Page 62 - 1964-02

*ag. 2 Drumul socialismului Nr. 2844

Şedinţa secţiei de cereale şi plante tehnice a

variază între 30.000 pînă la 40.000
In g ră şă m a n teie — ţilor fruntaşe au demonstrat că rea­ plante la hectar. Realizarea acesteia apă în sol sî cînd se cultivă hibrizi
dubli timpurii, densitatea lanurilor
pentru
lizarea densităţii optime
in zilele de 14 şl J5 feb'ruarie, ja casa agronomului din Mintia s-au fiecare tarla în parte dă posibilita­ trebuie să se facă în funcţie de trebuie să 1 ie mai mare. Pe soluri
deslăşurat lucrările şedinţei lărgite q sec[iei cereale şi plante tehnice a d m in is tr a te cu c h ib zu in ţă tea de a se spori producţia cu 200— condiţiile concrete din fiecare uni­ cu fertilitate mai scăzută, culti­
din cadrul Consiliului ugticol regional, consacrulc culturii porumbului, 1.000 kg. la hectar. In condiţiile re­ tate. Pe terenuri cu o fertilitate mai vate cu hibrizi dubli tardivi, densi­
cărţoiului şi slcclei de zahăr In regiunea noastră. Din practica anilor trecuţi s-a vă­ rumb obţinute în anul trecut, îng. giunii noastre, 'densităţile optime ridicată, cu o rezervă mai mare dc tatea trebuie să Iie mai mică.
Pentru hecure din problemele amintite s-a prezentat cile un rcletuf. zut că hibrizii dubli de porumb au Maria Medrea de la G.A.C. Haţeg
in continuare au luat cuvintul numeroşi participanţi la şedinţa, care au o mare capacitate de producţie, dar a arătat că o contribuţie importan­
subliniat rezervele mart ce exista in agricultura regiunii noastre de a că aceşti hibrizi sînt foarte preten­ tă a adus-o şi îngrâşarea terenului E fec tu a r ea la tim p a lu c r ă r ilo r d e în tr e ţin e r e
spori continuu producţia de puiumb .şi plante tehnice. Pe baza releratelor ţioşi la ţi de fertilizarea solului. Din cu gunoi de grajd. Astfel, numai in
prezentate, a observaţiilor şi propunerilor participanţilor la şedinţă, a referatele prezentate şi din discu­ anul agricol 19G2—19G3, pe o su­ Producţia de porumb la hectar Alexandru Roşu, inginer mecanic Brădeanu — se vor efectua în acesţ
experienţei înaintate a G.A.S. şi G.A.C., au lost definitivate recoman­ ţiile multor participanţi a reieşit că prafaţă de 50 hectare s-au adminis­ este influenţată în mare măsură şi la S.M.T. Orăştie. Pcniru ca aceasta «an ca lucrări de întreţinere — pe
dările Consiliului agricol regional privind cultura porumbului, curtolu/ui un ingrăşămin-t valoros care se gă­ trat G00 tone gunoi de grajd şi cîte de efectuarea la timp a lucrărilor să fie făcută cît mai bine, toţi me­ baza experienţei dobîndite — gră­
şi slcclei de zuhăr in anul IOO-I, in rerpunea Hunedoara, recomandări de întreţinere, a arătat printre al­ canizatorii ce vor lucra cu maşinile palul suprafeţelor cultivate cu po­
care vor li publicate in numerele viitoare ale viatului nostru. In pagina de seşte la îndemîna fiecărei unităţi şi 150 kg. azotat de amoniu, iar pe tele inginerul Alexandru Mărăscu 2-S.P.C.-2 vor fi instruiţi în mod rumb la circa 5—7 zile după semă­
fală sint relatate cilcya din problemele cure au lost dezbătute de cu­ care poate fi folosit pe toate tipurile alte suprafeţe s-a aplicat amenda­ de la G.A.C. Gîrbova. Pentru reali­ temeinic. De asemenea, pentru rea­ nat, 2 lucrări cu sapa rotativă, trei
tie participanţii la discuţii. de sol este gunoiul de grajd. Dar rea solului. zarea acestora, la noi, atunci cînd lizarea unor lucrări de calitate este praşile mecanice şi treî manuale.
s-a făcut menţiunea că în aplica­ Ca urmare şi producţiile de po­ porumbul a avut 2-3 frunze s-a e- necesar să se folosească viteza în- Participanţii la lucrări au arătat că
rea acestui îngrăşămînt trebuie să rumb boabe la hectar au fost mult fectuat grăpalul întregii suprafeţe. lîia a tractorului, realizîndu-se ast­ pentru a se realiza lucrările de în­
E x isiă p o sib ilită ţi p en tru se ţină seamă de tipul de sol. mai mari faţă de anii trecuţi, aşa In continuare au fost făcute trei fel 6-7 ha. pe zi. Pentru executarea treţinere la timp este necesar ca
praşile mecanice şi trei manuale. prăşitului mecanizat, este necesar
sp orirea, p ro d u cţiei Ia h e c ta r Vorbind despre recoltele de po­ cum reiese şi din graficul alăturat. Praşila a treia manuală s-a făcut pe ca semănatul să se facă în rînduri suprafeţele de teren cultivate cu po­
rumb să fie predate cu proces ver­
numai 80 ia sută din suprafaţă. Ca cît mai drepte. După răsăritul po­ bal celor mai buni mecanizatori,
In acest an, in regiunea Hune­ şi multe gospodării agricole colec­ urmare a aplicării la timp a aces­ rumbului, primele lucrări de între­ care să efectueze toate lucrările în-
ţinere care trebuie să se execute
doara, se vor cultiva cu porumb tive ca acelea din Apoldul de Sus tor lucrări, producţia realizată in sînt acelea efectuate cu sapa rota­ ccpînd de la pregătirea terenului
peste 43.000 hectare şi sînt create — 3.483 kg. la hectar, Gîrbova — r fo c d u b c jic i cadrul gospodăriei noastre de pe în­ ccntinuind cu semănatul şi întreţi­
toate condiţiile pentru realizarea 2.G04 kg. la hectar, Dobra — 2.820 treaga suprafaţă cultivată cu po­ tivă, faţă de care, în anul trecut nerea culturilor şi pînă la recoltat.
multe consilii de conducere au avut
unor producţii sporite la hectar. In kg. la hectar, Lăpuşnie — 2.58G kg. rumb a fost de 2.604 kg. boabe la c oarecare reţinere.
multe unităţi agricole socialiste s-a la hectar etc. hectar. In urma dezbaterilor s-a desprins
acumulat o experienţă valoroasă în La şedinţă au fost prezentate şi Calitatea lucrărilor de întreţinere In scopul realizării unor produc­ laplul că pentru a se asigura re­
ţii sporite de porumb la ha., în ca­
organizarea procesului de producţie rezultatele unor experienţe care au este influenţată şi de felul cum se drul gospodăriilor de stat din regiu­ colte bogate de porumb în condiţiile
şi aplicarea diferenţiată a măsuri­ scos in evidenţă comportarea dife­ execută semănatul, a arătat tov. regiunii noastre, sînt necesare trei
lor agrotehnice. Prin grija perma­ riţi lor hibrizi. Majoritatea partici­ nea noastră — a arătat tov. Simion praşile mecanice şi trei manuale.
nentă a partidului şi statului în panţilor la discuţii au cerut ca la
anul 1964, agricultura regiunii noas­ generalizarea hibrizilor in produc­ C ontribuţia, sp e c ia liş tilo r
tre va fi dotată cu încă 08 tractoa­ ţie să se ţină seama de rezultatele
re, cu un număr însemnat de semă­ La obţinerea unor recolte bogate îndrumările necesare pentru folo­ S-a constatat ars l fel că cele mai bune
nători speciale pentru porumb, pre­ experimentale şi de cele de pro­ de porumb sînt chemaţi să-şi adu­ sirea lor cit mai raţională. rezultate au fost obţinute de pe par­
cum şi cu alte maşini şi unelte n- ducţie în condiţiile fiecărei gospo­ că o contribuţie de seamă specialiş­ O contribuţie de scamă a specia­ cela îngrăşată cu cile 30 tone gunoi
gricole. De asemenea, vor creşte şi dării in parte. Tovarăşii Alexandru tii care lucrează in unităţile agrico­ listului trebuie să o constituie şi fo­ de grajd sau cu cîte 200 kg. azotat
cantităţile de îngrăşăminte chimi­ Mărăscu, inginer la G.A.C. din Gîr­ le socialiste. Pentru felul cum sint losirea in mod diferenţiat a meto­ de amoniu la hectar.
ce şi se va asigura săminţâ dublu bova, Maria Medrea, inginer la amplasate culturile de porumb, cum delor agrotehnice in cultura porum­ Din discuţiile purtate ,a reieşit că
hibrid pentru toată suprafaţa ce G.A.C. din Haţeg şi alţii au arătat se execută lucrările de pregătire a bului. Tov. Constantin Mierloiu, specialiştii din unităţile agricole tre­
urmează a se cultiva cu porumb că înregistrarea de producţii dife­ terenului, semănatul, întreţinerea inginer la G.A.C, Beriu a arătat că buie să-şi aducă o contribuţie de
pentru boabe şi siloz. rite de la o unitate la alta si chiar etc., specialiştii poartă o mare răs­ prin experienţele făcute în cadrul seamă, prin îndrumarea competentă
Pentru însămînţările din primă­ de la o brigadă ta alia se datoresc pundere Ei trebuie să cunoască apoi casei laborator, s-a ajuns să se sta­ şi prin urmărirea îndeaproape a fe­
vara aceasta au fost făcute arături lipsurilor manifestate la lucrarea so­ temeinic maşinile cu care se lucrea­ bilească ce doză de îngrăşăminte lului cum se execută toate lucrările,
adinei de toamnă pe majoritatea su­ lului şi pregătirea patului germina­ ză la cultura porumbului şi să dea este mai eficientă şi mai economică. la dezvoltarea culturii porumbului.
prafeţelor. tiv. Mai ales la semănat, arătau par­
Rezultatele obţinute de multe uni­ ticipanţii la discuţii, semănătorile
tăţi agricole socialiste demonstrea­ 2-S P.C.-2 nu au fost folosite cu în­ C on d iţiile fa v o r a b ile c u ltiv ă r ii p la n te lo r teSimice
ză că mai sint incă rezerve serioase treaga lor capacitate.
de sporire a producţiei la hectar. Unele neajunsuri s-au manifestat pe d e p lin v a lo r ifica r e
Gospodăria agricolă de stat din şi in ceea ce priveşte îngrijirea cul-
Alba luiia a recoltat în medie dc .turilor din care cauză în gospodării In cadrul lucrărilor secţiei de ce­ cartofi, a spus tov. ing. Constantin cînd în sol temperatura a ajuns la
pe întreaga suprafaţă de 233 ha. cîte colective ca acelea din Bejan, Tulia, reale şi plante tehnice o importanţă 2-3 grade Celsius, efectuarea «a trei
3.217 kg. porumb boabe la hectar. Bîisău şi altele, producţia de po­ deosebită a fost acordată culturii Miertoiu de la G.A.C. Beriu, este praşile mecanice şi trei manuale etc.
Recolte bune de porumb au obţinut rumb la hectar a fost diminuată. cartofului şi sfeclei de zahăr. In ceea necesar ca în cadrul aceleiaşi uni­ Aplicînd în mod diferenţial lu­
ce priveşte cultura cartofului, de tăţi să se cultive cartofi semi-iim- crările agrotehnice (4 praşile) şi la
P r e g ă tir e a te r e n u iu i — lu c r a r e pildă, tov. inginer Ioan Lascu de purii şi tardivi. Se va reuşi astfel timpul optim, brigada a treia de la
la G.A.C, din Pianul de Jos a ară­ ca lucrările de recoltare să nu fie G.A.C. din Teiuş a realizat de pe 7
«le b a ză iu c u ltu r a p oru m b u lu i tat că gospodăria în care lucrează aglomerate. hectare cîte 30.105 kg. rădăcini de
are condiţii prielnice pentru cultura Discuţii interesante pentru spo­ sfeclă la hectar in timp ce brigada
Rezultatele experimentale şi prac­ cumularea şi păstrarea apei în sol, cartofului. Cu toate acestea recolte­ rirea producţiei au fost purtate de iniiia. în aceleaşi condiţii, dar efec-
tica unităţilor agricole fruntaşe au ceea ce va înlătura efectul negativ In discuţiile altor participanţi s-a le obţinute in ultimii ani nu au fost către participanţi şi în urma pre­ tuind numai trei praşile, a obţinut
arătat că lucrările de pregătire a nl lipsei de precipitaţii în perioa­ folosirea îngrăşămintelor chimice, pe măsura posibilităţilor. Pentru a doar 17.G10 kg.
solului sint hotărîtoare în obţinerea da de vegetaţie. Tov. Viorel Samoi- subliniat faptul că gunoiul de grajd cele mai eficiente şi economice doze contribui la sporirea producţiilor de zentării referatului asupra rezulta­ Alţi vorbitori printre care Vinrel
de producţii mari cu condiţia ca ele lescu, preşedintele G.A.C. din Pri­ ponte fi folosit la porumb pe toate sînt de 150—200 kg. azotat de amo­ cartofi, gospodăria va schimba să- telor obţinute de G.A.C. în anul tre­ Samoilescu, preşedintele gospodăriei
să.fie efectuate la timp şi la un ni­ caz. arăta că executarea arăturilor tipuri le de sol dar în doze modera­ niu la hectar şi de 200—300 kg. su- mînţa de cartofi din populaţia lo­ cut la cultura sfeclei de zahăr. colective din Pricaz, ing. Mtrcca
vel agrotehnic corespunzător. Nu­ adinei de toamnă şi măsurile luate te !n raport de fertilitatea natura­ perfosf.nl, dar că acesta din urmă cală care este degenerată in pro­ Deşi in cursul anului trecut con­ Popotă de la G.A.C. Miercurea şi
meroşi vorbitori printre care Ale­ pentru menţinerea apei in sol au porţie de G0 la sută, cu soiuri pro­ diţiile de climă nu au fost favora­ alţii, au împărtăşit participanţilor
xandru Roşu, inginer la S.M.T. Orăş- permis colectiviştilor de aici să ob­ lă a solului. Pe baza experienţelor trebuie folosit numai acolo unde so­ ductive rezistente la boli si dăună­ din metodele agrotehnice folosite
tie, Pa vel Turcu, preşedintele G.A.C. ţină în medie cu cîte 1.000 kg. po­ şi a rezultatelor obţiilute s-au făcut lul reclamă nevoia de fosfor ca ele­ tori. Pentru stabilirea celor mai pro­ bile acestei culturi, a arătat tov. ing.
din Totesti şi alţii, nu arătat că in rumb boabe la ha. mai mult decit recomandări că in ceea ce priveşte ment fertilizam. Victoria Hruşcă de la gospodăria co­ care au dus la realizarea unor pro­
executarea arăturii trebuie să se vecinii lor din Orâştie, care dispun ductive soiuri, gospodăria a reali­ lectivă din Teiuş, totuşi executind ducţii de 22 030 şi respectiv 17.156
dc» aceleaşi condiţii de climă şi sol. zat o 'cultură comparativă de con­ kg. rădăcini de sfeclă la hectar. Pen­
ţină cont de tipul de sol si de planta la timp şi în bune condiţiuni prin­
premergătoare, punîndu-se un mare Cu acest prilej s-a scos în evi­ S e m ă n a tu l curs cuprinzînd 36 de soiuri. In ca­ cipalele lucrări agrotehnice am ob­ tru cointeresarea colectiviştilor in
accent atît pe calitatea cit si pe sta­ denţă si efectul negativ al neexe- drul acesteia, rezultate bune au sporirea producţiei dc sfeclă la hec­
bilirea adîncimiî arăturii. S-a con­ cutării la timp şi în bune condiţiuni ş§ a s ig u r a r e a d e n sită ţii op tisn e dat soiurile Bintje, Viola şi Carpa­ ţinut 21.G00 kg. sfeclă de zahăr la
statat, spuneau vorbitorii, că în ge­ a unor lucrări de bază pentru pre­ tin pe care gospodăria Ie va extin­ hectar. Dintre aceste lucrări a- tar, la G.A.C. din Pricaz a fost apli­
neral pe tonte ti puri le de sol se pot gătirea terenului. Neexecutarea ară­ Participanţii la discuţii au dezbă­ urmare a faptului că semănatul s-a de în cultură in anii următori. mintim amplasarea culturii du­ cată retribuţia suplimentară.
obţine rezultate bune dacă arăturile turilor adinei a făcut ca la gospo­ tut probleme importante şi în ce făcut cu mult după epoca optimă. In ce priveşte folosirea îngrăşă­ pă bune premergătoare (păioase), Pe baza discuţiilor purtate, ca o
sint executate imediat după recolta­ dăriile colective din Ba lom ir, Vin- priveşte epoca optimă de însâmînţa- Pe baza rezultatelor experimen­ mintelor naturale, vorbitorul a a- arătura adincă a terenului în concluzie, s-a desprins faptul că ex­
rea plantei premergătoare. Acest ţul de Jos si altele, producţiile de re a porumbului si asigurarea unei tale în diferite zone din cadrul re­ rătat că intrucît gospodăria cultivă vară şi toamnă, pregătirea în pri­ perienţa unităţilor fruntaşe trebuie
luciu permite ca arăturile să se porumb să nu fie pe măsura posi­ densităţi corespunzătoare de plante giunii şi confirmate de producţie, suprafeţe însemnate cu legume, po­
menţină curate de buruieni prin bilităţilor existente nici. De aseme­ la hectar. Majoritatea celor care au s-a constatat că la hibrizii dubli de rumb, tutun etc., prea puţine îngră­ măvară a unui bun pat germinativ, extinsă în toate gospodăriile colec­
grăpări şi discuiii. nea, participanţii au subliniat nece­ luat cuvintul au arătat că rezultate porumb din cauza întîrzierii semă­ şăminte rămîn pentru a se folosi la semănatul în primăvară din vreme tive cultivatoare de sfeclă.
bune s-au obţinut cînd porumbul a
Din discuţiile participanţilor a re­ sitatea ca in centrul preocupărilor natului, producţia la hectar scade cultura cartofului. De aceea, gunoiul
fost semănat atunci cînd în sol, la cu 500 pînă la 1.500 kg.
ieşit că unul din factorii de cea mai să stea aplicarea măsurilor reco­ de grajd este folosit numai în stare
adîncimea de îngropare a seminţe­
mare importanţă şi care garantează mandate de agrotehnică pentru păs­ lor, temperatura ajunsese la 10—12 O altă problemă importantă pen­ fermentată şi aplicat direct la cuib,
obţinerea de -producţii mari este a- trarea apei in sol. grade C. şi era în creştete. tru sporirea producţiei şi care a o dală cu plantarea.
fost larg dezbătută de către partici­
In ce priveşte termenele calenda­ panţii la şedinţă se referă la rea­ Alegerea terenului pentru cartofi
ristice de executare a semănatului, lizarea unei densităţi optime de este o condiţie esenţială pentru spo­
Să fo lo sim vorbitorii au arătat că acestea t r e ­ plante la hectar. rirea producţiei la hectar a arătat
Tov. Simion Brădeanu, inginer
n u m a i h ib rizi v a lo ro şi buie să varieze între 15—30 aprilie, şef al Trustului regional Gostat a iov. inginer Matei SucTu, şeful sec­
iar în zonele premontane este indi­ arătat ce influenţă are densitatea ţiei cereale şi plante tehnice din ca­
Intr-un timp relativ scurt, sămin- gospodărie la alia ,,La noi — spu­ cat ca semănatul să se tacă în ulti­ plantelor la hectar asupra produc­ drul Consiliului agricol raional Al­
ţa hibrid şi-a dovedit capacitatea nea ing. loan Plitea de la G.A.C. ma decadă a lunii aprilie. De fapt ţiei. Vorbitorul a exemplificat că in ba. Alegînd terenuri bune pentru
de producţie. Ca urmare a preocu­ Miei cui ea — ar fi bine să fie raîo* timp ce la G.A.S. Apoldul de Sus, cartofi, gospodăria colectivă din Ber-
pării organelor de partid şi de stat, naţi hibrizii J03 şi 203 care s-au do­ aceste date sînt orientative, deoa­ unde s-a realizat o densitate de
a cercetătorilor şi specialiştilor din vedit mai productivi, l'olosindu-i în rece factorul determinant în stabi­ peste 30.000 plante la hectar, pro­ ghin a realizat cu 4.000 kg. cartofi
agricultură, s-a reuşit ca în prezent anul trecut, am reuşit să obţinem lirea momentului optim al semă­ ducţia obţinută a fost de 2.800 kg. la hectar mai mult decît G.A.C. He-
să fie selecţionaţi ceî mai valoroşi în medie de pe cele 35 ha. culti­ natului este temperatura ce se rea­ nig, în aceleaşi condiţii de climă, sol
hibrizi, cei mal bine adaptaţi con­ vate cu porumb, cîte 2.100 kg. In lizează in sol şi de care trebuie ţi­ boabe, la G.A.S. Petreşti, in aceleaşi şi agrotehnică. De aseiflenea, vor­
diţiilor de climă şi sol din regiunea hectar1'. condiţii de climă, sol şi agrotehnică, bitorul a arătat că la calcularea can­
noastră. Mulţi vorbitori arătau că De o maie importanţă pentru re­ nut seama. dar prin asigurarea unei densităţi
in regiunea noastră, unde condiţiile colta viitoare de porumb este intro­ Acest luciu a reieşit şi din discu­ de numai 20-25.000 plante la hectar, tităţii de sămînţă la hectar este ne­
de climă şi sol sînt foarte variate, ducerea in cultură numai a hibri­ ţiile purtate, în care s-a arătat că producţia realizată a fost mai mică cesar să se ţină seama şi de mări­
este nevoie să se acorde o mare a- zilor din generaţia intîia. Dar nu e semânind in cadrul epocii optime, cu cîte 600 kg. porumb boabe la mea tuberculilor de cartofi.
îenţie repartizării hibrizilor pe ra­ suficient numai o alegere judicioa­ gospodăria colectivă din Dobra a hectar. In cadrul dezbaterilor tov. Mircea
ioane şi gospodării în raport de re­ să a hibrizilor ; se impune şi asigu­ Pentru a stabili densitatea optimă
realizat de pe întreaga suprafaţă Boieru, inginer la G.A.C. din Şpring
zistenţa lor la secetă şi de apa acu­ rarea unei seminţe de calitate, sor­ de plante Ia hectar — a spus tov.
cultivată cu porumb o producţie me­ a arătat că împreună cu conduce­
mulată în sol pînă la semănat. Spo­ tată şi calibrată. In această direc­ Ion Gheorghiu, inginer agronom la
die de 2.820 kg. boabe la hectar. In rea gospodăriei a studiat posibilita­
rurile mari de recoltă realizate se ţie principala sarcină revine Agro- G.A.C. Geoagiu, în cadrul casei la­
aceleaşi condiţii de climă, sol şi a- tea de a planta cartofii în rînduri cît
datoresc şi folosirii celor mai va­ semului din Oiăştie care trebuie să borator s-au făcut numeroase expe­
groiehnică G.A.C din Gurasada a mai drepte. Aceasta pentru ca lu­
loroşi hibrizi, în funcţie de condiţii­ acorde cea mai mare atenţie pregă­ obţinui o producţie de numai 1.490 rienţe cu diferite densităţi. Rezul­ crările de întreţinere şi combatere
le pedoclimatice existente de la o tirii şi livrării la timp a seminţei kg. boabe la hectar. Aceasta este o tatele acestor experienţe ne-au per­ a dăunătorilor să se poată executa
mis să tragem concluzia cu în ca- in bune condiţiuni. In acest scop
di ui gospodăriei noastre densitatea a arătat vorbitorul, este necesar să
Participanţi la discuţii optimă este de 40.000 plante la hec­ 6e construiască un marcator cu aju­
tar. Bineînţeles că aici este necesar
torul căruia să se facă trasarea no­
să se ţină seama de categoria de sol, durilor de cartofi.
de hibridul cultivat şj de agrofon- Pentru eşalonarea producţiei de Câţiva din participanţii la şedinţă intr-una din pauze.
dul respectiv. „In gospodăria noas­
tră — spunea tov. Mihai Dobirtă, •------------- * ★ k -
preşedintele G.A.C, din Cistei, rea­ In încheierea lucrărilor şedinţei lărgite a secţiei gurarca seminţelor, pe instruirea brigadierilor, trac­
lizarea unei densităţi optime de cereale şi plante tehnice din cadrul Consiliului agri­ toriştilor şi minuilorilur dc agregate, astfel ca toate
col regional a luat cuvintul tovarăşul ing. NISTOIl lucrările să poată fi executate in cele mai bune cc,-:-:
plante la hectar, s-a făcut şi cu oca­
AUREL, secretar al Comitetului regional Hunedoara ţinui. Planul dc insăininţăn la porumb şi plante teh­
zia praşileî a doua, dc către echipe
al P.M.R., preşedintele Consiliului agricol regional. nice trebuie realizat in întregime. Semănatul po­
specializate, in care au fost cuprinşi Vorbitorul a subliniat sarcinile cc revin consiliilor rumbului trebuie făcut numai cu semănătorile
cei mai buni colectivişti, fruntaşi la agricole, cadrelor de conducere şi specialiştilor din 2-S.P.C.-2 şi să se extindă lucrările cu sapa rotativă.
învăţămîntul agrotehnic. Ca urma­ I unităţile socialiste din agricultură pentru obţinerea Subliniind importanţa pc care o reprezintă cultura
in acest an a unor recolte sporite dc porumb, cartofi cartofului şi a sfeclei dc zahăr, vorbitorul s-a referit
re, densitatea realizată pe tarlalele
şi sfeclă de zahăr Încă dc pe acum, spunea vorbi­ pc larg la sarcinile cc revin consiliilor agricole, con­
cultivate cu porumb a fost in me­
torul, trebuie luate măsuri pentru ca recomandările ducerilor unităţilor şi tuturor cadrelor din agricul­
die de 30 000—38.000 plante la hec­ adoptate să fie cunoscute dc către toţi lucrătorii din tură pentru sporirea continuă a producţiei la hectar.
tar. La stabilirea acestei densităţi agricultură şi să fie aplicate diferenţiat, in funcţie Folosind experienţa dobindită şi condiţiile create
s-a avut în vedere gradul de ferti­ dc condiţiile concrete ale fiecărei unităţi in parte. in fiecare unitate in parte, luîndu-sc toate măsurile
Dc asemenea, în timpul scurt cmc a mai rămas pînă pentru folosirea pe scară largă a agrotehnicii îna­
litate al fiecărei tarlale, cantitatea
la începerea campaniei dc primăvară, este necesar intate şi a întregului parc dc maşini şi tractoare,
de apă din sol, hibridul cultivat
să se pună la punct tractoarele şi celelalte maşini vom putea obţine în anul acesta recolte bogate dc
VIOREL SAMOILESCU ALEXANDRU MĂRÂSCU PAVEL TURCU etc.'1. agricole. Paralel cu aceasta tichuic pus un marc ac­ porumb şi plante tehnice.
preşedintele G.A.C, din Pricuz inginer ta G.A.C. Gîrbova picşedinlele G.A.C. Toteştj Experienţele executate în gospo­ cent şi pc transportul îngrăşămintelor în cîmp şi asi-
dăriile colective şi practica unită­