Page 53 - 1964-02

ţţeg'Oi'.

PROLETARI DIS TOATE TARILE. CNTTI-VA 1
Cinste bravilor feroviari ai patriei!

Se împlinesc 31 de ani dc la eroicele luplc ale ce­ ţionale, feroviarii patriei noastre au reuşit ca In anul
feriştilor şi petroliştilor din ianuarie-lebruarie 1933. 1963 să transporte mărfuri al căror volum depăşeşte
organizate şi conduse dc Partidul Comunist din Ro- nivelul prevăzut pentru sfirşitul planului şcscnal Do­
minia, împotriva cruntei exploatări o reqimului bur- tarea cu mijloace moderne ca locomotive Diescl-elcc-
gitczo-moşieresc. Sinqcle vărsat de eroii „ G rivifci" in tiice, vagoane de marlă dc marc capacitate, moderni­
1933 n-a curs in ‘zadar. Cauza pentru care au luptat zarea staţiilor şi a liniilor de cale„ letală au dus la
şi şi-au dat via/a, cauza socialismului, a biruit pentru îmbunătăţirea indicilor de transport feroviar, la creşte­
totdeauna in patria noastră. rea capacităţii şi vitezei dc transport.
Condus de partid, poporul nostru a pornit hoturil Translormăti radicale au avut loc Şi în condiţiile
pe calea desăvirşirii construcţiei socialiste. Dind viată de viată ale Icroviarilor. Pe locul vechilor cartiere a/e
măreţelor sarcini trasate dc cel de-ul lll-lcu Congres ceferiştilor, cu locuinţe insalubre, s-au înălţat blocuri
al partidului, oamenii muncii obţin noi şi însemnate moderne cu apartamente confortabile. Lucrătorilor din
succese In dezvoltarea industriei şi agriculturii, a transportul feroviar le stă Io dispoziţie o largă releu
creşterii necontenite a nivelului dc trai al celor ce sanitară. Pentru continua îmbunătăţire a dotării me­
muncesc. Urmind neabătuţi calea trasată de partid, dicale s-au cheltuit în anul 1963 peste 1.600,000 lei
G rijii deosebite pe cate partidul şi statul Ic-o poar­
feroviarii, alături de întregul nostru popor, obţin an
tă, feroviarii patriei noastre îi răspund înzecindu-şi
Lucrările Conferinţei organizaţiei de parfid mereu crescindc ale tuturor ramurilor economici na­ eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor
de an noi succese In muncă. Răspunzind cerinţelor
sporite care te stau în lată.
a oraşului Bucureşti Succese în în tre c e re a so cialistă

Sporind Continuă şirul realizărilor
Simbătă dimineaţa au continuat lucrările Conferinţei organizaţiei oră­ Conferinţa a adoptai o hotărtre care prevede măsuri pentru tidica-
şeneşti de partid Bucureşti. La dezbaterile pe marginea dării dc seamă a rea la un nivel mai înalt a muncii de partid, de stat şi economice. productivitatea muncii Colectivul de muncă de la secţia asigurând astfel trenurilor condiţii
Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. pe perioada ianuarie 1962— Au fost apoi alese noul comitet orăşenesc de partid şi comisia de centralizare şi telecomandă Sime­ optime dc circulaţie. Pe lingă aceas­
revizie. In prima sa plenară, Comitetul orăşenesc de partid a reales In ria şi-a îndeplinit în mod exemplar
februarie 1964 şi a raportului Comisiei orăşeneşti de revizie, ou luut cj- funcţia de prim-secrclar pe tovarăşul Plorîan Dănălache, membru ai In centrul preocupărilor lucrători­ ta, lucrătorii secţiei, printre care
vjnful numeroşi delegaţi şi invitaţi. C.C. al P.M.R. lor reviziilor de vagoane din Sime- sarcinile pe anu! 1963. Continuînd amintim pe loan Dusa, Traian Con­
şirul succeselor, lucrătorii secţiei au
Primit cu aplauze îndelungate a luat cuvintul în încheierea dezbate­ ria-câlători, Simeria-lriaj şi Pcştîş a tor, loan Băgăreanu, Alexandru
Delegaţii la con/enn|ă nu adresat o telegramă Comitetului Central stat şi în cursul lunii ianuarie spo­ reuşit ca, sub îndrumarea organiza­ Encd.v, loan Rusu, Dumitru Iştoc şi
rilor tovarăşul Gheorqhc Ghcorghiu-Dcf, prim-sccrcfar al C.C. al P.M.R. al P.M.R., în caic exprimă hotăritea lot şi a tuturor oamenilor muncii din rirea productivităţii muncii. Folosind ţiei de partid, să-şi organizeze mai
Cuvîntarca, urmărită cu deosebită atcnfic, a lost subliniată In repetate rin- Capitală dc a lupta neobosit pentru aplicarea in viată a măreţelor sar­ raţional timpul de lucru, lăcătuşii bine munca, să se pregătească te­ alţii, au executat peste plan modi­
duri cu vii şi prelungite aplauze cini trasate dc Congresul al ///-/ea al partidului. reviziei dc vagoane din Simeria-' meinic pentru a înfrunta intempe­ ficări la instalaţii prin prelungirea
triaj, printre care Gheorghe Blă- riile iernii. Plin buna întreţinere a liniilor din staţiile Lancrăm, Subce-
gâilâ, Matei Mîhai, Cornel Spineann, reţelelor telefonice, a instalaţiilor late, Bouţari, introducînd instalaţii
Constantin Nedcleu, loan Susan şt de semnalizare, centralizare, electri­ cu apel selectiv la liniile telefonice,
Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej alţii au sporit numărul de osii revi­ ce, basculare şi a celor electrodina- R.V.S. din Petroşani, Lupcni, Subcc-
zuite la format e, sosire în tranzit şi
tate şi Bouţari.
mice, ci au redus deranjamentele,
piin defilare,
de
atingind
cifra
243.678 osii revizuite. Sporind pro­
leii, 15 februarie, s*au încheiat lor condiţiile favorabile de transport bovine, ovine şi porcine matcă. în­ construcţiilor de maşini caic îşi rea­ ductivitatea muncii cu 13,7 la sută, Condiţii optime de circulaţie
lucrările conferinţei organizaţiei de şi alimentare cu apă pe care le ofe­ deosebi in gospodăriile agricole de lizează peste un sfert din producţie colectivul reviziei de vagoane din Si-
stat şi în gospodăriile colective. Sint
din
in întreprinderi
Bucureşti.
ră Dunărea. Aceasta va permite, pe
partid a oraşului Bucureşti In con­ lingă aprovizionarea eu îngrăşămin­ create condiţii pentru a stimula creş­ Aceasta urmează să asimileze si *sâ mei ia-triaj şi-a îndeplinit planul Lucrătorii de la întreţinerea căii exemplară a sarcinilor, lucrătorii
districtului L 1 Simeria au încărcat
tinuarea discuţiilor au vorbit nu­ te în condiţii optime a agriculturii terea tn viitor a şeptelului aiit in introducă în fabricaţie noi tipuri de producţiei globale pe luna ianua­ ferate din districtul L 1 Simeria de­ 21 vagoane cu zgură necesară ni­
pun eforturi susţinute pentru a îm­
meroşi delegaţi şi invitaţi. din zonele Bărăgan şi Lunca Dună­ gospodăriile agricole dc stat şi gos­ ma.şini-unelte, utilaje tehnologice rie în proporţie de 103,2 la sută. bunătăţi continuu starea liniilor velării drumului Sâuleşti-Hunedoa-
Primit cu puternice aplauze, a rii, şi folosirea unor mijloace de co­ podăriile colective, cit şi în gospo­ pentru industria chimică şi alimen­ Succese importante au înregistrat aparţinătoare. Efectuînd revizii de ra. Prin efectuarea acestor lucrări
luat cuvînlu! în încheiere tovarăşul municaţie convenabile pentru expor­ dăriile personale ale colectiviştilor tară şi alte instalaţii complexe la şi lăcătuşii reviziilor de vagoane din calitate şi executind la timp repara­
şi în celelalte gospodării ţărăneşti.
Gheorghe Gheorghiu-Dej. turile de îngrăşăminte chimice, de nivel tehnic ridicai. Colectivele în­ Simena-câlâtori şi Po.ştiş. Colectivul ţiile curente, ci au reuşit ca la re­ se asigură o bună vizibilitate La
mare volum. In perioada care formează obiec­ treprinderilor constructoare de ma­ centele măsurători să obţină califi­ obţinerea acestor îez.ultate au con­
Ltind cuvintul, tovarăşul Gheor­ Pentru completarea gamei de fire tul analizei acestei conferinţe s-a şini din Capitală, ca şi din restul reviziei de vagoane din Simerîa-câ-
ghe Gheorghiu-Dej a transmis, in şi fibre sintetice si artificiale, obţi­ ridicai nivelul de irai al oamenilor tării, dispun de toate condiţiile şi lâtori a reuşit ca prin creşterea pro­ cativul „excelent', fără nici un tribuit din plin lucrătorii din echi­
numele Comitetului Central al Parti­ nute în prezent la Săvineşti si Brăi­ muncii ; salariul real a sporit anul au acumulat o bună experienţă pen­ punct, penalizare întreţinerea liniei pele conduse de loan Handa, Leon-
dului Muncitoresc Romîn, un călduros la, se prevede construirea unor uzi­ trecut eu 4,6 la sulă, iar numărul tru a răspunde acestor cerinţe. In ductivităţii muncii cu 3,3 procente în bună stare tehnică asigură depli­ tin Voica, Grigore Nonu şi Voica
salut Conferinţei organizaţiei de ne de mare capacitate, precum si salariaţilor cu 190 000 ; volumul des­ perioada 1960—1963 fabricile bucu- să-şi îndeplinească planul produc­ ne condiţii de siguranţă circulaţiei loan, care au executat numai lu­
partid a oraşului Bucureşti, delega­ crearea unei mari unităţi integrale facerilor de mărfuri a ajuns în 1963 reştene aparţinind Ministerului In­ ţiei globale in proporţie de 101,5 la
ţilor şi invitaţilor la Conferinţă şi, de ţesături variate şi de calitate su­ la 57,5 miliarde lei, fiind cu 62 la dustriei Construcţiilor de Maşini au sută. Colaborînd îndeaproape cu fe­ trenurilor. Pe lingă îndeplinirea crări de calitate superioară.
prin ci, tuturor comuniştilor, tutu­ perioară. sută maî mare decît in 1959. In tonte executat 927 de prototipuri şj an
ror oamenilor muncii din Capitală, Totodată, se prevede dezvoltarea legiunile ţârii ou fost construite şi pus in fabricaţie 508 produse noi. roviarii uzânali de la C. S. Hunedoa­ In sprijinul siderurgiştilor
(vii aplauze). în continuare a celorlalte ramuri ale date în folosinţă noi blocuri de lo­ In intervenţiile lor, unii delegaţi ra, lăcătuşii dc revizie din Peştiş au
Lucrările Conferinţei a arătat vor­ industriei chimice — de cauciuc sin­ cuinţe — numărul apartamentelor -nu subliniat necesitatea intensifică­ executat in cursul lunii ianuoi;ie. Pentru ca la Hunedoara focul ne­ nut cele mai frumoase rezultate în
bitorul s-au desfăşurat într-o atmos­ tetic, mase plastice, medicamente, realizate in ultimii 4 ani din fondu­ rii eforturilor pentru asimilarea in peste sarcinile planificate, repara­ stins al furnalelor să fie mereu viu, muncă se numără cei din staţia 111-a
feră partinică, au analizat cu serio­ coloranţi, lacuri şi vopsele, celulo­ rile stalului ajungînd la aproape producţie a tipurilor moderne de ma­ lucrătorii din cadrul direcţiei de Hunedoara-Retişoara. Lucrători cum
zitate, maturitate politică şi spirit ză şi Iunie. 162.000, la care se adaugă cele 383.000 şini şi utilaje si au făcut propuneri ţii tăiă detaşare la 75 vagoane de transporturi şi-au sporit eforturile sini loan Florea, Petru Pâtrău, loan
de răspundere activitatea depusă de Experienţa acumulată. succesele de locuinţe construite în mediul ru­ interesante în această privinţă. Sînt marfă şi operaţii de ungere şi mici în vederea aprovizionării ritmice a Toma, loachim Vaida, precum şi
organele şi organizaţiile de partid de seamă obţinute in construirea şi ral ca urmare a posibilităţilor spo­ justificate observaţiile făcute aici repara ţn la 7.458 vagoane. La obţi­ furnalelor cu materii prime. In Aurel Ioneseu, Ştefan Tiră şi alţii
în cei doi ani care au trecut de la darea in funcţiune a noilor obiec­ rite de care dispune ţărănimea co­ de tovarăşul Busian, directorul Uzi­ nerea acestor realizări au contribuit cursul lunii ianuarie ei au transpor­ de la mişcare, nu şi-au precupeţit
Conferinţa precedentă, oglindind tive, dezvoltarea celor mai noi ra­ lectivistă. A continuat să se lărgeas­ nelor „Vulcan", In ce priveşte evi­ tat peste plan, de la Teliuc şi Ghe- eforturile pentru a asigura furnaliş-
cnmpetenţa cu care ele se ocupă de muri ale industriei chimice, pe baza că baza materială a învăţămîntului, tarea paralelismelor în activitatea în mod deosebit lucrătorii din turele lar, însemnate cantităţi de siderită tilor materia primă necesară bunei
problemele complexe ale conducerii celor mai perfecţionate tehnologii, culturii şi ocrotirii sănătăţii. de proiectare. conduse de Petru Anghel şi Fran- bulgări şi măruntă. desfăşurări a procesului de produc­
vieţii economice şi social-culturale. au creat premizelc unui avînt conti­ In anul celei de-a XX-a aniver­ cisc Neagu. Printre lucrătorii dc la tracţiune ţie.
Succesele obţinute în această peri­ nuu, în ritm susţinut, al acestei ra­ sări a eliberării, Romînia socialistă Problema realizării dc maşini si EMIL CREŢU şl mişcare din cadrul direcţiei de VAS1LE HARA
oadă de oamenii muncii din Bucu­ muri esenţiale pentru o economie se înfăţişează ea o ţară în continuu utilaje cu caracteristici tehnice su­ corespondent transporturi a C.S.H. care au obţi- corespondent
reşti, evidenţiate în lucrările Confe­ modernă. progres, cu o economie complexă şi perioare trebuie însă privită mai
rinţei, se încadrează in bilanţul ac­ In ee priveşte agricultura, parti­ 0 cultură înfloritoare, puse pe de-a larg. Asa cum a dovedit experienţa,
tivităţii rodnice desfăşurate de în­ dul nostru s-a orientat în mod sta­ întregul in slujba creşterii bunăstă­ calea cea mai scurta şi cea mai efi­
tregul nostru popor. tornic, de mulţi ani, spre dezvolta* rii celor ce muncesc (aplauze pu­ cientă de dotare a industriei noastre N <0> IR! IE
Recent, comunicatul Direcţiei Cen­ rea intensivă şi multilaterală a pro­ ternice, prelungite). cu tehnica nouă este asimilarea de A N O U 0 IE
trale de Statistică a adus la cunoş­ ducţiei agricole. In Raportul pe care Relevînd că în darea de seamă şi maşini şi utilaje pe baza documen­
tinţa opiniei publice tabloul însu- l-am pi'ezen’ăt la Plenara Comite­ tn cuvîntările delegaţilor s-a arătat taţiilor tehnice-.şi- a-.-lioenţelor de
fleţitor al rezultatelor obţinute in tului Central al Partidului Munci­ eu îndreptăţită satisfacţie contribu­ producţie pentru cele mai perfecţio­
îndeplinirea planului de stat. Acest toresc Romîn din 3—3 martie 1949. ţia importantă adusă de muncitorii, nate tipuri existente pe plan mon­
tablou ilustrează avîntul întregii arătam că în acest domeniu obiecti­ tehnicienii, şi inginerii din oraşul dial. Este lipsită dc sens tendinţa
economii naţiopale, vigoarea şi echi­ vul principal al partidului este tre­ Bucureşti la rezultatele obţinute în „originalităţii cu oiâce preţ", pe care
librul ei, linia continuă de dezvol­ cerea de la agricultura extensivă înfăptuirea planului şesenal, tova­ o manifestă unele colective de pro­
tare ascendentă. la cea intensivă, prin folosirea trac­ răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a iectanţi şi tehnologi Vom cîştiga
Aşa cum arară comunicatul, pla­ toarelor si maşinilor agricole cele spus : însutit şi vom merge piuit mai re­
nul producţiei industriale a fost în- mai perfecţionate, a îngrăşămintelor Roadele muncii însufleţite desfă­ pede in reutîlarea întreprinderilor
dCDlinit în «anul 1063 în proporţie de naturale şi chimice, introducerea şurate de colectivele întreprinderilor dacă vom evita irosirea de timp, e-
101,7 la sută, caracteristica generală metodelor culljvăi ii pămîntului după din Capitală îşi găsesc expresia în nergi? şi bani pentru a inventa lu­
a dezvoltării industriei noastre fiind datele cele mai avansate ale ştiin­ realizarea de către acestea, in cursul cruri care sînt dc acum inventate,
ritmul ci susţinut de creştere. In ţei agrotehnice. Corespunzător a- anului trecut, a unei producţii in­ pentru a căuta soluţionarea unor
perioada 10G0-19C3, producţia indus­ cestei orientări a crescut an de an dustriale rle aproape 10 ori mai probleme care sînt deja rezolvate.
trială a sporit într-un ritm mediu dotarea tehnică a agriculturii noastre mare decît volumul din 1933. Pro-, Îndatorirea principală a construc­
anual de 16 la sută. faţă dc 13 la socialiste, care dispune în prezent de ducţia întreprinderilor bucureşlene torilor de maşini este să-şi îndrepte
sută cit era prevăzut, pentru în­ circa 66.000 de tractoare. 62.000 de a crescut în ultimii 4 ani într-un eforturile spre o bună însuşire a
treaga perioadă 1060-1963. Aceasta semănători mecanice, peste 32 000 ritm mediu anual de 15,7 la sută. documentaţiilor tehnice şi licenţelor,
a făcut posibil ca in 1063. producţia de combine pentru păîoasc. pre­ superior ritmului mediu pe ţară ; spre realizarea de produse cores­
industriei noastre să fie pe ansam­ cum şi alte maşini agricole. A fost sporurile cele mai importante s-nu punzătoare acestora, la nivelul mo­
blu, cu 74 la « sută mai mare decît promovată tot mai larg agrotehnica obţinut in ramurile industriei grele delelor de referinţă, spre îmbună­
In 1950. Producţia metalurgici fe­ modernă, s-a dezvoltat an de an pro­ — în chimie, metalurgia neferoasă, tăţirea in permanenţă a caracteris­
roase şi a construcţiilor dc maşini ducţia de îngrăşăminte : cantitatea construcţii de maşini.
a luat un avans de un an, realizând de îngrăşăminte chimire folosită In primii 4 ani ai şesenalului, sta­ ticilor lor tehnico-funcţionale. Efor­
încă din 1963 nivelul prevăzut în anul trecut în agricultură a fost cu tul a alocat pentru oraşul Bucureşti turile depuse în această direcţie de
sesenal pentru 1064, în industria lem­ 84 la sută mai mare decit în 1962. investiţii în valoare de circa 19 mi­ colectivele de specialişti merită si
nului s-n ajuns la nivelul prevăzut Partidul nostru a urmărit cu con­ liarde lei — fonduri aproape egale vor merita aprecierea şi mulţumi­ GHEORGHE CRI ST EA DUMITRU ZUBA IOACHIM OPREA
în Directivele Congresului al III-lea secvenţă folosirea raţională a pă­ cu cele alocate în 10 ani precedenţi. rile noastre. mecanic de locomotivă la Depoul lăcătuş de. revizie In stafia C.P.R. şcl de tură din stafia
al partidului pentru anu) 1063. mîntului şi lărgirea continuă a su­ Industria bucureşteanâ dispune de Simeria C.F.R, Petroşani
tn primii patru ani ai scsenalului prafeţelor arabile — prin lucrări d? asemenea unităţi moderne puse re­ Este deosebit de important ca la C.P R. Teiuş
ritmul mediu anual al creşterii in­ hidroamelioraţii, desecări, îndiguiri. cent în funcţiune cum sînt Fabrica însuşirea noilor produse să se acor­
vestiţiilor a fost dc 21 la sută. faţă de masini-unelte si agregate, desti­ de cea mei mare atenţie fundamen­
dc circa 16 Ia sută cit era prevăzut. Numai anul trec ui au fost redate a- nată să aducă o contribuţie impor­ tării eficienţei economice a fiecărui
gricuilurii în lunca inundabilă a
Iu aceşti anj.au intrat în 1 funcţiune Dunării 97 900 hedaie. Plin măsu­ tantă la înzestrarea cu utilate de tip de produs in parte, asigurării
aproape 80 de întreprinderi, 170 dc rile lume pentru îmburătăţîrea fon înalt randament a întreprinderilor unei calităţi dcsâvîrşite a maşini­
secţii noi; numeroase fabrici şi uzine duluî funciar, partidul şi-a propus constructoare de maşini, Uzina de lor ce sc vor executa. îndeosebi
au fost reutilate, dezvoltate, moderni­ sporirea suprafeţei arabile a tării anvelope „Danubiana1, cu un înalt prin verificarea multilaterală, com­
zate. Concentrarea mijloacelor mate­ la 10 900.000 hectare. Experienţa a grad de automatizare, fabricile de pletă. in faza de omologare, a pro­
riale şi financiare spre principalele dovedit că acesta este un obiectiv pe piese de radio şi tranzistor), dc me­ totipurilor înainte de trecerea la
obiective, îmbunătăţirea organizării deplin realizabil : în prezent, agri­ dicamente. de radiatoare, şi băi, dc
şantierelor şi extinderea metodelor cultura noastră dispune d? o supra­ obiecte sanitare clin porţelan, de ar­ producţia curenă.
industriale de construcţii au dus la faţă arabilă do 0.36R.000 hectare — mături neferoase şi echipament me­ Paralel, trebuie continuată moder­
scurtarea termenelor de dare în c-^ca ve arată că ne aoropiem de în­ talic «'te. nizarea produselor aflate deja in fa­
funcţiune a noilor capacităţi de pro­ deplinirea sarcinii prepuse. Capitala s-a îmbogăţii in ultimii bricaţie. Rezultatele obţinute de în­
ducţie. la ridicarea calităţii luna­ ani eu noi cartiere de icx-uinţe şi treprinderile constructoare de ma­
rilor şi creşterea eficienţei economi­ In mocl perseverent partidul a obiective sorial-culturalr : şcoli, ci­ şini din Capitală şi din ţară, în ee
ce a investiţiilor. urmării întărirea Gostat-i.*ri>or. As­ nematografe, unităţi sanitare. S-a priveşte modernizarea utilajelor
tăzi gospodăriile agricole de stat de­
Ca urmare a politicii partidului şi •ârgil reţeaua comercială prin care
guvernului de dotare a economici ţin peste 1 500 000 hectare sum afală '•■-a desfăcut in primii 4 ani ai se­ existente, subliniază necesitatea in­
naţionale cu tehnica nouă. de, mo­ arabi'ă. roca c'' reprezintă pc^- mnalului nn volum de mărfuri d<* tensificării acestei acţiuni.
dernizare continuă a proceselor dc te 13 !:i Miifi din suprafaţa ara­ 1.4 ori mai mare derîi in cei 4 ani Sin tem încredinţaţi că organi­
producţie, sc realizează o valorifi­ bilă a ţării si vor ajunge, nu pe^te ■interiori. zaţiile de partid, comunisiii din în­
mult timp. la 2.000.000 hectare. Aten­
care tot mai complexă a bogăţiilor Comitetul Central al Partidului treprinderile constructoare de ma­
naturale ale ţârii, in interesul smis ţia permanentă acordată gospodării­ Muncitoresc Romîn, Consiliul de şini, cadrele noastre tehnico-ingine-
facerii diferitelor cerinţe ale econo­ lor de stat — care devin toi mai Stai si Consiliul de Miniştri adie*
mici si nevoilor de consum ale popu­ nuli un model dc organiz-uc a pro­ <ează calde felicitări colectivelor reşti se vor afla mereu în primele
laţiei. ducţiei agricole — procesul de pro­ are şi-an dat aportul la aceste rea- rindurî ale luptei pentru produce­ SOLOMON MOG A CORNEL MUNTEANU APANASE IOAN
Din primi» ani ni construcţiei so­ filare şi specializare a acestor uni­ 1 izuri şî le urează noi succese în e- rea de maşini şi utilaje cu perfor­ tcviior de cale în statia şct de tură In stafia revizor dc ace la
cialiste, partidul şi guvernul au acor­ tăţi au avut drept urmare sporirea fortnrîle lor pentru înflorirea Capi­ manţe ridicate, vor depune în con­ C P.R. Deva C.P.R. Simeria C F.U. Hunedoara
dat o atenţie deosebită industriei inse? n.ală a producţiei agricole mai talei ţârii noastre (aplauze puter­ tinuare eforturi pentru moderniza­
chimice, menită să valorifice la un <Vj, i-reşierea continuă a colului nice) rea celor existente.
G.A.S-urilor în formarea fondulu*
nivel ridicat resursele naturale ale Ca şi în anii anteriori, probleme­
ţării, să asigure agriculturii îngrăşă­ de stat — pondere-1 lor reprezintînd. le planului de sloi pe 1964, care au Un loc important in producţia in­
minte naturale, antidăunâtori şi alto în 1963 la grîu şi secară aproape formai obiectul analizei Plenarei dustrială a Capitalei îi ocupă în­ încheierea şedinţei secţiei de cereale şi plante tehnice
produse cerute de aplicarea agroteh­ 31 la Milă. la porumb — circa 30 la C C al partidului . din decembrie treprinderile electrotehnice care rea­
nicii moderne, să realizeze noi ma­ sută. la carne — 30 In sulă. ia lapte 1963 şi al Sesiunii Marii Adunări lizează mai mult de jumătate a Consiliului agricol regional
terii prime şi materiale de mare im­ dc vacă — peste 47 la sută, la lină Naţionale, au fost larg dezbătute de din producţia pe ţară a acestei
portanţă pentru necesităţile Indus­ lină si scmîfină — aproape 30 Iti colectivele de oameni ai muncii din ramuri. Atît prin ponderea, cât şi
sută.
triei. pentru lărgirea sortimentelor întreprinderile industriale, unităţile prin specificul produselor sale. in­ Sîmbată s-au încheiat lucrările horticole a Consiliului agricol re­ pentru extinderea celor mai efica­
de bunuri de consum. In acelaşi timp partidul s-n preo­ agricole, şantierele de construcţie. dustria electrotehnică a Capitalei şedinţei de cereale şt plante teh­ gional, inginer Matei Suciu, şeful ce măsuri menite să contribuie 'a
Congresul al 111-lea al partidului cupat de asigurarea unei structuri Cu prilejul acestor dezbateri s-a nice a Consiliului agricol regional. şecţiei cereale şi plante tehnice din sporirea producţiei de porumb, car­
a atribuit dezvoltării industriei chi­ raţionale a producţiei agricole, po­ confirmat că sarcinile de p!an sînt ponte şi trebuie să-şi aducă o con­ In cadrul şedinţei de ieri, tov. ingi­ cadrul Consiliului agricol raional tofi şi sfeclă de zahăr.
mic? un loc de prim ordin în ca­ trivit cerinţelor dezvoltării continue bine fund imentnte. corespunzând tribuţie lot mai mare la realizarea Alba, Victoria Hruşcă, inginer Ia
drul planului do 6 ani. stabilind o a economiei naţionale şi nevoilor de [posibilităţi lor reale ale economiei importantelor obiective stabilite de ner Mîrcea Silvestru, şeful secţiei In încheierea lucrărilor, tovarăşul
creştere a producţiei de 3,3 ori — consum ale populaţiei. In centrul noastre naţionale* si eâ există con­ partid şi guvern în domeniul mo­ cereale şi plante tehnice din ca­ G.A.C. Teiuş. Viorel Samoilescu. inginer Aurel Nistor, secretar at
superioară creşterii generale dc 2.1 eforturilor din domeniul apicultu­ diţiile necesare pentru îndeplinirea dernizării şi automatizării produc­ drul Consiliului agricol regional. a preşedintele G.A.C Cneaz, Constan­ Comitetului regional Hunedoara al
pe ansamblul industrie! — si alcv.ân- rii a fost pusă. ca problemă cheie, lor cu succes. Merită a fi relevat că ţiei — direcţii principale ale pro­ prezentat referatul cu privire I«i tin Ropotă, inginer la G.A C. Mier*
du-î 20 la sută din totalul investi­ hotărîtoare, sporirea continuă h pro­ numai sporul de producţie ce se va gresului tehnic contemporan. Mun­ „Rezultatele obţinute ele G.A.C. în ctueo, inginer loan Albu, preşedin­ P. M R., preşedintele Consiliului
ţiilor industriale Drept urmate a ducţiei de gnu şi porumb. S-au asi­ obţine în atest an faţă de 1963 se va citorii şi inginerii, cadrele de spe­ anul 1963 la cultura sfeclei de za­ tele Consiliului agricol raional Mia. agricol regional, a subliniat sarci­
eforturilor depuse, nivelul produc­ gurat astfel pîinea populaţiei, ng- ridica la o valoare de cârca 14 mi­ hăr". iar tov. ing. loan Giosan, şe inginer Ştefan Momorodeanu, pre­ nile ce revin consiliilor agricole ra­
ţiei chimice a fost in 1063 de 18 ori cesităţile de l'uia.je pentru şepielul liarde lei. fiind aproximativ egal eu cialişti din grupul de uzine pentru ful secţiei cereale şi plante tehnice
mai mare decît cel din 1948. ponde­ in continuă dezvoltare, constituirea întreaga producţie industrială a fto- aparataj electric şi instalaţii de au­ şedintele Consiliului agricol raional ionale şi orăşeneşti, conducerilor
rea industriei chimice tn ansamblul c!e rezerve. •mniei din 1948 tomatizare din Bucureşti sînt che­ a Consiliului agricol raional Oraş Orăştie şi inginer loan Bucnaru, şe­ unităţilor agricole socialiste şi spe­
industriei cresrînd de In 4.9 la sută Justeţea măsurilor luate de partid In continuare tovarăşul Gheorghe tie, a prezentat recomandările Con ful secţiei fond funciar din ca­ cialiştilor din agricultură, pentru
in 1948 la 10 la sută în 1963. $i dc stat în agricultură este ilus­ Gheorghiu-Dej s-n ocupai de cîteva maţi să-şi îndrepte şi mai holârît
In afara obiectivelor intrate în trată de faptul că în 1963, deşi con­ probleme rare ar trebui să stea în eforturile spre însuşirea şi punerea si li ui ui agricol regional privind cul­ drul Consiliului agricol regional. continua creştere a producţiei de
funcţiune şi a capacităţilor in eui's diţiile climaterice an fost nefavo­ centrul atenţiei organizaţiei de in fabricaţie a produselor necesare tura sfeclei de zahăr în acest an Vorbitorii au împărtăşit din ex­ porumb şi plante tehnice Vorbito­
de construcţie pentru producţia de rabile în multe regiuni ale ţârii, partid a oraşului Bucureşti, ea şi In continuarea discuţiilor au mai perienţa dobîndită în cultivarea car­ rul a arătat de asemenea necesita­
îngrăşăminte şi antidăunălori, se s-a obţinut o producţie de cereale a altor organizaţii de partid din extinderii continue a automatizării
prevede construirea unor noi unităti ele 10,4 milioane tone. cu 700.000 tone ţară. in industria noastră. luat cuvintul tovarăşii:, loan lascu. tofilor şi sfeclei de zahăr, au ară­ tea extinderii experienţei înaintate
industriale, de mare capacitate, mai mult decît în anul precedent ; In cursul acestui an sarcini deo­ inginer la G.A.C. Pianul de los, in­ tat unele deficienţe şi au făcut pro în toate unităţile agricole socialiste
avindu-se în vedere la amplasarea a crescut efectivul de animale la sebit de importante revin industriei (Conf/Muare In pag, q II a) giner Nicolae Cîndea, şeful secţiei puneri pentru remedierea lor şi dm regiunea noastră.