Page 55 - 1964-02
P. 55
Nr. 2S42 Drumul socialismului Pag. I
P rep araţia
întotdeauna, aproape de oameni cărbunelui P elrîla AGENDĂ
Postul de corespondenţi
CINEMA
voluntari ne informează:
T n U.iM. Cugir îşii desfăşoară — Pentru timpul liber avem un — Eu îl propun pc tov. loan Conf. 17 FEBRUARIE 196.1
activitatea $i colectivul de club, pofi să-/i completezi studiile, Sint sigur că îşi va tace pe deplin DEVA: Placido — cinematogra
muncă al see/ici mecanică II. Orga îi spunea tovarăşul său Cnstuche datoria, a susţinui secretarul orga ful „ Patria“ ; Pc Donul liniştii —
nizaţia de bază P.M.R., sub îndru Sătmăianu. nizaţiei de bază P.M.R., Ciişan Teo Inovaţii valoroase scria a ll-a — cincmatogrolul
mat ea permanentă a comitetului de Se parc cu tinărul loan Cont a dor. Intr-adevăr, linărul Conf lu „A rla “ ; PETROŞANI: Cucerirea
partid, deslăşoară o largă acţiune înţeles ceva. Punea mai mult su crează acum pc o nouă maşină, de Colectivul de inovatori de la între Everestului — cinemalogralul „ Re
educativă in rlndul muncitorilor. ltei la lucru. Dar la şcoală nu s-a un înalt grad de precizie. El exe prinderea noastră îşi aduce un aport publica" ; Pisica de mare — cine
Alături de propaganda prin confe reîntors. Comunistul Crişan Teo cută piese de o singură calitate: însemnat In promovarea tehnicii no;. matograful „7 Noiembrie" ; ALBA
rinţe, expunerile pe diferite teme dor a stat pe îndelete de vorbă cu loarte bună... In luna trecută ci au propus II inova IU LIA: Babelfe pleacă la război
educative, organizarea acţiunilor el. l-a povestit multe lucruri din I nlr-o vreme, tov, Maria Ene. ţii clin care 3 au fost aplicate iar 6 se —cinemalogralul „V ictoria"; Milă
cullural-cducativc, un toc impor viata lui, cc perspective are tinere 1 controloare tehnică, avea mul regească — cinemalogralul ,,23
tant u ocupă munca de la om la tul azi. tnlr-o după-amiazu, aşa ca te discuţii cu tovarăşele sale de afla în experimentare Economiile post. August" i SEBEŞ: Să ne trăieşti
om. Organizaţia de bază de aici din întîmplare, l-a hiat la o plim muncă. Din orice izbucnea cearta calculate cc Ic aduc inovaţiile aplicate Gnat! — cinemalogralul ,.Progre
numără peste 100 membri şi candi bare. Era chiar ora clnd colegii lui şl deci lucrul nu decurgea în bune «6 ridica la suma dc 39.7-10 Ici sul" ; Ţarcul — cinemalogralul
daţi de partid care constituie un e- intrau la şcoală. condiţii. Membrii biroului organiza Printre inovaţiile mai importante „Sebeşul" ; ORĂSTIE: Jurnalul
xcmplu demn de urmot. Ei sint a- — ti vezi ? Peste ciliva ani o să ţiei de bază Florica Dorian, Vasilc aplicate sînt: „Cheie pentru rCglarja Annei Franlc — cinematograful
ceia care desfăşoară o susţinută auzi că unii din ei sint studenţi. Toma şi Măndica Lungu au stat de „Patria" -, Misterul celor doi domni
munca po//tică în rindul colectivu N-o să-ti pară rău atunci că tu nu vorbă cu ea şi cu tovarăşele ei de aparatelor Rhco 10—SO*4. autor Simian „N " — cinemalogralul „ Flacăra" ,-
lui, îl mobilizează Iq înfăptuirea ui terminat nici şcoala medic ? Răs Boloş, „Aparat dc sudat pînze la fierăs HAŢEG: Concertul mult visat —
sarcinilor de plan. punsul q venit ceva mai Urziu. muncă. A fost greu, dar munca n-a trăul tîmplărlei". autori Carol Rusu *i clnematoqrotul „Popular" \ BRAD:
rămas Rîră rez.ultatc. In prezent nu
Cu diva timp în urmă, linărul — Ce zice(l tovarăşe Crişan, dacă Petru Vintan, „Dispozitiv dr. luat pru'oc A dispărut o navă — cinematogra
loan Con( care pină atunci făcuse aş merge din nou la şcoală, m-ar mai există certuri, se munceşte in dc pc banda dc şist", autor Alexandru ful „Sl. roşie“ i IU A : E permis V I Z I T A Ţ I
tens, Intr-o atmosferă tovărăşească.
primi ?
dovada unui muncitor harnic, dis Vorbind cu tovarăşul Ctişan Teo Cupşan. să calci pe iarbă — cînema/oorn-
ciplinat. începuse să-$i neglijeze — Păi li-nş răspunde şi eu tot cu dor, secretarul organizaţiei de bază. tul „Lumina" ; SIMERIA : Elena din MAGAZINELE ALIMENTARE CU AUTOSERVIRE
obligaţiile de serviciu, iar timpul o întrebare: te vei (ine în mod despre munca de zi cu zl a comu Troia — cinemalogralul „Mureşul"/
liber să şl-l petreacă lnai tnull ta serios de ea ? niştilor de educare a tuturor mun Cartea la locul de muncâ ZLATNA: Vacantă In mare — ci-
restaurant. Intr-o zl, cînd secretarul — Da, sint hotăril I citorilor, el nc-a spus: nematogralul „ Muncitorul" ,* LO- ale cooperaţiei de consum din
organizaţiei U.T.M. a trecut pe la Au trecut doi ani de atunci, loan Pentru muncitorii preparatori canea NEA: Vo\ tl mamă — cinemato
I şcoala medic, constată încă un lu Conf este acum în clasa a Xl-a. In — întregul bitou al organizaţiei a devenit un prieten nedespărţit. Noma. graful ,.Minerul" t TEIU-S : Hora- B R A D Şl S E B E Ş .
cru lată de care colectivul nu putea acest timp, alulat in permanentă de dc bază, toţi comuniştii din sectorul rul celor care si-au format biblioteci Rlrl — cincmatonralul „V ictoria";
să rămină indiferent: /. Con| nu comuniştii Teodor Crişan, Grigotc nostru s/nt îndrumaţi să se apropie personale este în continuă creştere. L i APOLDUL DE SUS; O viată —
mal participa la lecţii. întrebat des Gaşpar. Iulian Moldovan şi al(ii, a dc oameni, să-i cunoască bine şi răspîndirca cârtii o contribuţie însem cinemalogralul „23 August" ; CÂ
pre acest lucru, el a răspuns posac: devenit unul dintre cei mai destoi să-i ajute la nevoie Noi avem nată îşi aduce tov. Ştefan Boldura, d i LAN : Tudor scria I şi II — cine
— £ greu, n-am timp să învăţ I nici si pricepuţi muncitori. De cu- muncitori foarte buni, meseriaşi dc malogralul „Tabăra IC S H .*
Intr-o adunare generală U.TM. rînd era nevoie ca un strungar să mîna întîia. Să nu crcdefi cumva fuzor voluntar dc carte. Numai în fiQTm/UZAM.
iusese afutat de către utemişti, , treacă să lucreze pe o maşină de că dc aceştia nu se ocupă nimeni. cursul lunii ianuarie el a vîndut. la In
M ulfi i-au arătat că a apucat pe un rcctillcot. Setul sectorului era pus Bunăoară, despre tovarăşii loan Fi- cul dc munca, cârti în valoare dc RADIO
drum greşit. In Încurcătură. giea — strungar şî Nicolae Dră- 1.300 Ici.
ghicl — rectificator, poli să spui 17 FEBRUARIE 19G4 r % Magazinele Agrosem au pus în vînzarc cantităţi(J
că işl cunosc meseria şi fsi lac ne Printre cci care nu cumpărat ce'c Programul I: 5.05 Cîntece de mari de seminţe de legume într-uu sortiment mai'»
deplin datoria In producţie Dar mai multe cârti, îmbogăţindu-ji astfel întrecere: 5,35 Melodii populare; hogat, care asigură producţtl mari, cu calităţi cu
mal lipseau dc la învătăminful dc bibliotecile personale, au numără tov. 6,07 Muzică uşoară: 6,30 Emisiu linare şl lehnolo iree superioare.
i
partid. Noi am stat dc vorbă cu ci. Ana Pctrcscu. loan Zulu, Vladimir Evi( nea pentru sate; 6,40 Jocuri popu ■ *. Soiun pentru sere. răsadniţe si culturi în cîmpî
Am aliat că in aiară de laplul că au Galinaki Rudolf, Czîi'aki Ştefan şi - A produse dc staţi mile experimentale ale Instilutu-j
absente, nu prea iau cuvintul nici m ulţi alţii. lare; 6,45 Salut voios do pionier: A lui de cercetări .iortiviiicole şi gospodării agri
la scmlnarii. 7,10 Piese interpretate de fanfa
Deci, nici propagandistul nu a S crisori de mulţum ire ră: 7,30 Sfatul medicului: 8,00 cole de stat.
ştiut să-l atragă, să predea cit mai Sumarul ziarului „Scînteîa"; 8,06
interesant lecllile. Am stat dc vor Anul acesta, prin grija comitetului Melodii de estradă; 9,00 Jurnalul Depozitele Agrosem desfac: ^
bă şi cu dinsuh Apoi mi-am făcut sindicatului, numeroşi muncitori au fost satelor; 9,25 Ansambluri artistice \
drum mai des pe la acest curs. Si trimişi la tratament şi odihnă în fru de amatori; 10,45 Cintâ taraful P O R U M B n \/F
tuaţia s-a schimbat în binc< Acum moasele staţiuni balnco-elimatcricc din căminului cultural din Nicolina- Seminţe din hibrizi dubli de mare productivitate I Ifii
şi cel doi cursanţi sint printre cei tară. Cci plecaţi in concediu trimit pe laşi; 11,05 Muzică uşoară inter j cu perioadă de vegetaţie de la 105—1 AS zile, pen I I f i !
mal bunt.
adresa comitetului dc partid şi a comi pretată la acordeon; 11,40 Pagini tru cultura uscalâ sau pentru irigaţii, pentru boabe
*
tetului sindicatului scrisori plin care din operete; 13,10 Mu2Îcă uşoară 1 şi siloz.
In anul trecut această secţie şi-a aduc călduroase mulţumiri pentru pri- romînească; 14,00 Din cîntecele \ kV
îndeplinit pianul incinte de termen ja deoaobită ce li se acordă. Astfel de şi dansurile popoarelor; 14,30 w -
rcullzindu-se peste 375.000 lei econo scrisori au trimis Czoko Ştefan şi Han- Vreau să ştiu; 10,15 Melodii » * r-
mii. Şi succesele sint continuate populare; 16,45 Muzică de estra
şi In acest an. Dar aceasta nu-i lotul. rcl Marin, dc la Govora, loan Dorea îm w b i a CULTURI TEHNICE
Aproape licoare muncitor lnva(ă. se preună cu soţia, dc la băile Victoria, dă; 17,40 Tinereţea ne e dragă; i j t > Seminţe din soiuri raionale, rezistente la boli şi
străduieşte să cunoască mai bine losif Suba, de la Sovaua, Dumitru 18.00 Prelucrări de folclor ale dăunători, cu însuşiri tehnologice superioare, create i
politica patlldulul nostru. Pcslc 30 Serdeanu împreună cu soţia, de la compozitorilor noştri; 18,3G Mu de Staţiunile Experimentale ale Institutului Central de ~
dc tineri sini înscrişi la şcoala me Olâneşti, losif Mihu, de la Tusnad zică uşoară; 19,00 Revista econo Cercetări Agricole.
dic. alţii studiază în cadrul univer şi mulţi alţii. mică radio; 20,10 Din comoara
sităţii muncitoreşti, la învăfămin- CONSTANTIN BĂDUŢĂ folclorului nostru: jocuri dîn Măr-
lul de partid sau la cursurile de ri ginimea Sibiului; 20,30 Noapte
dicare a calillcăril. (Din colectivul postului de co PLANTE DE NUTREŢ
Electricianul Schlottcr Hclmut de la Uzina „Victoriei*1 Câlan exe S. CERBU respondenţi voluntari de la bună copii: „Bucuria"; 21,15 T ri Seminţe de plante furajere din provenienţe va
cută o revizie la tabloul de comandă al furnalului nr. 1. Preparaţia căi*>unelui Petrila) buna radio; 22,20 Muzică de
dans. poroase, raionale în diferite zone pedoclimatice care
'asigură furaje cu valoare nutritivă ridicată şi seminţe
Programul II: 8,40 Cîntece şi Ide ierburi perene pentru înţeleniri de taluzuri, te-
Femeile-participante active în producţie jocuri populare; 0,00 Muzică din irase etc.
operete; 9,45 Ansambluri artistica
şcolare; 10,05 Cîntă orchestra de
POMI FRUCTIFERI
şi în activitatea obştească instrumente populare a Radiotele- Intr-un bogat sortiment
viziunii din Leningrad; 10,30 Mu
zică uşoară; 11,30 Melodii popu
lare din Oltenia; 13,30 însemnări V I Ţ E
Din soiuri de masă şî de vin, altoite pe port-altoi
In aceste zile în regiunea noastră Astfel de exemple sînt multe şi lectivă şi gospodine. Cu acest prilej lară", „Despre educaţia şl compor de reporter; 13,37 Viaţa noastră pentru diferite tipuri de sol.
au :iIoc conferinţele orăşeneşti ale la fabrica chimică, unde colectivul s-a scos în evidenţă aportul adus tarea elevilor", „Păstrarea avutului înfloreşte — emisiune de cîntece
comitetelor de femei. In cadrul lor se mîndreşte cu muncitoare ca Va- de femei la locul de muncă, acti obştesc". „Sfaturi practice" ( etc. şi jocuri; 14,30 Melodii populare;
se face bilanţul muncii depuse de leria Moga, Marin Vaidean şi altele vitatea obştească şi cultural-educa- In munca cultural-educativă un 15.00 Muzică uşoară romînească;
femei în procesul de producţie din care îşi depăşesc eu regularitate tivă. Atît darea de seamă prezen loc important l-n ocupat şi munca 17.00 Melodii populare interpre
întreprinderile industriale şi unită planul dînd numai produse de bună tată de tov. Zorina Timar, preşedin cu cartea. Pentru aceasta, femeile au
ţile socialiste ale agriculturii cît şi calitate. ta comitetului orăşenesc al femeilor, fost îndrumate să devină cititoare tate de Dan Moiscscu Şi Pavel F L O R I
în activitatea obştească şi social- Cuvinte de laudă s-au spus eu cît şi discuţiile purtate, au scos în ale bibliotecilor din oraş sau să-şi Tornea; 19,30 Din activitatea sfa Seminţe pentru culturi comerciale, parcuri şi gră- A
culturală. Redăm mai jos cîleva as prilejul conferinţei şî despre mun evidenţă o serie de realizări ca : completeze bibliotecile personale. De turilor populare; 19.40 Muzică [dini din diferite specii şi varietăţi.
pecte de la aceste conferinţe. ca desfăşurată de femeile de la în depăşirea sarcinilor de plan în pro evidenţiat în acest sens este activi de estradă: 20,10 Agendă teatra IERBURI
treprinderea forestieră, Intreprin- cesul de producţie, participarea la tatea femeilor din blocul nr. 3 unde lă; 20,30 Doine şi jocuri populare; Pentru spaţii verzi, terenuri de sport elC. v t *
La O răşfie derco de plante medicinale, S.M.T. acţiunile de 'înfrumuseţare şi gos cărţile dîn bibliotecile pei-sonale sînt 21,20 Muzică uşoară interpretată
şi G.A.S. podărire a oraşului şi altele. In a- citite prin rotaţie de toate locata de surorile Kossak; 22,45 Cîntece
De eurînd, la Orâştie a avut loc Rodnică a fost şi activitatea co tenţia conferinţei a stat îndeosebi rele. Deseori, pe marginea cărţilor lirice din operete; 23,05 Muzică ADRESAŢIVA T U T U R O R UNITĂŢILOR
conferinţa comitetului orăşenesc al misiei de femei de in G.AC. „Dacia" activitatea cultural-edueativâ desfă citite se organizează discuţii. de dans. AGROSEM DINTARA CARE VA LIVREAZĂ DIN]
femeilor la care au participat pesie Orăstie, care îndrumată dc către şurată în rîndul femeilor. Sub îndru Cu bune rezultate şi-au desfăşu A DEPOZITE ŞI MAGAZINE SEMINŢE ŞI MA
200 delegate din partea comisiilor de organizaţia de partid, a reuşit să marea comitetului orăşenesc de rat activitatea şi lectoratele de cul Buletine dc ştiri şi radiojurnale: \ TERIA! SADITOR DIN SOIURI CU AUTENTI-]\
femei din oraş. A lit darea de sea mobilizeze cele 400 de colectiviste partid, comitetul orăşenesc ol fe tură generală. Celor 54 femei înca 5,00; 0,00; 7,00; 11,00; 13,00; 17,00; CITATE ŞI VALOARE CULTURALA GARAN-J*
mă prezentată de tov. Elena Tiuon. la tonte muncile agricole. In sec meilor a căutat să folosească în a- drate aici le-ou fost expuse confe 20,00; 22,00; 23,52 (programul l) & ţt TATA.
preşedinta comitetului orăşenesc al toarele zootehnic, legumicol si avi ceastă direcţie forme si metode eît rinţe pe teme ca : „Patria noastră în 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18.00; / Agroie
femeilor, eît şi discuţiile participan col femeile nu muncit cu toată răs moi variate, atractive. Astfel, în cir cifre şi lapte", „Rolul lemell în 21,00; 23,00; 0,52 (programul II).
ţilor au apreciat participarea din punderea, contribuind an de an la cumscripţiile oraşului s-au organi societatea socialistă" etc. J
ce în ce mai activă a femeilor în obţinerea unor producţii sporite. Co zat 28 cercuri de citit, în care se De asemenea, aşa cum s-a arătat
procesul de producţie. îndrumate lectiviste ca Mar ia Drăgan, Flo prezintă diferite materiale pe teme în cadrul conferinţei, eu femeile TEATRU
de către organizaţiile de partid, co rica Orăşan, Marin Sgîrdea şi altele, economice, politice şi cultural-edii- s-au organî/.at diferite recenzii de
misiile de femei din întreprinderile au dovedit pricepere în organizarea catîve. Cele peste 500 femei parti căiţi, seri literare, vizionări de fil 17 FEBRUARIE 1964
din localitate au desfăşurat o acti muncii echipelor pe care le conduc. cipante la cercurile de citit si-au me în colectiv etc. In acelaşi timp PETROŞANI: „Expres melodii**
vitate intensă pentru a face ca fie O dată cu evidenţierea muncii îmbogăţit continuu nivelul de cu au fost atrase un mare număr de O.S.T.A ; ALBA IU M A : „Şcoa O CUPAŢI-VA CU
care muncitoare să cunoască cît mai desfăşurate de femei în procesul de noştinţe, reuşind să înţeleagă mal femei la activitatea formaţiilor ar la iepuraşilor" Teatrul de stat dc
temeinic procesele tehnologice din producţie, participantele In discuţii bine sarcinile ce le revin şî deci tistice de amatori. păpuşi Alba Iuda. CREŞTEREA
secţiile unde lucrează, să respecte au nrălat cu există mari posibilităţi să-si aducă un aport mai substan Conferinţa a arătat înşă că în a-
disciplina muncii, contribuind ast ca în viitor activitatea lor să fie ţial la îndeplinirea lor. ceastă direcţie au existat unele de
fel tot mai mult la realizarea sar si mai rodnică. Pentru aceasta ele In cadru! cercului organizat în ficienţe. Numărul de 300 cititoare BULETIN
cinilor de producţie. Multe femei au propus ca noul comitet orăşenesc blocul nr 3, a spus iov. Alexandra In biblioteca clubului este încă mic METEOROLOGIC
s-nu evidenţiat în întrecerea socia al femeilor să se ocupe îndeaproape Tudor, am căutat să folosim forme in comparaţie cu numărul femeilor
listă, iar altora le-au fost încredin de îndrumarea comisiilor din toate cît mai atractive. Astfel, de fiecare din oraş. Iar la cercul de învâţă- i'F-.Ni lin 2J
ţate funcţii de răspundere în con dntâ după citirea în colectiv a unei mlnt agrozootehnic de la Uroi. dalo- Vreme schimbătoare cu cerul mai
ducerea diferitelor ateliere şi secţii. întreprinderile, să le ajute în în căiţi sau broşuri, am organizat au rită slabei preocupări a comisiei de mult noros ziua, cînd vor cădeţi J
tocmirea si traducerea în viaţă a diţii muzicale.
La fabrica „Vidra*' de exemplu, femei, frecvenţa cursantelor este precipitaţii sub formă de nin
unor planuri de muncă cît
tov. Florîea Munteanu conduce cu chibzuite. mai Cele două cercuri de citit din ca slabă. De asemenea, a existat puţi soare 6labă. Vinlul va sufla mo
pricepere unul din schimburile sec ANA IACO» drul brigăzii a 11-a a G.A.C. — sub nă preocupare pentru mobilizarea derat din sectorul est şi sud-est.
ţiei de mobilări. Pentru succesele corespondentă linia tov. Viorica Dărăbanţ — şi-au femeilor colectiviste, în unele pe Temperatura variabilă noaptea va
obţinute în producţie, ea a deţinut pus în program asemenea materiale rioade la munca din campaniile a- fi cuprinsă intre —10 şî —20 grade
luni la rînd drapelul de evidenţiată La Simeria care să vină în ajutorul colectivis gi icole. local mai coborită, iar ziua va fi
în întrecere. Muncitoare ea Aurelia telor la locurile de muncă, să le Pentru continua îmbunătăţire a cuprinsă intre — 2 şi -}-3 grade.
Pascu, Elena Micu, Lucreţia Hemen La lucrările conferinţei orăşeneşti ajute să-şi îmbogăţească nivelul de muncii cu femeile, conferinţa orăşe PENTRU URMĂTOARELE. 3 ZILE
şi altele, de la aceeaşi fabrică, reu a- femeilor din Simeria au participat cunoştinţe. In acelaşi timp au fost nească a adoptat o hotărîre cores Vreme eu temperatura în creşte
şesc să-si depăşească zilnic sarci delegate din întreprinderi si insti prelucrate şi materiale cum sînt: punzătoare. re treptată şi favorabilă precipita
nile cu 5—10 ia sută. tuţii, din gospodăria agricolă co „Educaţia copiilor de vîrstă preşco V, MIIIĂILESCU ţiilor. ÎNCHEIE c o n t r a c t e p r in t o a t e
UNITÂTILE SALE,CU C.AX. Şl
CRESCĂTORII INDIVIDUALI,OFERIND
Z E T ilrE ie le s W i n . i i PRETURI MARI.
FIRE O t BUMBAC şi as.-
Pe Donul liniştit P l a c i d o Cucerirea Everestului GURÎND ÎN ACELAŞI TIMP MATE- j
seriile a îl-a şi a IlI-a Bl Al C (IC f-DPQTCDC COATIIIT
Apărafi-vă sănătatea vaccinîndu-vă
^împotriva poliomielitei (paralizia infantilă)
VACCINAREA ANTIPOLIOOUELITICĂ SE VA EFECTUA IN A-
J CEST AN PERSOANELOR ÎNTRE 3 LUNI ŞI 20 ANI.
COPIII MICI. NĂSCUŢI INTRE l NOIEMBRIE 19C2 ŞI 1 NOIEM
BRIE 1963 AU PRIMIT PRIMA DOZĂ DE VACCIN SUB FORMA DE
' PICĂTURI (ÎN CEAI. LAPTE SAU APĂ ZAHARATĂ) ÎNTRE 15 IA- '
NUARIE — 1B IANUARIE 19C4 |
ACEŞTI COPII VOR PRIMI IN CONTINUARE INTRE DATELE 1-2 i
MARTIE 1964 sl 15—18 APRILIE 1964 DOZA A II-A ŞI A III-A DE !
VACCIN ADMINISTRAT DÎS PERSONALUL MEDICO-SANJTAK AL
CIRCUMSCRIPŢIILOR SANITARE. LA DOMICILIUL COPIILOR.
l-i. mul „Pc Donul Unişi ii', inspirat după romanul cunos Acest Iilm esle o producţie a studiourilor „Jet Films“ din Acest iilm este o producţie in culori a studiourilor en PERSOANELE ÎNTRE 1—20 ANI VOR FI VACCINATE CU O SIN
Spania. El a lost distins cu Palmclle d'or (Marele Premiu) la gleze. El este închinat expediţiei care a realizat prima cuce GURĂ DOZA ÎNTP.E 18—23 FEBRUARIE 1964
cutului seriilor sovietic M iln il Şolohov, a cărui primă seric VACCINAREA ACESTORA SE VA FACE ÎN ŞCOLI ŞI LA LOCUL
Festivalul tihnelor comice şl umoristice de la Dordigheta — rire a Everestului în anul 1953.
a rulat în săptămina cc a trecut, s-a bucurat de o caldă apre WG3. După ce redă un scurt istoric al expediţiilor anterioare DE MUNCĂ PENTRU SALARIAŢI ŞI LA CIRCUMSCRIPŢIILE SA
ciere din parlca oamenilor muncii deveni, iiind vizionai de un Pălrunzind In via(a cilorva /amilii ale maţii $i micii bur NITARE TERITORIALE PENTRU RESTUL POPULAŢIEI.
care au eşuat, tilmui arată că ceea ce o deosebea pc aceasta
mare număr dc spectatori. Seriile a l!-a si n iii-a ale aceluiaşi ghezii dintr-un orăşel dc provincie spaniol, Ulmul demască Inspecţia de sfaf peniru igiena şi profeefia
ipocrizia care sc ascunde sub masca unei caniăli de paradă. de celelalte a fost ştiinţifica şi minuţioasa el pregătire. Filmul
I iilm vor rula in continuare Ia cinemalogralul „Arta" din Deva
Filmul rulează la cinemalogralul „Pairia" din Deva între rulează Iq cinemalogralul „Patria" din Deva intre 20—23 le ; muncii regiunea Hunedoara
I In/rc 17—Î0 şl 20—23 februarie a.c. 17—10 lebruaric a.c. bruaric a.c.