Slnu, silindu-i să-l plutească A încetat din viaţă Franz Honner versitari englezi au părăsit ţara ple- ţiei al S.U.A. a examinat împreună mulţi membri influenţi ai mafiei
tributuri însemnate. El a exploatat au emigrat la rîndul lor. „Munca lor „Cosa nostra" au şi fost audiaţi dc
VIKNA 14. — Corespondentul Viena, au participat numeroşi oa cînd în străinătate, unde ou găsit de cercetare, se spune în declaraţie, cu înalţi funcţionari ai departamen
In lolosul său exclusiv minele dc condiţii de salarizare superioare şi este pierdută pentru această ţară, tului său şi ni poliţiei măsurile îm juraţi. Cu toate acestea, majorita
aur din Nubia, cu preţul vieţii o Agerpres, Şt. Deju, transmite; meni ai muncii, activişti de partid, pespective mai bune. ca şi posibilitatea ca ei să predea potriva organizaţiei de gangsteri tea dintre ei au invocat amenda
A încetat din viaţă la Viena tova
mii dc sclavi. 7'oafă lumea era pusă răşul Franz Honner. membru al şefii misiunilor diplommice din ţă Dintre aceştia aproximativ G0 ou în universităţile engleze". „Cosa Nostra" şi a ramificaţiilor a- mentul cinci la constituţia america
rile socialiste acreditaţi la
Viena,
Iu contribuţie pentru sporirea Biroului Politic şi secretar al Comi precum şi numeroase alte persona emigrat în Statele Unite. După cum precizează agenţia As cesteia din regiunea newyorkeză. nă in sprijinul refuzului Jor de a
imensei sale averi. O evaluate a- tetului Central al Partidului Comu lităţi. Asociaţia precizează că acest sociated Press, „exodul" savanţilor face depoziţii. Acest amendament
proxlmativă a rută că ar li posedai nist din Austria. A fost de faţă ambasadorul extra „Exod" al oamenilor de ştiinţă bri El a examinat, de asemenea, re autoriză un martor să refuze depo
circ-a 10 000.000.000 dolari aur. La incinerare, care a avut loc vi. ordinar şi plenipotenţiar al lţ.P. Ro- tanici a creat o „serioasă perturba britanici spre alte ţări constituie în zultatele anchetei desfăşurate de ziţia in măsura în cate anumite de
prezent o problemă gi*avă care neli
neri la Crematoriul de stat din mîne la Viena, ing. Mire ea Ocheană. re" în inti*eaga Anglie. nişteşte oficialităţile britanice. mai multe săptâmini de un mare claraţii ii pot aduce prejudicii.
Redacţia şl administrata ziarului slr. 6 Martie ar. 9, teleioo 1589» 12 75, 1585, 20 78, Taxa plaitia lo oumerar coolorm aprobârii Direcţiei Geoeralo P.7/LR. or. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul» întreprinderea Poligrafica Hunedoara-Deva 4(l.0b5