Page 6 - 1964-02

Pag. 2 Dramul socialismului Nr. 2830

C O M U N I C A T U L Cuoînlul tovarăşului Dumitru Popa

prim-secretar al Comitetului regional Hunedoara al P.M.R.

D irecţiei C entrale de Statistică, ca privire
fUrmaie din pocţ. l-a) sarcinilor ce se ridică In sectorul zo* noslru tineret, crescut si educat de
la în d ep lin irea planului de stat rea termenelor rle execuţie a lucră­ otehnîc; organizaţiile U.T.M. să 'în­ partid, dă dovadă de patriotism în­
drume pe cei mai harnici şi pricc-
flăcărat, manifestă cea mai vie do­
rilor folosirea deplină a utilajelor, puli tineri pentru a deveni buni ere- rinţă de a contribui cu toată capa­
al R epublicii P opulare Române pe anul 1963 extinderea procedeelor noi de mure scălori de animale, să mobilizeze ti­ citatea si puterea de muncă la înflo­
rirea patriei. Nu pulem trece insă cu
nerelul la curăţarea şi Ingrăşaroa pă­
productivitate. înlăturarea risipei de
(Urmare din pag. l-u) turi (deal, coline terase clc.), o supra­ toasc Tg. Mureş, Combinatul dc îngră­ In anul 1963, fondurile de investiţii materiale si Îmbunătăţirea calităţii şunilor si fînelelor naturale în vede­ vederea că mai avem şi tineri care
rea sporirii producţiei de masă verde
lucrărilor.
în uzină, societate si in familie ma­
faţă de cca. 17.000 ha vită de vie şi şăminte chimice Tr. Măgurele. Combi­ au fost folosite mai judicios, s-au ob­ la bcclar si la construcţia de adă­ nifestă atitudini necorospiinzăfoâre,
In anul 19f>3 s-au folosit cu 84 la piste 30000 ha livezi. natul de chimizare complexă a gazelor ţinut progrese în scurtarea termene­ Avintul puternic al industriei, uti­ posturi, străine regulilor de convieţuire so­
sută mai multe îngrăşăminte chimice de- In anul 1963, datorita masurilor de naturale Craiuva, Uzina de alumină lor dc punere în funcţiune a noilor o- la iul tot mai modern cu care sînt Partidul şi guvernul au oreaf ti­ cialistă. Organizaţiile noastre de
înzestrate întreprinderile din regiu­
cit în 1952. Ca şi în anii precedenţi, cea stimulare a creşterii animalelor, efecti­ Oradea, Uzina de aluminiu de la Sla­ biedive importante, s-au realizat lu­ ne pun în faţa tineretului munci­ nerelului toate posibilităţile dc a partid si de U.T.M. sînt datoare să
mai mare parte a îngrăşămintelor chi­ vi Ic de animale din R.P. Romînă au tina, Combinatul petrochimic Brazi, crări la un nivel tehnic şi calitativ mai tor sarcina de mare răspundere de munci si învăţa penlru a cuceri cele se ocupe cu grifă si perseverentă de
mice a fost destinată gospodăriilor a- sporii fată de anul 19G2 la bovine, ovi­ Combinatul de celuloză şi hîrtie Dej. ridicat, s-au concentrat fonduri dc in­ fl-si Însuşi cu pasiune tehnica nonă. mai înalte culmi ale sliinlcî si n-sî aceşti tineri, să-i educe în spiritul
creole de stat. precum şi gospodăriilor ne şi mai accentuat la porcinc-matcâ. Combinatul dc celuloză Suceava, Com­ vestiţii şi mijloace materiale pe princi­ de a învăţa cu perseverentă din ex­ împlini visurile cele mai îndrăzneţe. moralei noi sl să-i mobilizeze, ală­
acricotc colective pentru cultivarea Rezultate remarcabile s-au obţinut în binatul dc celuloză şî hîrtie din pa'e palele lucrări productive, aproviziona­ perienţa muncitorilor virsLnici si de Tineretului îi sînt 1 arn deschise por­ turi de marea masă a tinerelului, in
p antelor tehnice. Călăraşi. Fabrica de celofan, celofibra rea şantierelor a decurs în condiţii mai a lupta alături de ei pentru promo­ ţile şcolilor. învăţămîntiil de toate producţie si la învăţătură.
ce priveşte creşterea şeptclului în gos­
In condicii climaterice care nu au fost podăriile agricole de stat (G A S.) şi şi sulfura de carbon şi Fabrica dc reţele bune, a crescut înzestrarea tehnică şi ex­ varea o tot ce este înaintat in pro­ gradele este complet gratuit. Prin Organizaţiile U.T.M. trebuie să
Ijvorabile în toate regiunile tării, do- gospodăriile agricole colective (proprie­ cord vîscoză de mare rezistenţă din ca­ perienţa organizaţiilor de construcţii, cesul de producţie. Organizaţiile măsurile luate de partid s-a trecut manifeste o griiă permanentă pentru
la generalizarea învăţămîntului de 8
educarea comunistă si patriotică a
torită aplicării pe o scară mai largă a tate obştească). La slîrşilul anului 1963, montaj, ceea ce a dus )a creşterea efi­ U.T.M., Împreună cu sindicalele, să tinerilor ingineri, tehnicieni si inte­
măsurilor agrotehnice, in special la în­ existau în aceste gospodării 2,4 milioane drul grupului industrial Brăila. cienţei economice a investiţiilor. mobilizeze tineretul la ridicarea con­ ani si s-n dezvoltat puternic învătă- lectuali. să le dezvolte răspunderea
mînlul profesional, mediu si supe­
treţinerea culturilor. în anul 10(33 s-a bovine, din care aproape 1 milion vaci tinuă a calificării profesionale, să rior. Clevii şi studenţii de astăzi sînt pentru înalta îndatorire de a pune
obţinui o producţie totală de cereale de şi juninci. 2,3 milioane porcine, 6,3 mi­ găsească cele mal corespunzătoare viitoarele cadre de mîine. lată da 1n slujba patriei întreaga lor putere
forme pentru cuprinderea întregului
ată 10,4 milioane tone, cu aproape lioane ovine. înregistrîndu-sc fată de V. Circulaţia mărfurilor tine.ret in lupta penlru Însuşirea şti­ ce ei sînt datori să studieze cn con­ Si capacitate de muncă, de a se dă­
7f,0.000 tone mai mult dccit în anul anul trecut un spor de aproape 400 000 inţei sl tehnicii avansate. In această ştiinciozitate. să se pregătească pen­ rui în întregime cauzei socialismului
1962. Producţia totală de grîu-sccară a bovine, din care vaci şi juninci peste In anul 1963 au fost puse la dispo­ berc cu 11 la suta. fructe proaspete eu direcţie, o sarcină de cinste si in tru a deveni muncitori si intelectu­ si a sluji fără preget interesele po­
lost de 3.9 milioane tone, cca de po­ 130.000, de 700 000 ovine; efectivul de ziţia populaţiei cantităţi sporite de 28 la sută, legume cu 10 la sută, ouă acelaşi tîmo de mare răspundere ro­ ali cu o înaltă califioa.re. capabili să porului.
rumb a fost de aproape 6 milioane to­ porcine s-a mcnţinut'.la acelaşi nivel mărfuri, intr-un sortiment mai bogat cu 6 la sută. Au crescut desfacerile la : vine fruntaşilor şî evidenţiaţilor în rezolve problemele complexe ale con­ Ca o expresie a griiii partidului
ne, de floarea-soarclui de pcslc j 00 un şi dc mai bună calitate. tricotaje cu 9 la sulă. confecţii cu 3 la întrecerea socialistă, muncitorilor strucţiei economice $1 culturale. Nu­ penlru a crea oamenilor muncii con­
tone, de cartofi de* 2.7 milioane tone, In anul 1963 s-a desfăşurat în conti­ S-au vîndut prin comerţul sociali.t sută. încălţăminte feţe dc piele cu 7 la vîrstnici. comuniştilor cu o bogată mai Î11 felul acesta ei vor putea să-si diţii cit mai bune de viată. în ra-
rle legume de peste 1,7 milioane lonc. nuare, cu bune rezultate, acţiunea de mărfuri în valoare dc 37,5 miliarde Iei. sută, articole electrotehnice cu 28 la experienţă în producţie si In viată- aducă contribuţia aclivă acolo unde rrhinoq noastră s-a dezvoltat o pu­
profilare şi specializare a producţiei ve­ cu 7.7 la sută (în preţuri comparabile) ■sută etc. La carne şî preparate dc carne Fi trebuie să ajute cu căldură tine­ vor fi trimişi să muncească — in fa­ ternică bază materială pentru acti­
O contribuţie împortantă la creşterea getale şi animale din gospodăriile de rii din jurul lor să-si însuşească te­ brici. mine. ne şantiere. In agricul­ vitatea culţiiral-snorlivă. La dispozi­
producţiei agricole au adus-o gospodă- stat. mai mult dccit în anul precedent ; des­ se înregistrează o scădere (dc 6 la sută) meinic meseria ne care si-au ales-o. tură. în instituţiile dc artă si cul­ ţia lor au lost mise numeroase clu­
liile agricole de .stat, care au obţinui in facerile dc mărfuri alimentare, inclusiv faţă de anul 19G2. să-i înveţe să-si iubească întreprin­ tură. buri, caso dc cultură, cămine cultu­
Intrările în fondul de stal de produ­ alimentaţia publica, au crescut cu 10,1
medic la ha 1.970 kg. grîu, 2 S40 kg. se agricole au sporit în anul I9G3 faţă Desfacerile de mărfuri de folosinţa derea în care lucrează, să respecte Conferinţa regională de partid a rale. biblioteci Si terenuri dc sport.
porumb hoabc, 1 fi 10 kg. I loarca-soaro dc 1962 la cereale cu 13 la sută, la floa­ la sula. iar a celor ncalimentare cu 3.8 îndelungată au continuat să crească m onoarea colectivului din care fac cerut organizaţiilor de partid şi Fsle de datoria organizaţiilor U T M.
la suta In perioada 1960—1963 s-au
’.i.i, producţii mult superioare nivelului rea-soarclui cu 11 la sulă, la sfeclă dc tr-n măsură însemnată în special !i: parte — într-un cuvînt. să-i invele U.T.M. din şcolile de toate gradele, ca împreună cu sindicalele. sfaLur5'^
realizat pe întreaga agricultură. zahăr cu 11 la sută, la legume cu 24 la înregistrat de la an la an creşteri im­ mobilă cu 1 1 la sută, aparate de radio să muncească şi să trăiască In mod să-sî concentreze atenţia asupra ri­ nonulare si asociaţiile sportive sub
portante ale volumului desfacerilor, rit­
îndrumarea organizaţiilor de partid,
In perioada 1960—1963 s-a obţinui sulă, la fructe dc 2 orî, la lapte cu 3 mul mediu anual liind dc 12,7 la sulă, cu 14 la sută. televizoare cu 71 la sută. nou. comunist. dicării nivelului activităţii inslmc- să sc preocupe mai îndeaproape ca
Sarcini importante au fost stabi­
în medie pe an o producţie totală de ce­ la sută. la lină cu 2 la suta, din care faţă dc 12,2 In sută prevăzut în Direc­ maşini electrice de spălat rufe cu 14 la lite de Conferinţa regională de partid liv-oducalive din scoli si să lupte aceste miiloace să fie folosite din
reale de 10 milioane tone, fată de 9 lină lină şi semifină cu 9 la sută tivele Congresului al II 1-lea al PMR. 6Utâ. frigidere cu -14 la sută, aspiratoa­ in domeniul consolidării sectorului cu toată hotărirca pentru lichidare» pin nenlru a crea tineretului con­
fenomenului de mediocritate Să dez­
milioane tone media anilor 1936— 1999, In urma măsurilor de redistribuire Desfacerile principalelor mărfuri an re cu 91 la sulă. biciclete cu 29 la sută. socialist din agricultură si al spo­ voltăm In mulurile tinerelului stu­ diţii cit mai bune să-si petreacă tim­
etc
I2 floarea-soarelm s-au obţinut 490 m i a cadrelor dc specialişti agricoli şi a re­ sporit laţa dc anul 19C2 după cum ur­ ririi producţiei vegetale şi animale; dios înalta răspundere si exigenta pul liber în mod nlăcut si instructiv.
tone fată de 320 mii tone. partizării absolvenţilor învăţâinmluhn mează : la pîinc cu 10 la sută, făină S-a lărgit reţeaua de desfacere st s-a Organizaţiile IJ.T M de la sale tre­ neutru obţinerea unor rezultate cîl Prin îndeplinirea cu succes a sar­
In anul 1963 s-au executat arăluri agrozoovctcrinai, peste 18.000 cadre cu cu 13 la sută. mălai cu 29 la sulă, paste îmbunătăţii înzestrarea ei cu utilaje buie să mobilizeze întregul tineret mai bune la învăţătura. cinilor măreţe trasate de Congresul
de toamnă pentru culturile de primă­ pregătire superioară lucrează în agricul­ liiinoase cu 4 la sulă. orez cu 7 la sută, comerciale. la întărirea eeonomico-oroanizalori- Cadrele didactice şi organizaţiile al TIT-lea al Partidului Muncitoresc
vară pe o suprafaţa de cca. 4 milioane tură. ulei cu 21 la sută. zahăr cu 8 In sută. In anul rare a trecut, R P Romînă a că a unităţilor anricole socialiste. Ti­ de tineret din şcoli trebuie- să mili­ Romîn. tinerelului patriei noastre i
ba, realizîndu-sc cea mai mare suprafaţă lapte cu 9 la suta. unt cu 7 la sulă. avut schimburi cumcrciale cu peste 80 nerii colectivişti trebuie să partici­ teze cu toată răspunderea nenlru pro- se deschid noi perspective de mun­
de arături de toamnă din agricultura In anul dc învăţămînt 1963/1964 ră<i şi a participat la 29 lîrguri şi ex­ pe cn elan la efectuarea lucrărilor nălirea temeinică a elevilor si stu­ că creatoare în uzine, pe onoare si
noastră. frecventează cursurile agrozootehnice peşte proaspăt cu 4*8 la sută. scmicon- anricole în gospodărie în limnul on- denţilor, neutru îmbinarea slrinsă a ne ţări mul activităţii social-oultura’e.
932.001) colectivişti şi lucrători din gos­ poziţii internaţionale. llin si in bune condiţiiwn. să-si în­ Comitetul regional dc partid îsi
Pentru recolta anului 1964 s-au insă- podăriile agricole de stat şi staţiunile serve de peşte cu 27 la sută. conserve Volumul comerţului exterior al R P suşească temeinic cnnoulinlele de studiului teoretic cu practica, neutru exprimă convingerea că tinerelul din
mîntat 3,2 milioane ha cu grîu-secară, dc maşini 51 tractoare, cu IdSudO ma> de peşte cu 18 la sută. produse zaha­ Puinînc a crescut cu 10.3 la sută faţă bază In domeniul agronomiei şi să educarea tinerilor Io spiritul dragos­ regiunea Hunedoara in frunte cn or­
cu cca. 200 mii ha mai mult decît pen­ mulţi decît în anul precedent roase cu 4 la sută, vin cu 1G la sută. dc anul 1962, lupte neobosit pentru creşterea pro­ tei fală de muncă, dozvollîndu-le do­ ganizaţia sa revoluţionară — Uniu­
tru recolta anului 1963, la un nivel u- In silvicultură s-au executat -lucră:') ducţiei anricole şi averi» obşteşti rinţa de a lucra nemijlocit în pro­ nea Tineretului Muncilor — îşi va
Fsle necesar ca tinerelul, îndeosebi
grotehnic superior. dc împăduriri pe o suprafaţă dc 71.330 din Gospodăriile anricole colective, ducţie, acolo unde se făuresc bunu­ mobiliza toate forţele, va munci si va
In anul care a trecut s-a plantat în ha. planul fiind îndeplinit în proporţie VI. Realizări în domeniul îmbunătăţirii să-si aducă din olin contribuţia la rile materiale ale societăţii. învăla cu pasiune, va lupta cu ab­
masiv, pe terenuri improprii altor cul­ dc 102,2 la sulă. extinderea suprafeţelor plantate cu Organizaţiile U.T.M vor trebui să
condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii pomi şi vită do vie prin care se va acorde o atenţie sporită îndrumării negaţie penlru îndeplinirea sarcini­
asigura valorificarea mai bună a te­ detaşamentelor si unităţilor de pio­ lor incredinlale de partid.
Vă doresc din toată inima, să ob­
După calcule preliminare venitul
Iii. Transporturi naţional a crescut in 1963 cu circa cn 44.7 la sută mai mare decîi în renurilor în pantă, sporirea venitu­ nieri pentru n-şi îmbunătăţi neînce­ ţineţi noi succese Î11 munca si acti­
Soldul depunerilor Ia C.FC a fost
7 In sută faţă de 1962. 1962, iar numărul depunătorilor a rilor unităţilor agricole socialiste tat activitatea în scopul creşterii si vitatea voaslră I
în anul 1963 volumul mărfurilor In transporturile rle mărfuri cu mij­ Numărul salariaţilor din econo­ crescut cu 13.2 la sută dind o Înfăţişare mai frumoasă re­ educării purtătorilor rravalelor roşii
tiansportate a crescut faţă dc 1962 cj loace auto, volumul mărfurilor expe­ mia naţională a for,l dc 3 930 060, cu Pentru acţiuni soriaUeullurale s-a giunii. în spiritul dragostei fată de muncă Sub conducerea Partidului Munci­
\'l la sută. parcursul mărfurilor cu 13.1 diate a crescut cu 13,6 Ia sută lata de 1 DO 000 maî mure dorit în anul 1962 cheltuit de la bugetul statului suma toresc Romîn. a Comitetului său Cen­
la sută, iar parcursul călătorilor cu 7.4 anul 1962, parcursul mărfurilor cu 23 3 Şl cu 870 000 faţă de 1959. de 18.9 miliarde Ici, cn 7,8 la sută Regiunea roastră se bucură dc o şi învăţătură, al alaşamenlului faţă tral. in frunic cu tovarăşul Gheorghe
la sulă. la sută. iar parcursul călătorilor cu Salariu] real a crescut cu 4,6 la mai mult dccit în 1962, din care tradiţie frumoasă şi are posibilităţi de pâlnie si partid. Gheorqhiu-Dcj, să ne consacrăm toa­
In transporturile feroviare planul a 22,3 la sulă. mită 1‘aţă de 1962. pentru : larni de creştere a animalelor. Ulo- In munca însufleţită pe care o des- te forţele pentru înfăptuirea măre­
fost îndeplinit în proporţie dc 100,8 Parcul auto de deservire generală a m i st îi trebuie să devină animatorii lăsoară în întreprinderi si unităţile ţului program al desăvîrsirii con­
la sută la mărfuri expediate, 102,8 !a fosl dotat cu 4 192 autocamioane şi au­ — învătămînt 5,;' miliarde lei, ou 10.1",; mai mult decît în 1902 tineretului dc la sate la realizarea socialiste din agricultură. harnicul strucţiei socialisto I
şută la parcursul mărimilor şi 95 7 tobasculante. cu peste G00 autobuze şi — cultură şi ştiinţă i,5 18.2 r
la sută la parcursul călătorilor. înregis- 181 alte autovehicule. — sănătate 4.L „ . 7.6°;
trîndu-se creşteri faţa de anul precedent In perioada 1960—1963 au fost mo­ — asigurări sociale 4,5 ,, „ 7,6°;
dc 8,3 la sută la mărfuri expediate. dernizate drumuri naţionale in lungime — alocaţii de stat
la U. M. Cugir ; Giurgiu Lucia, se­
S-a trecui apoi ta d is c itla tca d ă rii
P.G la suta .la parcursul mărfurilor şi 4.1 ■de I 490.1 in, . ^ pentru copii 2,4 12,1 % de scamă a C o m ite tu lu i rcr/ionnl cretara comitetului U.T.M. la Şcoa­ iă dc pionieri comuna Furcjoara,
la suta la parcursul călătorilor. Capacitatea de transport a flotei co­ Pentru ohîccle sncial-culturnle s-a in­ In anul 1963 au fost date în folosin­ U.T.M. şi a ropot tu lu l C o m isie i dc la profesională dc construcţii Deva; Ilia ; Doboş Petru, inginer agronom
G.A.C. CricuVi Alba ; Bălan Viclien-
Calea ferată a fost înzestrată în cursul vestii din fondurile stalului suma de ţă cinematografe la oraşe cu .8.700 locuit revizie. Oniga Aurel, mecanic la S. IM. T. tc, preşedintele Consiliului regional
anului 1963 cu 58 locomotive Diesel merciale a sporit prin dotarea acesteia ' 003 milioane Ici, din care 551,7 mi­ şi au crescut cu 700 instalaţiile cinema­ Pc morqinca documentelor prezen- Orăştic; Faur Viorel. priin-secrctar al sindicatelor ; Lupu Vclicu, miner
electrice (transportul cu tracţiune Diesel cu noi nave maritime şi fluviale. lioane Ici pentru învăţămînt si 343,6 tografice la sule. tale Iu Conlcrintă au luat cuvintul al comitetului raional U.T.M. Sebeş: la E. M. Certcj ; Suciu Aurel, asis­
electrica reprczentînd 18 la sulă din Transportul de mărfuri efectuat cu milioane lei pentru ocrotirea sănătăţii la discuiţi tovarăşii: Tânâsescu Eugen, membru al comi­ tent la I. IM. Petroşani ; Făgărăşan
volumul total al traficului dc mărfuri) flota fluvială a crescut faţă de 1962 In primii patru ani ai planului dc Abonamentele la radio şi rndioficare Gliinca Ioan, prim-secretnr al co­ tetului U.T.M. la E. M. Uarza ; Stoi­ Mircca, medic, circumscripţia me­
şi 4 330 vagoane dc marfa (în echiva­ cu 20.2 la sută la mări uri expediate şi şase ani au fost construite din fondurile au ajuns la 2 349 000, eu 7.3 la sută mitetului orăşenesc U.T.M. Petro­ ca Cornel, vicepreşedinte al sfatului dicală Cri.şelor, Brad ; Prlsccon Ioan,
lent pe 2 osii) cu 11,7 la sută la parcursul mărfurilor. statului 1G1.81)0 apartamente conven­ mai multe decît în anul precedent. A popular regional Hunedoara ; Do­ secretarul comitetului comunal
S-au executat noi lucrări pentru mo- Volumul transporturilor dc mărfuri ţionale. continuat să se dezvolte rapid reţeaua şani ; Milă Ioan, maistru oţclar la boş Aurel, tehnician la G.A.C. Geoa- U.T.M. Gurasadn, Ilia ; Potcorol Vn-
dernizare, sistematizare şi centralizare pe cale maritimă a crescut fată dc anul dc televiziune. In anul 1065 au fost secţia OM. I din C.S.II. ; Fcyes Lu­ giu ; Fascii Lucia, directoare la Casa sîle, montator la l.C.S.H.; Gliinea
electrodinamică în staţiile de calc fe­ 1962 cu 44,9 la sulă la mărfuri expe­ In aceeaşi perioadă populaţia, in spi­ dale în exploatare încă 4 staţii dc tele­ dovic, inginer — şeful sectorului II pionierilor Alba Iulia ; Crcţu Teo­ Florca, muncitor la E. M. Deva; Za-
rată. diate şi cu 3-1,S la sulă la parcursul nal cca din mediul rural, $i-a construit viziune la laşi. Oradea, Cluj şi Timi­ E. IM Pcirila ; Tudor Viorica, colec­ dor, Deva ; Rob Ioan, maistru GAS liau Elena, muncitoare la fabrica
Indicatorii de utilizare a materialuljî mări urilor. din fonduri proprîi 383.000 locuinţe. şoara. Numărul abonaţilor la televiziu­ tivistă de la G.A.C. Miercurea, ra­ Smlămărîn Orlca, Haţeg; Karpinccz „Sebeşul41 Sebeş; Bucur Aurcliau,
rulant s-au îmbunătăţit faţă de anul S-a dezvoltat. în continuare, baza ne a fost cu 64 la sută mai mare decît ionul Sebeş; Stroin Angcla, elevii Ghcorghc, director D.ILE.F. Deva ; preşedintele U.C.F.S, Hunedoara ;
precedent. Numărul pasagerilor transportaţi pe materială a învăţămîntului. In unul în anul 1062 Ia Şcoala pedagogică Deva; Voia: Mîrluţiu Lucia, învăţătoare co­ Dobrescu Dumitru, lăcăfuş la E. IM
Productivitatea muncii în transportu­ calc aeriană a sporit cu 51,3 la su‘ă J953. în învăţătninlul de cultura gene­ In anul 1963 au fost editate 3 268 tit­ Ghcorghc, secretar al‘ comitetului muna Strcmţ, Alba: Dirlt Miliai, se­ Teliuc ; Mogn Vasile, muncitor la
rile feroviare a crescut cu 5,3 la sută fată de anul precedent, din care pc li­ rală au fost construite circa 4.200 luri de cărţi şi broşuri, intr-un tiraj dc U.T.M: dc la laminorul continuu cretar al comitetului comunal Complexul C. F. R. Teiuş-Coşlariu,
faţă de anul 1962. nii internaţionale cu 77,6 la sută. săli de clasa. Invăţămînlul profesional 37.2 milioane exemplare. Tirajul anual C.S.II. : Florca Vaier, secretar al co­ U.T.M., Pianul dc sus. Sebeş ; Cinta David Emilia, tehniciană agricolă
ş' tehnic a fost, dc asemenea, înzestrai al ziarelor a fost dc 1044 milioane e- mitetului U.T.M., Uzinele chimico- Iosif, elev la Şcoala profesională Haţeg.
cu noi săli dc cursuri, laboratoare, ate­ xmnplare. iar al revistelor de 89 mili­ niclalurgice Zlatna ; Halfaludi Vir- Lupcni : Comănescu Ioan, secretar Lucrările Conferinţei organizaţiei
IV. Investiţii —construcţii liere. Au fost construite noi cămine stu­ oane exemplare gil, secretar al comitetului U.T.M, al comitetului U.T.M, din C.S.II. ; regionale Hunedoara a U.T.M. con­
denţeşti cu 2 300 locuri şi cantine cu o A continuat sa se îmbunătăţească a- l.C.S.H, ; Argliir Ghcorghc, inginer Lupşa Doina, instructoare superioa- tinuă.
Volumul investiţiilor realizate din motive Diesel electrice, autocamioane, capacitate de deservire de 1.860 locuri sblcnţa mcdico-sanitară a populaţiei.
fondurile statului în 1963 a însumat 34 5 autoutilitare, rulmenţi, televizoare, apa­ într-o scrie. Numărul circumscripţiilor mcdico-sani*
miliarde lei, cu cca. 2,8 miliarde Ici mai rate dc radio ele In anul şcolar I9G3/1Q64 în invat.v larc a ajuns ia 3.R41, din care în me­
mult decît în 1962. In industria chimici, la Combinatul mîntul dc toate gradele a fost cuprins diul rural 2.553 al caselor dc naştere
Creşterea venitului naţional a creat de cauciuc sintetic si produse petrochi­ un număr de 3.443.000 elevi şi studenţi la 2 043. In anul 1963 reveneau în me­
condiţiile ca in perioada 1960—1963 sa mice Oneşti o capacitate dc 3U.00L) to­ In învăţnmîntul mediu de cultură ge­ dic 700 locuitori la- un medic.
sr efectueze investiţii din fondurile sta­ nc/an cauciuc sintetic şi Fabrica de sli- nerală numărul elevilor a ajuns la In anul care a trecut au beneficiat
lului dc cca. 117 miliarde lei, aproape icn şi polistiren cu o capacitate dc G.5UU y'6.300. cu 13 la sută mai mulţi dccit dc odihnă si tratament in staţiuni bal-
dc 2 ori mai mult dccit în cci patru lonc/an polistiren. în anul şcolar precedent. ocn-climatcrice, tabere şi colonii dc
ani precedenţi Din volumul investiţiilor In industria lemnului, Fabrica de In învăţămîntiil profesional au fost copii, peste 740.000 persoane.
pi ntru această perioadă. 62,1 miliarde mobilă Dej cu o capacitate dc 15 Oi)U înscrişi 18*3.300 elevi, cu 11 la sută mai Aritvitalea dc gospodărie comunală
le» au fost destinate industriei. 18 mi­ garnituri dormitoare convcnţionnlc/an. mulţi decît în anul şcolar precedent, s-a dezvoltat faţă de anul 19G2. Reţeaua
liarde lei agriculturii, 10,4 miliarde Ici la Complexul pentru industrializarea iar în învăţămîntu! tehnic şi tehnic dc de disliihuţie a apei s-a mărit cu pcslc
pentru transporturi. Pentru construcţii lemnului Piteşti o capacitate dc IS.OflU maiştri 72 000 elevi, cu 12 la sulă mai 570 km., iar cca de ga2e cu peste 260
de locuinţe s-au alocat în primii patru nrVan placaj,.33 OOfl tonc/an plăci libro.
ani ai şesenalului 8,1 miliarde lei. mulţi decît în anul şcolar 1952/1963. km In perioada 1960— 1963 au fost e-
lemnoase. 230 000 n'A^An parchete. Numărul studenţilor înscrişi în anul UclrilicAtc 2 300 sate.
Volumul fondurilor fixe puse în func­ 230.001) m2/an uşi-fcrcslrc şi 8.000 nr
La 1 ianuarie 19G4, populaţia ţării a
ţiune în 1963 a fost dc 26,0 miliarde lei. piese scmifabricatc/nn, la Complexul universitar 19G3/19G4 este dc 112.600, cu ajuns la 18.877 000 locuitori.
M la suta mai mulţi dccit în anul uni­
In industria republicană au lost date pentru industrializarea lemnului Comă- versitar precedent; din aceştia 41 la sută
în luncţiune întreprinderi şi secţii noi mşti o capacitate de 18.OUL) m3/an pla­ urmează cursurile facultăţilor tehnice si ¥
şi s-a continuat dezvoltarea capacităţi­ caj şi 33.000 lonc/an plăci fibro-lcm- agronomice. Rezultatele obţinute in anul 1963 în
lor dc producţie la întreprinderile exis- noase, la Complexul pentru industriali­ industrie, agricultură, construcţii, cul-
In anul 1963 au absolvit şcolile pro­
ttnte. zarea lemnului Pipera o capacitate dc fesionale şi medii-lehniee 61 400 tehni­ ti:iâ şi sănătate, în ridicarea neconte­
Au fost puse în funcţiune: 10 000 lone/an înnobilare plăci >1 cieni şi muncitori calificaţi, iar institu­ nită a nivelului dc traî al întregului
In industria energici electrice, Cen­ 383 000 in*/an uşi, la Complexul pentru tele de învăţămînt superior 11.700 spe­
trala electrotermică Luduş cu o putere industrializarea lemnului Gliei la o ca­ popor muncitor, reprezintă un însemnat
de 100 MW. Hidrocentralele Roznov 1 pacitate de 300.000 buc/an scaune, la cialişti. progres in înfăptuirea obiectivelor sta­
şi Ro2nov ÎI cu o putere dc 21 MW, Fabrica de mobila Iaşi o capacitate de A continuat să se dezvolte ba2a ma­ bilite de cel de-al 111-1ea Congres al
Centrala de termoficarc ,,23 August" CjOOOOU buc./nn scaune curbate, la Com­ terială a culturii şi artei. Partidului Muncitoresc Romîn.
Bucureştii, noi grupuri electrogene la plexul pentru industrializarea lemnului
centralele existente cu o putere dc peste Suceava o capacitate dc 60 000 im/an
100 MW, linii de înaltă tensiune dc 400 uşi-feieştie. la Complexul pentru indus­ Direcţia Centrala de Statistică de pe lingă
l'V în lungime de 207 km-, de 220 kV trializarea lemnului Rm. Vîicca o ca­
în lungime dc 141 km. şi de 110 kV in pacitate dc 210 nH/an hgnofol Consiliul de Miniştri al R.P. Romîne
lungime de 371 km. In industria materialelor dc construc­ 1XTR-UNA DIN PAUZELE CONFERINŢEI
In industria metalurgiei feroase şi ne- ţii, la labricile dc ciment dc la Medgi­
ftioase. Uzina metalurgica laşi cu o dia şi Turda 4 linii de ciment cu o ca­ NUMIREA NOULUI TRIMIS EXTRAORDINAR ŞI MINISTRU
capacitate de S0 000 tonc/an ţevi insta­ pacitate totală de 1 2*S0 mii tone/an ci­ încheierea lucrărilor secţiei de cereale şi plante
laţii şi 20 000 tonc/an ţevi construcţii. ment şi a crescut capacitatea întreprin­ PLENIPOTENŢIAR AL REPUBLICII POPULARE ROMÎNE
IN AFGANISTAN ŞI CEYLON
Uzina de cupru Baia Mare cu o capa­ derilor dc prefabricate din beton ,,Pro- tehnice a Consiliului Superior al Agriculturii
citate de 20.000 lone/an cupru electro­ Prinlr-un decret al Consiliului de al Republicii Populare Romîne în
litic. la Fabrica dc aglomerare din ca­ gicsuT-Bucurcşti şi Roman cu încă Sîinbătâ au luat sfîrşit lucrările Mirajului, regiunea Mureş Autono­ Stal al Republicii Populare Romîne, Afganistan şi Ceylon cu reşedinţa
drul Combinatului siderurgic Hunedoa­ 24 000 mVan. şedinţei lărgite a secţiei de cereale ilor agricole, specialiştilor şi con­ tovarăşul Aurel Ardeleanu a fost la Nevv-Delhi, în locul tovarăşului
ra o capacitate de 730 000 tonc/an. la In industria alimentara, la Fabrica şi oplante tehnice a Consiliului Su­ mă Maghiară, Toma Dragoş, direc­ ducerilor G.A.C. şi S.M.T. penlru fo­ numit şi în calitate de trimis extra­ Horaţiu lancu, care a primit o altă
Combinatul siderurgic Reşiţa instalaţia dc conserve Zagna-Vadcni o capacitate perior al Agriculturii. torul Institutului de cercetări pen­ losirea deplină a acestora, în vede­ ordinar şi ministru plenipotenţiar însărcinare. (Agerpres)
de granulare a zgurci cu o capacitate de 3.300 tonc/an conserve sterilizate şi La discuţii, în ultima zi a lucră­ lru mecanizarea agriculturii, Gher­ rea obţinerii unei producţii sporite
ghina Pică,
directorul Fabricii de
dc 300.000 tone/an. la Uzina „industria la Fabrica de zahăr Tg. Mureş o capa­ rilor. au mai luat euvîntui tova­ zahăr Roman, legiunea Bacău, Con­ de sfeclă de zahăr şi de o calitate
Sumei44 Cîmpia Turzii trăgătorii de citate de 1-630 tone sfeclă prclucrală/24 răşii : Vasile Popescu, inginer la stantin Nicolau, secretar general al tehnologică ridicată. Noi inovaţii aplicate în producţie
La şedinţă au fost adoptate reco­
bare cu o capacitate dc 1,000 tone/an. ore. 7 fabrici dc pîinc cu o capacitate GiA.C. „Gheorghe Doja", regiunea Ministerului Industriei Alimentare. mandări privind cultura sfeclei de
Colectivul cabinetu­
La cabinetul tehnic
sporirea capacităţii trăgâtorici dc sirmă totală dc 121 lonc/24 orc în localităţile Bucureşti, Alexandru Popescu, in­ In încheierea lucrărilor, prof. Ni­ zahăr în anul 1964. .Elaborate pe al Atelierelor de re­ sebită s-a bucurat $i lui tehnic luînd în dis­
propunerea de inova­
zincata electrolitic cu o capacitate de Giurgiu, Hîrşova, Tg Ocna, Bocşa, Me­ giner şef la S.M.T. Hârmnn, legiu­ colae Giosan, prim-vieepreşedinte al baza celor mai noi rezultate ale parat material rulant ţie făculă de electri­ cuţie aceste propu­
3000 tone/an şi sporirea capacităţii tră- diaş. Tîrnnvcni şi Prundul Bîrgăului. nea Braşov, Ion Moldovan, preşedin­ Consiliului Superior al Agriculturii, (ercetărilor ştiinţifice, a experien­ um Simeria s-au înre­ cienii Viorel Cimpo- neri de inovaţii a' ho*
tele G.A.C. Valea Largă, regiunea
gătoriei de sirmă din oţel moale cu Se desfăşoară în ritm susţinut lucră- Mureş Autonomă Maghiară, Nicolae a subliniat rezultatele rodnice ale ţei G.A.C. fruntaşe, şi a sugestiilor gistrat în luna ianua­ ies $i Ignat Aron a- tărît aplicarea lor în
încă 6.0U0 tone/an. r‘dc de construcţii pe şantierele unor im­ rie 11 propuneri de vînd ca temă „Auto- procesul de produc­
Blîndu, preşedintele G.A.C. Bosanci- şedinţei, valoarea ştiinţifică a refe­ participanţilor, recomandările con­
In industria construcţiilor dc maşini portante obiective ale planului dc şase stituie un îndreptar pentru consi­ inovaţii. Printre aces­ excitarea grupurilor ţie. Aceasta a dus la
Suceavn, Dumitru Blaj, directorul ratelor prezentate şi aportul preţios
şi a prelucrării metalelor, Fabrica de ani cum sînt: Combinatul siderurgic Ga­ liile agricole şi unităţile cultiva­ tea se numără cea a de suduia Killoerg". îmbunătăţirea tehnică
fabritii de zahăr Bucecca, regiunea adus de participanţii la discuţii la ajustonlor Della Mea precum şi rea a mon- a u-ihiolo'- şi la rea­
armături neferoase şi echipament meta­ laţi, Combinatul siderurgic Hunedoara, Suceava, Ion Corbaci, preşedintele Îmbogăţirea experienţei în cultura . toare în stabilirea celor mai e fic i­ Lugen şi Colibaş Fe­ taiorului Vasile Mar lizarea unor însemna’e
lic Bucureşti cu o capacitate dc 1300 Combinatul siderurgic Reşiţa, Hidro­ G.A.C. Şimand, regiunea Crişana, sfeclei de zahăr. Vorbitorul a sin­ ente măsuri agrotehnice şi aplica­ tru inlilulală „Dispo­ cu inlilulală „Recon economii la preţul de
tone/an armături. Uzina mecanică Su­ centrala ,,1G Februarie" de pe Argeş. Zonovie Slănescu, şef de laborator tetizat rezervele existente în uni­ rea lor corectă, corespunzător con­ zitiv pentru frezai su­ diţionarea sertarului cost.
ceava. s-au dezvoltat capacităţile de Centrala electrică dc termoficarc Cru- lo I.CC.PT. Fundulea, Alexandru tăţi penlru sporirea producţiei şî a diţiilor pedoclimatice ale unităţilor. porţi clc ciuperci". mare al regulatorului V ÎOGIP
producţie la maşim-uncltc grele, loco­ iova, Combinatul dc îngrăşăminte azu- Fiilop, inginer la G,A.C. Miercurea precizat sarcinile ce revin consili­ (Agerprcs). De o apreciere deo­ de presiune”. corespondent