Page 65 - 1964-02
P. 65
R egion^’â
| H un edoa ra-D e.vti
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI
In ziarul de azi:
la n w n v n B B i
o La Consiliul Superior al
Agriculturii. Lucrările şedinţei
lărgite a secţiei de creştere a Utilaje noi pentru mineri
animalelor. Pentru continua sporire a extracţiei minereurilor dc fier se fac
(pag. 2-a)
importante investiţii, in vederea dc schidcrii dc noi zăcăminte şi creşlc-
• Fiecare cumpărător să tii gradului dc mecanizare. Numai in acest an minele de fier Tcliuc
fie mulţumit şt Ghelar au fost dotate cu import ante utilaje, ca dc pildă, 4 pompe
• Rezultatele unei'întreceri pentru evacuarea apelor subterane, 4 colivii şi două molctc pentru ins
susţinute talaţii dc extracţie şi altele.
(pag. 3-a) Aceste utilaje vor face munca minerilor mai uşoară, mai pro
ductivă.
• I)c peste hotare
(pag. 4-a)
Concurs Fier vechi oţelăriilor
pe problem e
Colectivul de muncă de urmare, pînă în prezent,
de la revizia de vagoane colectivul de muncă de la
Eficienţa unor măsuri matematică C. F. R. Coşlariu s-a preo revizia de vagoane C. F. R.
Coşlariu a colectat si tri
cupat în acest an să co
distractivă
lecteze pentru oţelarii hu- mis oţelarîlor hunedoreni
nodoreni o cantitate cît peste 15 tone fier vechi.
chibzuite lestărilor cuhural- mai marc de fier vechi. In a fierului vechi un aport
In cadrul mani-
La acţiunile de strîngere
educaiive ce se acest scop, comitetul sin însemnat l-nu adus tovară
dicatului. sprijinit dc orga
Analizînd temeinic posibilităţile Un accent deosebit s-a pus pe fo organizează la şii Pavel Munleanu, loan
realizării sarcinilor de plan pe anul losirea mecanismelor din dotare. Cu Şcoala medie dm nizaţia de partid, a organi Timiş, Gligor Cîmpeanu,
in curs, colectivul de muncă de la toate că în acest sens, datorită ză Sebeş a (ost or zat mai multe acţiuni pa luliu Iîadu, Nicolae Con-
1 F. Sebeş — cea mai mare între pezii mari care îngreunează mult ganizat de curtnd triotice la care au fost ţan şî alţii.
prindere forestieră din regiunea fasonatul, scosul şi apropiatul lem cu ajutorul tov. mobilizaţi să ia parte a- ADRIAN OTOIU
noastră — a descoperit noi şi valo nului, rezultatele obţinute nu sînt corespondent
roase rezerve interne. Bazîndu-se încă pe măsura posibilităţilor, se profesor Pavel proapc toţi muncitori. Ca
pe valorificarea lor, lucrătorii fores constată că faţă de anul trecut me Mîrza, un concurs
tieri şi-au luat angajamente mobi canismele sînt folosite mai judicios. pe tema „ Proble Consfătuire cu populaţia
lizatoare. Dintre acestea amintim: Aceasta în condiţiile cînd între
depăşirea planului producţiei glo prinderea a fost înzestrată cu aproa me din matema Pentru o cît mai bună deservire a populaţiei din
bale cu 350.000 lei, exploatarea peste pe 50 fierăstraie mecanice, 20 funi- tica distractiva', oraşul Deva, conducerea cooperativelor meşteşugăreşti
sarcinile planificate a J.000 m c. buş culai’O, 6 tractoare, 2 încărcătoare ,.Solidaritatea" şi „Progresul" au luat hotărîrea de a
teni din ruşinoase, 500 m c. lemn 2 cojitoarc mecanice şi alte la care au luat organiza o consfătuire cu populaţia. Consfătuirea are
pentru mină, 300 m.c. lobde P.F.L., mecanisme. parte un mare
000 mp. binale din răşinoase. Pentru mărirea timpului de uti număr de etevi loc azi 20 februarie ora 18, in sala clubului „Coopera
Pentru înlăptuirea angajamentu lizare a mecanismelor, serviciul me din clasele a torul" din Deva. Scopul acestei consfătuiri este dc a
lui luat, conducerea întreprinderii canizare a întocmit grafice de în- scoate în evidenţă contribuţia cooperaţiei meşteşugă
a defalcat din timp sarcinile anuale trclineie şi reparare a acestora, in VIII-a si a X-a. reşti în buna deservire a populaţiei precum şi nea
pe sectoare şi ocoale silvice, iar care s-au prevăzut şi termenele de Concursul a junsurile care se manifestă in această direcţie pentru
conducerile acestora, ţinînd scama montare a funicularelor, care au stîrnit un deose a fi înlăturate.
de stocurile de materni lemnos fost demontate din parchetele a că
create în diferite fa/.e de lucru, de ror masă lemnoasă s-a exploatat. bit interes In rîn- Propunerile şi sugestiile participanţilor vor constitui
volumul de masă lemnoasă ce ur Ca urmare, funicularele de tip Wis- dul elevilor şi a un ajutor preţios în munca colectivelor acestor două
mează a se exploata şi de mecanis sen. montate în parchetele Valea fost cîştigat de ■ unităţi.
mele din dotare, a defalcat la rîn- Dlorî, Pîrîul luî Peieu, Pîrîul Mo In încheiere se va face şi prezentarea de modele de
dul loi sarcinile primite pe fiecare rarilor, au intrat in funcţiune mai elevul Grigore Fi- îmbrăcăminte pentru bărbaţi şi femei şi coafură, exe
parchet în parte. Apoi, luînd in con repede dccît cele transferate din- limon din clasa a
siderare propunerile muncitorilor, lr-un loc în altul în anii trecuţi. Vlll-a £. cutate în atelierele celor două cooperative.
inginerilor şi tehnicienilor, condu De remarcat faptul că în cursul I. ION AŞ G1I. ŞANDREANU
cerea întreprinderii, îndrumată de acestui an, la I.F. Sebeş asistenţa corespondent corespondent
organizaţia de partid, a întocmit un tehnică s-a îmbunătăţit simţitor. In
plan în cate au fost prevăzute mă ginerii şi tehnicienii întreprinderii Colectivul dc muncă al între
suri tchnico-organizatoriee eficace. arată şefilor dc sectoare, parchete prinderii „ Căprioara" din oraşul
O parte din ele au fost traduse în şi muncitorilor, eu ocazia controa Sebeş, produce articole de ma- Producfie ia un nivel tehnic ridicai
viaţă. Astfel, în vederea sporirii lelor ce Ie efectuează, felul cum tre iochinărie, sport şi pielărie.
continue a producţiei, s-a extins or buie să-şi organizeze munca, cum IN FOTO: Setul secţiei dc con-
ganizarea muncii în brigăzi com să folosească mecanismele din do lectionat haine — Fruncisc Pet/.cl
plexe eu plata în acord global. In tare etc. In zilele de 23—25 ianua împreună cu Nicolae Oprincuru
momentul de faţă, in toate parche rie s-a făcut un instructaj cu toţi şi Radu Daniel Iqc controlul in-
tele din sectoarele de exploatate sortatorii, expeditorii şi şefii de par S e s iu n e a d e c o m u n ic ă r i te h n ic o - e c o n o m ic e a C. S. H ,
Oaşa şi Valea Sebeşului munca este chete asupra modului de sortare a terlazic la un lot de haine din
organizată în acest fel. Pentru ex lemnului pentru ca valoarea lui să piele. La clubul „Sîderurgistul" din Hu cuparea evidentă a cadrelor tehnice de pildă, topitorii de la oţelăria pregătit tehnologia de laminare şl
tinderea acestei forme superioare de fie Cit mai mare. Conducerea în nedoara s-au desfăşurat, timp de din combinatul hunedorean pentru Martin nr. I au sporit productivita calibrare a încă 2 profile.
organizare a muncii, conducerea în treprinderii, îndrumată de organi tea cuptoarelor cu circa 30 la sută. In cadrul lucrărilor sesiunii s-au
treprinderii, la indicaţia organiza zaţia de partid, a repartizat ingi Colectiv evidenţiat două zile, lucrările primei sesiuni a găsi cele mai eficace metode şi De asemenea, prin aplicarea soluţiei dezbătut cu o deosebită atenţie pro
de comunicări tehnico-economice a
procedee moderne care, aplicate în
ţiei de partid, a instruit şefii de par nerii si tehnicienii din centrală pe producţie, să ducă la îmbunătăţirea de evacuare a zgurii în stare lichi blemele privind perspectivele intro
chete cum trebuie să lucreze pentru sectoare de exploatare. in întrecerea socialistă combinatului siderurgic din locali dă — procedeul s-a extins acum la ducerii şi extinderii tehnicii noi în
ca întregul colectiv de muncitori să Măsurile aplicate în producţie au tate. Au participat ca invitaţi re tehnologiei de fabricare a metalului. 12 celule — s-a îmbunătăţit regimul toate sectoarele de activitate ale
obţină rezultate bune. In alară de fost eficace. Colectivul întreprin In cursul trimestrului IV al anu prezentanţi ai Ministerului Indus Reliefarea succintă a cîtorva tit de încălzire al lingourilor şi în ace combinatului. Obiectivele spre care
aceasta, în scopul creşterii produc derii a reuşit să depăşească în luna triei Metalurgice, institutelor cen luri din referatele prezentate este laşi timp a dus la prelungirea du se va îndrepta această atenţie sint,
tivităţii muncii si a valorificării su ianuarie planul producţiei globale lui trecut colectivul de muncă al sec trale dc ceiretâri şi proiectare, pre în măsură să sublinieze această ratei de funcţionare a cuptoarelor printre altele, asimilarea elaborării
perioare a masei lemnoase s-a ex şi marlă-cu 42,5 şi, respectiv, 24,4 la ţiei a Il-a furnale dc la Combinatul cum şi cadre tehnice din principa preocupare: eficienţa economică a de la laminorul bluming. otelului inoxidabil pentru labrica-
tins pe scară largă fasonarea lem sută, să sporească productivitatea siderurgic Hunedoara a obţinut rea lele întreprinderi si uzine metalur introducerii tehnicii noi Ia C S H., Din referatul „Eficienţa economi rca ţevilor fără sudură şi punerea
nului în trunchiuri lungi şi catarge, muncii cu 2 la sulă. Planul de pro lizări deosebite în întrecerea socia gice din regiunile Bucureşti, Banat, consîderatiuni asupra indicilor de că a introducerii tehnicii noi", pre la punct a tehnologiei de elaborare
Braşov, Galaţi, laşi şi Hunedoara.
cu sortarea lui in depozitele inter ducţie a fost îndeplinit la toate sor listă : planul dc producţie a fost de utilizare a furnalelor si cuptoarelor zentat de inginerul loan Niţă, di a oţelului semicalmat, economisirea
mediare. păşit cu 17 la sută, iar la preţul dc Lucrările sesiunii au fost deschise Martin, contribuţii la ridicarea tem
timentele. De la începutul anului si de către tovarăşul inginer Constan- peraturii aerului insuflat in furna rector tehnic de concepţie la com de metal prin extinderea laminării
Invăţînd din experienţa anului cost s-au înregistrat economii supli binatul hunedorean, au reieşit şi alte la toleranţe negative a profilelor fi
trecut, din cadrul întreprinderii au pînă la data de 14 februarie s-au mentare de 3.500.000 Ici. Pentru suc lînescu Ştefan, adjunct al ministru le, perspectiva dezvoltării tehnicii succese ale siderurgişvilor. Folosirea nite şi prin îmbunătăţirea scheme
fost trimişi din timp delegaţi pen exploatat peste sarcinile . planificate cesele obţinute, colectivul secţiei a lui Industriei Metalurgice, direc furnalisiice la C.S.H., supraîncărca aglomeratului sortat a dus la creş lor dc tăiere. Pentru reducerea con
tru recrutarea muncitorilor. Ca ur mai mult de 400 mc. buşteni de. tor general al Combinatului siderur rea cuptoarelor Martin — metodă terea productivităţii furnalelor din sumului de cilindri, se va extinde
mare, în momentul de faţă I.F. Sebeş primit drapelul de colectiv eviden gic Hunedoara. Subliniind impor eficace în ridicarea productivităţii, secţia a U-a cu circa 8 la sută si la metoda câlirii superficiale şi de în
dispune de un număr suficient de derulaj din fag, 170 m.c buşteni din ţiat în întrecerea socialistă ce sc tanţa sesiunii, vorbftorul a amintit unele probleme tehnico-economice obţinerea unor economii anuale de cărcare prin sudură.
muncitori. stejar, 600 m.c. lemn pentru celu desfăşoară între secţiile C. S. Hune strădaniile inginerilor şi tehnicieni la laminarea în toleranţe negative. 3.100.000 lei. Aplicarea unor metode Sesiunea de comunicări tehnico-
lor din combinat, pentru a îmbina
Trebuie subliniat faptul că mun loză, 340 m.c. lobde industriale, 350 doara. activitatea de producţie cu cea de Colectivele care au întocmit refe noi la oţelăriile Martin a avui ca economice de la Hunedoara, a con
ratele şi comunicările susţinute la
citorilor lc-au fost create condiţii m.e. cherestea răşinoase etc. Aceste Realizări dc seamă au obţinut cercetări, în scopul asigurării unui sesiune au prezentat soluţii tehnice rezultat creşterea indicilor de uti stituit un valoros schimb de expe
optime de viaţă. Încă din toamna rezultate dovedesc eă muncitorii fo furnaliştii şi in acest an. In prime nivel tehnic cît mai ridicat proce care sâ ducă la creşterea producti lizare a cuptoarelor cu 39,3 la sută rienţă pentru introducerea şi extin
în anul 1963 faţă de anul 1959. Ca
anului trecut au fost reparate şi restieri de la I.F. Sebeş îşi respec le 17 zile din luna în curs ci au sului de producţie. vităţii agregatelor, îmbunătăţirea ca un merit deosebit al harnicului co derea tehnicii noi.
pregătite pentru iarnă toate caba tă angajamentul luat. produs peste plan aproape 2 000 to Au lost prezentate 30 de comu lităţii şi reducerea preţului de cost lectiv de muncă al combinatului a MIRCEA NEAGU
nele existente. L. DEMETER ne fontă, au economisit 1 400 tone nicări şi referate. In cea de a doua al metalului. S-a subliniat faptul fost amintit şi acela privind asimi
cocs metalurgic şi au redus decla zi, lucrările sesiunii s-au desfăşurat că o bună parte dintre acestea au larea de noi profile şi mărci de o-
satele cu 70 la sută faţă dc cifra pe secţii. Fâclnd o sinteză a mate fost verificate în practică. ţcluri. In amil care a trecui au fost I N S E J 4 N
„Să mai veniţi pe la noi * • admisă. rialelor prezentate, se remarcă preo Prin creşterea greutăţii şarjelor, asimilate 3 profile economice şi s-a
„J u m ătate”!
— Ifi mullumim pentru osleneutâ riei colective, se arăta dornic să le s-a obţinut o regularitate a circu
tovarăşe Corui, dor drept să-fi apun explice multe din ascetele văzute laţiei perfectă, fără a se înregis s a t u l n o i / *
/ui mai era nevoie sri ne aminti. pc ecran. La lei a făcut şi ton Mo- tra nici un minut întîrziere din
Doar alişut uitc-l. in lata casei. Pol ro.şun, medicul vclcrinur. Filmul do cauze imputabile personalului de Aceste cuvinte de o deosebită
spune pe itmalarâ ce scrie pe cl ■* cumentar „Febra alloasu" a doi pri staţie sau de tren. Mediile de semnificaţie sint desprinse din
Cincmatogrulul sătesc din Sarmi- lejul spectatorilor să pună multe staţionare a vagoanelor la încăr- textul brigăzii artistice de agita
seqetu/ya prezintă lilmelc ugtozoo- întrebări medicului. Aţa (iu QÎIat cit au produs peste plan mai mult ţie din comuna Fui. Ele expri
tclmice „ Oameni bogaţi", „Utiliza dc importantă ţi necesară este pre Strînsă colaborare între moase realizări au fost obţinute care-descărcare, în tranzit cu şi mă cum nu se poate mai con
rea îngrăşămintelor", „ Creşterea a- venirea bolilor la animale. de 5.000 tone oţel. dc colectivele celor două turnă fără prelucrare, au fost reduse cis adincile prefaceri cc au a-
torii. In 15 zile, cel de la turnă
nimalclot in G.A.C.", „Expcricn- In scara qcccu, la cămin, pe u li jurn alişti şi o|e!ari Turnătoriile — în frunte cu 29,4 la sută faţă de normele vut loc in satul Ohaba din co
\u ,:\ ţele salului, in casele c o le c tiv iş tilo r, toria de lingotiere a depăşit pla muna Pui.
Realizarea angajamentelor lua nul cu 16,5 la sută, iar cel de la stabilite, iar sarcina statică pc Dacă facem o paralelă intre
Cu două zile mai tirziu, sula cine- d is c u ţiile nu mai conteneau. te în întrecerea socialistă în in- Intre sectoarele Uzinei „Victo vagoanele de marfă s-a îmbunătă
matogralului sătesc din Surmiseqc• — Vezi. ce producţie de lapte se timpinarea celei de a XX-a ani ria" Călan se desfăşoară o sus turnătoria nr. 1 cu 12,9 Ia sută. viata locuitorilor din Ohaba de
astăzi şi cea de odinioară, con
luza era prea mică pentru cei a- obţine dc la o vacă dacă i se face versări a eliberării patriei îi preo fn tre i zile ţit cu 22,57 la sută prin încărca
projpc 400 dc locuitori veniţi să masajul ugerului ?l cupă în mare măsură pe siderur- ţinută întrecere pentru realizarea rea lor la capacitate; planul glo trastele se reliefează convingă
tor. Trecutul salului Ohaba poa
vizioneze programul de filme docu Organizată din iniţiativa secţiei giştii hunedoreni. Intre furnalişti exemplară a planului de produc Ceferiştii din staţia Simcria— bal pe staţie a fost depăşit cu te fi caracterizat în cîteva cu
mentare ale căror teme Ic alluseră raionale dc cincticatc Haţeg şi con si oţelari există o strînsă cola ţie. S-au adus importante îmbu călători desfăşoară o susţinută J 6,79 la sută.
încă dc pe oliţele ce au lmpinz.it ducerea căminului cultural din Sor- nătăţiri procesului dc producţie, întrecere pentru realizarea înain vinte. Zeci de cocioabe constru
salul. borare în scopul îndeplinirii rit Cel mai bine a muncit colecti ite exclusiv dm lemn, acoperite
misegetuY.a, acţiunea cu lilm ul do s-a organizat mai bine munca. La te de termen a angajamentelor cu şindrilă şi paie. Multe din
Imaginile aduse pe ecran Ic-a de cumentar agrozootehnic s-a bucurat mice a planului de producţie. turnătorii s-au luat măsuri pen vul din tura a IT-a, condus de case erau simple bordeie săpa
monstrat experienţa bogată şi ron dc mult succes in acest sal. Avind Astfel, furnaliştii se străduiesc să luate în întrecere. Ei îşi organi comunistul Gheorghe Drăghici, te în pămint şi in care, lumina
dele obţinute dc colectiviştii din sprijinul întreprinderii regionale ci- uimită oţelarilor fontă multă, tru mai buna folosire a supra zează mai bine munca, folosesc care şi-a realizat planul în pro zilei cu greu putea intra. Aceas
Bod, Ic-a arătat importanta pe care feţei dc producţie. mai raţional timpul de lucru, ob- porţie de 118,90 Ia sută. Bine au
nemalogralicc, a consiliului gos de bună calitate şi la timp. In ta era înfăţişarea salului Ohaba
o au tng rasă minte le chimice în spo Ca urmare, planul dc produc ţinînd în acest fel frumoase rea de odinioară.
podăriei agricole din localitate, a- primele 17 zile din luna în curs muncit şi turele conduse dc Vic
rirea producţiei agricole, cum sini furnaliştii de la furnalele 1—5 au ţie se realizează în fiecare sector. lizări. Numai in trei zile din luna tor Slavinschi şi Cornel Muntea- Astăzi, peisajul salului e do
îngrijite animalele... ccastă acţiune a constituit pentru In luna februarie cele mai fru în curs (13,14 şi 15 februarie) nu. minat de coloritul roş al caselor
colectiviştii din Sarmiseqetuzu un produs peste plan 3.000 tone
Se întunecase de-abinclcn cin./ de cărămidă acoper/(e cu ţiglă.
adevărat schimb dc experienţă in fontă, de bună calitate.
programul dc tilmc documentare a Numai în anul trecut 16 cetă
muncă, tăcindu-i pc mulţi dinhe ci Avînd fontă suficientă şi folo ţeni, printre care Ştefan P. Po-
luat sfirţit. Spectatorii însă nu se să spună :
grăbeau. Comentau, discufuu aprins sind mai raţional cuptoarele, oţe- pescu, Ştefan f-ilip. Vu/cu V/ad,
— Cu asemenea Htme să mai ve /‘avei Balcon, Susana Vu/cu şi
pe marginea celor văzute, loun Bi- niţi pc la noi. k:rii şi-au îndeplinit şt ei ritmic mulţi alţii şi-au înălţat case noi,
rtiu, inginerul aqtonom al gospodă LUCIA LIC1U planul. In aceeaşi perioadă ei frumoase şi confortabile. In cu-
rînd alte 6 case care se allă in
construcţie vor fi terminate.
La S.M.T. Alba Semnificativ este faptul că în
casele cetăţenilor din Ohaba îşi
găsesc locul cuvenit mobila, a-
Ritm intens la reparaţii paratele de radio şi alte obiecte
de uz casnic, care le face v/j | j
In ultimele doua săptămîm, mai mjecţie şi instalaţie hidraulică Pen Cornel Puican, Horia Şos, Ştefan pe zi ce (rece (ot mai frumoasă
ales, la S.M.T. dm Alba lulia s-a tru efectuarea unor reparaţii de Szigmond, Vasile Farcaş şi alţi me Dacă ar fi să facem un scurt
muncit intens pentru recuperarea calilate, comisia de recepţie veri canici.şi mecanizatori, nu au mun bilanţ a! dezvoltării satului Oha
lămîneni în urmă a reparaţiilor la fică minuţios felul în care sînt e- cit însă pe măsura posibilităţilor. ba din anul 7950 şi pînă în pre
utilajul agricol. fecluate lucrările. In unele perioade ritmul repara zent, el ar putea li exprimat la
Drept rezultat, pînă Ia 17 februa Trebuie sâ remarcăm şi faptul că ţiilor a fost influenţat în mod ne pidar astfel:
rie au putut fi reparate 93 tractoa în ultimele zile pentru a urgenta gativ şi din cauza neaprovizionării Din totalul celor f i4 de (ami
re din cele 95 prevăzute, toate plu ritmul reparaţiilor conducerea sta ritmice (conform graficului stabilit) lii, mai bine de jumătate şi-au
gurile (107), 53 semănători de pă- ţiunii a recurs la reorganizarea unor cu piesele necesare de către între construit case noi, fiecare al
îoase din 57 planificate, 41 semă echipe. Astfel, echipele care şi-au prinderea nr. 12 Simeria. Au fost şaptelea cetăţean şi-a construit
nători 2-S P C -2 din 42 stabilite etc. realizat sarcinile de plan la repara zile (13— 14 februarie), cînd au lip cîte o bucătărie de vară In a-
La dobîndirea acestor rezultate o ţii dau acum ajutor celorlalte echi sit tuburile cu oxigen sau piese im cest răstimp au mai (ost cons
contribuţie de seamă şi-au adus-o pe pentru ca şi acestea sâ recupe portante cum sînt carcasa volantei, truite 7 şuri cu grajduri pentru
echipele de reparaţie a tractoarelor reze râmînerea în urmă. De aseme garnituri de celule pentru radiator, vite şi multe alte anexe .gospo
conduse de Oclavian Răhăian şi nea, două echipe au început lucrul diferite pinioane la cutia de vite dar eşti.
loan Ţăranu. S-au evidenţiat mai în cadrul atelierului mobil, depla- ză etc Dacă astăzi textul brigăzii
ales, Gheorghe Sekereş, Nicolae sîndu-se de la o brigadă la alia pen Pentru terminarea cît mai grabni ,.lumălate-i satul nou", cores
Comşa, Dionisie Muntcanu, Ion tru a face * reparaţiile la maşinile că a reparaţiilor, la S.M T. Alba, se punde realităţii. nu peste
Băbuţă şi alţii. ce nu necesitau a h aduse la sta impune folosirea din plin a tim pu mult timp el va trebui modifi
ţiune. lui de lucru astfel ca întregul parc cat pentru a oglindi veridic
Bine au muncit şi tov. Petre Pie-
naru, Vasile Corobea, Martin Scha- Trebuie ammţit insa că lucrările de tractoare şi maşini agricole să dezvoltarea satului Ohaba.
de reparaţii Ia S.M.T. Alba puteau fie pregătit la timp în vederea în
ser de la postul specializat linie- IOAN FH.II>
fi de acum terminale daca toţi me ceperii lucrărilor agricole de pri Una din ramurile principale ale G.A.S. Miercurea este sectorul zootehnic care sc lărgeşte şl sc dez- (Din postul de corespondenţi
arbore, pompe-apă, motoraşe şi canizatorii îşi aduceau aportul cu măvara. voltă an de an. Muncitorii dc aici se preocupă să dea o bunâ îngrijire animalelor şi păsărilor pentru a voluntari din comuna lJuî)
Cornel Cioran de la postul pompe- venit. Ion Ureche, Traian Diodiu, A. FOIOFEA livra statului însemnate cantităţi dc carne, lapte, ouă. In prezent secţia avicolă arc peste 12.500 pf^ări.