Page 61 - 1964-02
P. 61
R^cjion^lă
hIuntf*dofirr™"D«N/?i.
PROLBTAJU DIN 10ATB ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
I Trenuri cu tonaj sporit
Deşi în multe zile a fost o temperatură scăzută care a în
greunat munca în transporturile feroviare, loluşi m uncitoii
• Pentru recolte bogate de staţiei C.F R. Coşlariu au lucrat cu multă însufleţire la compu
porumb, cartofi şi sfeclă de nerea şi remorearea trenurilor cu tonaj sporit. Un marc ajutor
zahăr în amil 1064. şi sprijin in rcinorcarca trenurilor cu tonaje sporite nc-au dai
(pag 2-a)
W M a • Realizarea sarcinilor de mecanicii din depoul dc locomotive Siincria care au remorcat
numeroase asemenea trenuri pe secţia Coşlariu-Simeria. Meca
plan in atenţia întregului co nicii Iobagei, Curbe, Ucrcca, llondca, Trie, Uarbu, au remorcat
E 5 M lectiv canicii Ciortca, Kadar, Comiiveş, Mcdrea şi Ud rea, dc la de
trenuri cu un tonaj sporit dc 100-200 tone pe tren. De asemenea me
® Locuinţele — cît inai bine
gospodărite! poul Tciuş, au remorcat multe trenuri suprâtonatc.
• Fire de mătase, de calitate GYOKGY ŞTEFAN
lot mai bună. impiegat dc mişcare
(pag. 3-a) Staţia C.F.R. Coşlariu
• De peste hotare U tilaje de m are Spectacole în deplasare
Anul XVI. Nr. 2844 MIERCURI 19 FEBRUARIE 1964 4 pagini 20 bani (pag 4-a)
productivitate In zilele dc 15 şi ]6 februarie, /o
căminele culturale din Miercurea,
Tehnica nouă pătrunde Girbova şi Dobitca au avut loc atrac
lot mai mult şi la fabrica tive manilcs/ăti culturale. Brigada ar
de încălţăminte „Ardelea tistică dc agitat ic o căminului cul
na" din Alba lulia. In lu tural din Miercurea a prezentai la
na ianuarie fabricii noastre 15 februarie, la Girbova, spectacolul
in rea stanţe moderne şi două ma „ia noi in gospodărie11, echipa dc
repartizate
10
fost
j-au
dansuri a oierii siKclatoritor jocuri
şini de tras. populare rominaşii şi germane, iar
In 1062 şi în prima parte n anului narea pieselor uzate, controlul pie Concomitent cu primirea recitatorii, poezii închinate partidu
1063, turnătoria de lingotiere a Uzi selor şi instrumentele de control, de noi utilaje, colectivul lui. La 16 februarie, aceleaşi forma
nei „Victoria44 clin Călan a livrat procesul tehnologic de montare şi de nostru se preocupă si de lii din Miercurea cu acelaşi program
combinatelor siderurgice din Hune montare a agregatelor secţiei. Dc perfecţionarea altor opera
doara şi Reşiţa unele lingotiere şi mare importanţă pentru aceşti mese ţiuni. Pină acum s-a me au dat un spectacol reuşit pc scena
poduri de turnare de slabă calitate, riaşi au fost şi aplicaţiile practice. căminului cultural din Dobirca.
jn alară de acestea, in-producţia de Fn urma indicării procedeelor de re- canizat la banda de finisat, A rliştii amatori ai căminului cultu
zi cu zi se mai înregistrau şi rebu condiţionare a axelor şi roţilor de s-a reorganizat fluxul teh ral din Apoldut dc Jos uu tăcut la
turi. peste procentul admis Fireşte, la cărucioarele dc uscare a forme nologic la banda rulantă, 15 februarie o deplasate la căminul
din pricina lingolicrclor necorespun lor de turnare, a armăturilor pentru de la secţia tras-tălpuit,
zătoare primeam din partea benefi miezul lingotierelor, a cormanelor iar operaţiunea de montai cultural din Miercurea unde au pre
ciaţilor dese reclamaţii, iar munca pentru amestecătoare, cit şi a indi intăiitura la partea dc sus zentat un program artistic alcătuit
noastră era apreciată ca fiind de caţiilor primite cu prilejul reparaţii a carimbului a fost mult din coruri, brigadă artistică dc agi
Rlebâ calitate Deficienţele ce s-au lor medii şi capitale, in a doua ju perfecţionată. tai ie, recitări şi piesa „Ploaia".
nn.nifestat au constituit obiectul unei mătate a anului 1963 şi începutul ing. AL. FOGARASSY
analize clin partea organizaţiei ele anului 1964, n-am mai înregistrat pi'of. EUSIGNIE ŢUGUI
bază P M R. Analiza făcută a scos nici o oprire accidentală a utilaje corespondent Miercurea
)a iveală faptul că calitatea produ** lor iar calitatea lucrărilor, de între
selor noastre este influenţată negativ ţinere s-a îmbunătăţit simţitor. Creşte reţeaua comercială
de întreţinerea necorespunzătoare a Cuiburilor de ridicare a califică In scopul unei cît mai bune de peni, Hunedoara, Călan şi in alle lo
agregatelor, clc desele opriri acci rii din anul 1963 li s-a acordat serviri a populaţiei, în l egiunea noas
dentale, clc incluziunile dc zgură în toată atenţia. Conducerea secţiei, la tră au fost deschise noi unităţi co calităţi. Pentru acest ari sînt pre
lingotiere. Cauzele amintite se da îndrumarea organizaţiei de bază văzute a se mai da în folosinţă alte
torau mai cu scamă calificării ne- P.MIt., a urmărit sistematic modul merciale. Numai în anul trecut au 31 unităţi comerciale in centrele
corcspun/ătoare a unor muncitori ruin se asigură frecvenţa la cursuri fost construite şi amenajate 65 ase muncitoreşti Hunedoara, Petroşani
din secţia noastră. cit şi calitatea expunerilor. Prin a- menea unităţi în oraşele Deva, Lu- ctc.
Pentru îmbunătăţirea calităţii pro tentîa acordată, cît şi prin legarea
ducţiei, la indicaţia organizaţiei ele noţiunilor teoretice cu necesită
partid, conducerea secţiei a organi Solemnitatea înminării unor decoraţii
zat unele cursuri de ridicare a cali ţile izvorî ie din practica dc
ficării pentru lăcătuşii de întreţine zi cu zi, s-a reuşit ca să ridicăm la Consiliul de Stat al R. P. Romine
re a utilajelor, preparatorii ameste şi mai mult gradul de calificare al
cului de fot mare, - . muncitorilor noş- La Consiliul dc Stat al R.P. Ro- mici forestiere, Miliail Ciobanu, pre
J'ormare-turnare şi tri. In urma aees- mînc a avut loc marţi la amiază so şedintele Camerei de comerţ, şi Ti-
pentru cei clc la C â liflC d rC S — la nivelul tor cursuri munci lemnitatea înmunării unor decoraţii lus Ciistureanu, vicepreşedinte al
tori ca Nicolac Sîn- Au luat parte tovarăşii Glicorghc
cubilouri. Încă de te h n ic ii avansate Camerei de comerţ.
Ia început condu ziana, şef dc echi- Ghcorghiu-Dej, Alexandru Moghio- Inmînind înaltele distincţii, tovară
cerea secţiei a sta- pâ la formare, loan ioş, Ştefan Voitcc, Giîgore Geamă- şul Gheorghc Ghcorghiu-Dej a trans
b ilit o tematică legală strîns de Adumitronie, de la turnare, Lazăr nu, secretarul Consiliului dc Stat, mis, din partea C.C. al P.M.R, Con
problemele ce s-au ivit în producţie. Bogoş de la elaborare, Aurel Dascălii, membri ai C.C. al P.M.R. şi ai gu siliului dc Stat şi al guvernului, calde
In felul acesta am căutat ca cei topitor la cubilouri, Pop Laurean, vernului şi alic persoane oficiate. felicitări celor distinşi şi urări de noi
121 cursanţi să-şi însuşească acele lăcătuş, loan Todoroni, lăcăluş-elec- Pcnlru merite in opera dc con succese în munca lor viitoare.
cunoştinţe profesionale, unde s-au irician, Muiyaş lutiu, electrician şi struire a socialismului au fost dis Cei decoraţi au mulţumit pentru
dovedit mai puţin pregătiţi. La for- mulţi alţii şi-au ridicat calificarea, tinşi cu „Ordinul Muncii" clasa I to înaltele distincţii primite.
mare-turnare se ridicau două pio- devenind muncitori de nădejde. Mai varăşii Mihai Sudcr, ministrul econo
bleme: se obţinea rebut mare şi o mult, unii dintre cei care şi-au ri (Agerprcs)
durabilitate scăzută, cauzale în spe dicat calificarea au făcut şi propu
cial de incluziunile de nisip in lin- neri valoroase privind îmbunătăţi Lăcătuşul de revizie Ştelan Fuga, din staţia C.F R. Teiuş, îşi în
golierc. Ca să remediem această de rea procesului de producţie. Tov. deplineşte sarcinile de serviciu în mod conştiincios. De aceea, colec De veghe la sănătatea cetăţenilor
ficienţă, pentru cei de la formare- Constantin Danciu a propus înlocui tivul în mijlocul căruia lucrează îl apreciază şi-l stimează
tnrnare s-a predat o lecţie privind rea modelelor din lemn cu modele IN FOTOGRAFIE : Lăcătuşul Ştefan Fuga, executînd revizia unui
„Proprietăţile amestecului de tur metalice De cînd s-a aplicat această Ca oricare altă meserie care Ic îşi aduce bine aminte dc un etc cazuri Asemenea exemple sc mai pol da
nare şi în special a amestecurilor propunere lingotierele se încadrează „en de persoane. ; v - ONOIU pasionează, munca dc medic Hi a- mai aparte pentru oare a primii fncă. Este suficient să omintim ca
folosite la formarea lingotierelor44. mai bine in abaterile dimensionale ducc mutic satisfaci ii. Nimic nu numai, cuvinte de mulţumire Petru Boldoşan a acordat fn cei d
Li s-a vorbit cursanţilor despre me admise, s-a uşurat munca Plinire poate li mai inălfălor ca atunci
todele de îmbunătăţire a amestecu alte propuneri valoroase se numără pentru campania de prima vani tind cu propriilc-fi n:Hm ai sa/vat ..trUr-una din zile l-a căutat a- ani de activitate pcs/c 21000 dc
rilor şi li s-a explicat practic in ce „îmbunătăţirea sistemului de răci casă un cctălcan. Omul cra tare consultai ii la dispensar şi la domi
constau deficienţele. împreună cu re exterioară u cubilourilor prin a- noi „de giajd^:L,a «iceslc lucruri s-au viata unui om. Printre cei care supărat. Medicul fl auioscu. Era ciliul bolnavilor.
preparatorii dc amestec s-a studiat daptarea unor centuri hidraulice": evidenţiat colectiviştii Petru Maicr, veghează necontenit la sănătatea cetăţeanul Constantin Lnpu din /vă* Pentru munca deslăşurală, cetă
apoi mai amănunţit fiecare proprie „Cleşte pentru siidvtra cu mai mulţi Lucrări la răsadniţe Nicolae Henţu, loan Moga si alţii. oamenilor muncii se altă şi sofii cătău. ţenii din comuna Cioata, in semn
tate în parte, indieîndu-se şi meto electrozi44, „Blocaj de siguranţă la Boldoşon. modici la circumscripliu — Cc-i bade Lupulc, fI întrebă dc preţuire. I au ales deputaf în
dele dc îmbunătăţire şi preparare cu uşile amestecătoarelor44, „îmbunătă In acest an colectiviştii din Mihalţ, Tot pînă acum, la G.A C. Strei au sanitară din comuna Cioara, raio sfatul popular comunal. $i c i depu
raionul Alba, vor cultiva cu legume
adausuri de bentonită, argilă, praf ţirea sistemului de evacuare a ga o suprafaţă de 70 ha. Încă de la în fose transportate 120 tone îngrăşă nul Orăştic. medicul. tat s-a achitat cu cinste dc sarci-
De nsemenoa si
minte organice.
de cocs si rumeguş. Predarea no zelor arse din cuptorul rotativ" si ..Cei doi medici, Pelrică şi Ana. — E bolnav băiatul Cred că se
ţiunilor teoretice a fost urmată de altele. Propunerile amintite au fost ceputul iunii februarie, ei nu în colectiviştii din Petreni sînt preo s-au cunoscut cu mutfi ani in urmă. prăpădeşte. ni/c pc cure Ic arc. El a participat
o demonstraţie de laborator, unde tăcute de losif Nislor, Nicolae Be cepui amenajarea răsadniţelor. Pînă cupaţi pentru a spori în acest an re- Distanta pină la domiciliul bol- la constructiv dispensarului medi
s-a indicat amestecul optim pentru re voiescu si respectiv Laurean Pop. in prezent au fost construite răsad co.tele la hectar. Pentru realizarea utunci cînd erau in anul II la lacul- cal cu 8 incâpcti, la toate acţiunile
formele de turnare a lingotierelor. Eficienţa acestor măsuri, cît şi cu niţe noi pe o suprafaţă de 240 m p acestui ■ obiectiv, cele 27 atelaje ale lolca dc medicină din Bucureşti dc folos obştesc Dc asemenea co
Eficienţa noţiunilor însuşite s-a fă noştinţele acumulate de muncitori din care pe 180 in. p. au şi fost in- ruspodărici sînt folosi'e din plin la Pctrică şi Ana fşi lâccuu fncă dc Oameni munistul Petru Boldoşan este pro
cut simţită în scurt timp. Aphcurea la cuiburi se reflectă în îmbunătă '.ărainţale culturi forţate (ridichi de ii .'pspo;ml îngrăşămintelor pc su pc atunci planuri dc viitor. Erau pagandist la unul din cercurile fn-
lor în practică a dus la mărirea re ţirea muncii noastre. Incepind cu al lună pe 60 mp.. ardei iute 12 m. p., pt a G'ţele ce urmează a fi însăntîn- amindnt din aceiaşi comună şi gin- ai zilelor noastre vălămintului dc partid din G.A.C.
zistenţei amestecului de formare în doilea trimestru al anului 1063 pro castraveţi pe 36 m. p. ele.). Lucră dean aceleaşi lucruri. .
timpul turnării, obţinîndu-se o per centul de rebut a fost redus de la rile de semănat în răsadniţe pentru tato în primăvară. Astfel prinlr-o Târtăria.
meabilitate minimă de 100 unităţi. 3,2 admis la 2,60, 2,57 şi respectiv producerea legumelor timpurii con hună organizare a muncii, numai — După ce terminăm tacultalcu novului cra destul de marc. Ca să O susţinută activitate a desfăşu
Tot la formare-turnarc, din cauza 2.93 în trimestrul IV. In luna ianua tinuă şi în prezent. Suprafaţa totală pînă la H februarie au fost trans ne întoarcem In salut nostru — parcurgi 18 km. nu-i luciu uşot. A rat medicul amintit şi pe linie dc
vitezei mici de turnare se produ rie a c. rebutul a fost redus de la dc răsadniţe pc caic colortivislii din portate 625 tone gunoi pe o supra spuneau ci deseori. plecat călare. Copilul In virstă de Cruce roşie unde a oblinut rezul
ceau lingotiere cu reprize şi împătu 2,85 la 2,78. Mihalţ o vor amenaja în acest an, faţă de 25 hectare La realizarea a- $i aşa s-a şi Inlîmpht. Cu şase tate bune. Pcnlru munca depusă in
riri. In cadrul următoarelor lecţii Cu toate câ în luna ianuarie ne-am va trece de 1 000 in p. restei lucrări S-uu evidenţiat colec ani fn urmă, proaspătul absolvent 6 ani a losl consultat cu atenţie. apărarea sănătăţii oamenilor mun
s-au predat metode de calcul ale i e- încadrat in rebutul admis, în sec Transporâ de îngrăşăm inte tiviştii. Viorel Magda. Petru Pîrva, După citva timp medicul spuse, cii şi participarea la activitatea ob
telelor de turnare şi s-a indicat prac ţia noastră s-au manifestai deficien Nicolae GruescH Gheorghc Ripsan, al tacultătii dc medicină Petru Bot- — Da. Are apendicită pcrlorală. ştească, medicul Petru Boldoşan a
tic forma acestora. ţe care încă ne îngreunează munca. Pentru fertilizarea unor suprafeţe doşun s-a prezentat la Cioara. tt losl decorat cu „Medalia munciiy
Pentru evitarea incluziunilor de Îndeosebi la asamblare, centrarea însemnate de teren, colectiviştii din loan Sântei cte. cunoştea toată lumea. Era holăril să Este nevoie de o intervenţie chi şi cu insigna „Merite deosebite In
zgură, care se iveau frecvent, cursan miezului şi a formei se face încă regiunea noastră transportă în cîmp aplice in practică toate cunoştinţele rurgicală. Dar, pină la spitalul din
ţii de la formare-turnarc cit şi cei anevoios, mai trebuie scăzut consu însemnate cantităţi de gunoi de P rocurări de s e a n ţe asimilate fn lacultaic. Cu aceste Orăştic cra cale lungă. Maşina nu munca de Cruce roşie\ Dar, pen
de la elaborarea fontei lichide au mul de cocs, la lingotiere se mai grajd. La G.A.C. Galtiu au fost în tru cf cea mai marc satisfacţie este
studiat „Metodele de desulfurare co nasc ondulaţii interioare, iar stra grăşate peste 20 hectare de teren a- In gospodăriile colective din raio qinduti şi simţăminte şi-a începui puica Urca la Racâlâu. Copilul a atunci cînd cclătcnii din circum
rectă a fontei". Lor li s-au explicat tul de vopsea pe forme şi miezuri plicîndu-se in total 400 tone gunoi nul Alba se vor insămînţa însem cariera de medic Petru Boldoşan fost purtat pc braţe pină la Blan- scripţia dc care răspunde sfnt mu/*
si demonstrat practic cum se calcu încă nu se aplică uniform. Ne-am de grajd. Printre colectiviştii care au nate .suprafeţe cu hibrizi dubli de diana dc /zărind şi medic, iar dc lum ili de felul cum sini fratafi. .Şi
lează cantitatea de sodă şi cum se propus ca şi aceste deficienţe să porumb din prima generaţie. Pen La început, cc-i drept, cclâfcnn din
introduce ea pentru desulfurare, în le înlăturăm prin organizarea in contribuit la realizarea acestei lu tru a avea asigurate aceste seminţe, circumscripţia Cioara nu veneau la acolo cu maşina pînă ta spital. A- încă un lucru ce nu trebuie uitat.
funcţie de temperatura fontei pre 1964 a altor cursuri de ridicare a crări amintim pe Dumitru Voica, majoritatea gospodăriilor colective consultaţii cu toată convingerea. juns la spital copilul a losl operat In fnlteaga sa muncă a fost aju
loan Jurca, Aurel Aron, tacob Goţn,
cum şi timpul de menţinere a fontei calificării. Tematica lor va fi strjns loan Mihălţeanu etc. au ridicat de la Agrosem Orâştie, — E linâr în meserie, spuneau şi astlct vhla i-a tost salvată. Dc tat permanent de Ana Boldoşan,
In oală pentru decantarea zgurei. legată de practica de producţie prin schimb cantităţile necesare. sofia fui, medic fn aceiaşi circum
Duritatea lingotierelor constituia Ing. SCllONBERGER FRANCISC Si colectiviştii din Şoimuş au trans unii. atunci Constantin Lu/zu din Răcă- scripţie.
iarăşi un fapt pentru care primeam seliil secţiei turnătoria de portat pe terenurile ce se vor însă- Astfel, numai G.A.C. din Mihalţ încetul cu incctul oamenii s au tău trece des pc la Cioara aducind V. ALBU
dese reclamaţii. Lecţiile „Durabilita lingotiere a Uzinei „Victoria" mînţa în primăvară cu porumb, car a ridicat pînă în prezent o cantita apropiat cu încredere dc medic inr cuvinte de mulfumirc medicului
tea lingotierelor şi factorii care o Călan tofi. legume etc.. peste 500 tone gu te de 11,5 tone, G.A.C. Galda 7,25 (după o scrisoare primită
Influenţează „precum şi „Cum se tone, G.A.C. Bcrghin 6,45 tone, Cts- medicul căpăta încredere in el. Acum caic a salvat via(a copilului. de la Iov. Sidonia Mureşan)
conduccubilonrile pentru respectarea teî 4,5 tone, Galtiu 3,25 tone clc.
analizei chimice prescrisă la utilajele
de turnare", fiind bine fundamentate
teoretic şi practic nu venit în aju
torul cursanţilor. In cadrul primei A L VIPLE A C O N C U R S A R T I S T I C ^
teme, lectorul in baza unui studiu
amănunţit al situaţiei din secţia
noastră a recomandat şi unele mă
suri practice ce trebuie aplicate. S-a
indicat să se îmbunătăţească supra
faţa interioară a lingotierelor prin Clopotiva La faza inter- satele aparţinătoare comunelor Râ- raionul Brad Duminică, în centrele
adaptarea unei reţete dc vopsea de _____________ ___ comunală ce s-a chitova, Demsuş, Berlhelot, Sîmpc- Vaţa, Buceş şi Rişculiţa. in cadrul
turnătorie, a cărei compoziţie s-a tru şi Rîu de Mori. Inzei amintite, s-au întrecut 5 for
precizat chiar in timpul lecţiei desfăşurat la Clopotiva, raionul Ha PETRE FÂRCAŞIU maţii corale, 7 brigăzi artistice de
Cum spuneam, multe greutăţi am ţeg, an luat. parU? formaţiile mtisvicc corespondent agitaţie, 13 echipe de dansuri popu
Jr.limpinat si în privinţa întreţinerii din comunele Sarmisegettiza, Rîu Duminică, sala lare, 4 formaţii instrumentale şi 73
în stare de funcţionale a agregate de Mori si Clopotiva Cele şase bri R om os căminului cul- solişti vocali, instrumentişti şi dan
lor. Desele opriri accidentale, pertur găzi artistice dc agitaţie, palm c- satori reprezentînd 19 cămine cul
tul ale. In total au urcat scena 414
cltipe de dansuri populare, 14 so
ba ţii le ce au avut loc ca urmare, du lişti vocali si instrumentişti şi o lor- tural din localitate s-a dovedii a fi artişti amatori. Dintre numeroasele
reau implicit la o calitate slabă a maţie corală care au urcat scena, neîncâpătoare pentru cei dornici să
urmărească faza inicrcomunalâ a ce
produselor noastre. Pentru ca şi în reunind 148 de arlisli amatori, au lui de-al VIF-lea concui-s — etapa formam prezente în concurs, s-au
această privinţă să obţinem rezulta prezentat spectacole de un ridicat a M-n ce s-a desfăşurat aici. In fa remarcat cele din Vata şi Buceş,
te mai bune, celor 24 lăcătuşi de nivel artistic. Peste 350 dc colecti ta a circa 400 de oameni ai muncii, grupul vexai de fete din Rişculiţa,
întreţinere a utilajelor li s-an pre vişti din Clopotiva si satele înveci formaţiile artistice şi soliştii cămine brigăzile artistice de agitaţie din
lîişculiţn, Vata, Buceş—Vulcan şi
dat lecţii privind metode şi proce nate au urmărit cu interes evoluţia lor culturale din Aurel Vlaicu, t î .
dee pentru repararea şi rocondiţio- Pişchinţi, Vaidei şi localitatea gazdă Mîhăîieni. echipele de dansuri
brigăzilor artistice de agitaţie (lin din Dupăpiatră, Mihăilcni, Bit-
Sarmisegetuza, Hobiţa, Zeicani, Rîu au prezentat, rînd pe rînd spec reşi. Prnvăleni si Ocişor. taraful din
de Mori, Ostrov şi Cloootiva. D? un • - tacole reuşite, care s-au bucurat Va ţa si formaţia do fluieraşi din V \
La toate sortimentele nimă apreciere s-au bucurat brigada de o culdă apreciere Au plăcut în Rişculpa O frumoasă impresie au l
artistică dc agitaţie a căminului deosebi corurile din Romos si Aurel lăsat si soliştii vocali Macin Aurel,
Colectivul de muncitori de la In Vlaicu, cu un repertoriu bogal, şi
ii'prinderea forestieră din Sebeş a cultural din Itîu de Moi î, care a in brigăzile artistice de agitaţie din Lupei Viorel, FJopn Cornelia, Faur
obţinut in prima lună din cursul a- terpretat textul „înfloreşte satul Romos şi Vaidei care au interpretat Casandra, Moţiu Viorica. Hărăguş
cesiui an rc/.uliatc bune în muncă meu", echipele de dansuri din Sar la un nivel artistic corespunzător Viorica, Cosioiu Nicolae. Opreau Buâfturi In faţa a circa
folosind din phn mecanismele din misegetuza, Ostrov şi Clopotiva, so textele întitulate „Azi la noi în co Victoria, din Vaţa, Rişculiţa, Coma 250 de specta
dotare, lucrătorii forestieri de aici liştii vocali Huţiu Octavin şi Zidă- lectivă" si „In sat la noi". Dinţi*' tori. pe scena căminului cultural din
au reuşit să depăşească planul pro roiu Eufrosina (Rîu de Moi i), Violinn solişti s-au remarcat Marin Lupu şi tei. Dupăpiatră, Mîhăîleni, precum şi Builuri, oraşul regional Hunedoara,
ducţiei globale şi marfă cu 4?,5 la losif Albu din Aurel Vlaicu, Iordan *.0115111 instrumentişti Pclrean Sabin s-au întrecut formaţiile artistice
sută şi respectiv 24.4 la sută. să spo Varvescu (Ostrov). Gruia Bugaru (clarinet). Bulz Pera (taragot), An-
rească productivitatea muncii cu 2 (Sarmisegetuza), precum şi soliştii Sebastian şî Vnsiu 11ie, din Rnmos, drican Gheorghc şi Lazăr Aurel ale căminelor culturale din Buituri,
la sută. La toate sortimentele planul instrumentişti Ion Vrîncioni, din precum şi acordeon ist ul Fon Stroc Doz, Zla.şti, Cineiş, Peştişul Mare şi
a fost îndeplinit şi depăşit. Sarmisegetuza si Foachim Ivancu din din Vaidei. (saxafon), Bet indei Candin (clarinet) Râcăştje. S-au bucurat de un deose
In primele 16 zile din luna fe ION POPA şi Stoica Dumitru (vioară) de la bit succes brigăzile artistice de a-
bruarie colectivul întreprinderii a • Clopotiva. metodist la Casa raională Vaţa, Buceş-Vulcan şi Mihăiteni.
reuşit să depăşească planul la sorti Maistrul Dumitru Fiărăguş, de la Şcoala de şoferi din Dobra, se * dc cultură — Orăştic La trei centre de concttt's au parti gitaţîe din Peştişul Marc sj Cincis,
mentele principale cum ar li : buş preocupă îndeaproape de calificarea viitorilor şoferi. Aceştia, la rîndol întreceri intre formaţiile artistice cipat peste L I00 de spectatori care au interpretat textul „Ieri şi
tenii pentru gater din răsinoase, lor, depun toate strădaniile pentru a-şi însuşi cunoştinţe cît mai te de amatori ale raionului au mai a- :*rad Faza interco- azi în sat la noi", corurile din Boz
buştenii de derulai din fag. buştenii meinice. vut loc şi in centrele Sinpetru şi munafă a celui MARIN STAN şi Zlaşti, echipa de dansuri popu
pentru gater din fag, lobde P.KL si IN FOTOGRAFIE : Maistrul Dum itru Hărăguş explica elevilor cum Tuştea vinde au participat formaţiile de al VIf-a concurs, etapa n Il-a, directorul Casei raionale
lare din Cineiş, precum şi solistul
altele. trebuie să funcţioneze normat un motor cu explozie. artistice ale căminelor culturale din se află în plină desfăşurare şi in dc cultură — Brad vocal Vasile Rahovcanu din Builuri