Page 66 - 1964-02

.Pag. 2 Dramul socialismului Nr. 2843

La Consiliul Superior al Agriculturii Concursul literar „Alexandru Sahia"

In prezent, cercurile literare dc cercuri literare. Membrii lor sînt
la oraşe şi sate participă la con­ oameni de felurile profesii, care, pe
cursul ,,Alexandru Sabia", organi­ lingă meseria dorită, au îndrăgit ar­
zat de Uniunea Scriiturilor în cola­ ia scrisului.
borare cu Consiliul Central al Sin­ Multe din lucrările membrilor
dicatelor şi Casa centrală a creaţiei cercurilor literare sînt publicate în
In zilele de 12-13 lebtuuric s-ou tăţi. Totodată, din cauza lipsei de mai mare cantitate de unităţi nutri­ mai Importante. Luorârile secţiei de cît să se asigure valorificarea cît mal populare, ziare, reviste şi chiar în volume.
desfăşurat lucrurile şedinţei lutqilc u îndrumare din partea specialiştilor, tive şi proteino la hectar. Tov. Aurel creştere B animalelor au scos fn chibzuită a tuturor resurselor de In uzine şi fabrici, în unităţi a- Pînă în prezent, au văzut lumina ti­
secţiei de creştere a animalelor din în unele locuri, junincile nu sînt Conduratu, ing. şef, la G.A.S. Afu­ relief necesitatea ameliorării si fo­ nutreţuri şi alimentaţia raţională a gi icole socialiste, pe şantiere şi în parului 35 de culegeri.
cadrul Consiliului Superior al Aqri- date la montă la timpul optim, ceea maţi, regiunea Bucureşti, a subli­ losirii cît biai chibzuite a întregii întregului efectiv de animale pe tot
culturii, consacrate analizei muncii ce aduce pagube gospodâi iilor. niat rolul deosebit care revine în suprafeţe de pajişti naturale. Nu­ anul. Este recomandabil să se anali­ şcoli există astăzi peste 200 de (Ager preş)
desfăşurate, a rcz.uilatelor obhnuie Pentru înlăturarea acestor defi­ rezolvarea bazei furajere, extinderii meroşi vorbitori au arătat că acest zeze în perioada actuală planurile »44444444444444444444»4
In creşterea electivelor de animale cienţe este necesar da în cel mai culturilor de lucernă în aproape lucru nu este pasibil fără aplica­ culturilor furajere sub raportul ♦
şi a producfiei acestora, precum si scurt timp consiliile agricole, con­ toate zonele tării, organizării recol­ rea diferenţială a unui complex în­ plantelor care se pretează cel mai
măsurilor ce se impun pentru spo­ ducerile unităţilor agricole socia­ tării fără pierderi a acestei preţi­ treg de măsuri, ţinîndu-se seama de bine şi au producţii maxime. O con­ Cu prilejul „D ecadei ca d o u rilo r pentru fem ei41 t
rii ea producţiei de lura/e, care su liste, cadrele cte specialişti să întoc­ oase culturi. La G.A S. Afumaţi s-a specificul diferitelor zone naturale. tribuţie preţioasă în această direc­ ---------------------------------------------------------------------------------------- -— +
'jsiqurc ‘îndeplinirea planului de dez­ mească planuri de măsuri concrete dobîndit o valoroasă experienţă cu In regiunile de deal si de munte, ţie pot şi trebuie să aducă inginerii
voltare a zootehniei In acest an. privind organizarea reproducţiei pe privire la cultura lucernei şi îndeo­ un rol însemnat în mărirea supra­ cu baza furajeră de la regiuni şi O. C. L. PRODUSE :
Participanţii la şedinţă — membri al unităţi şi ferme de animale, urmă­ sebi in recoltarea şi balotarea fi­ feţelor ce pot fi folosite ca păşuni raioane, care e necesar să cunoa­
secţiei Consiliului, oameni de ştiinţă rind cu perseverenţă îndeplinirea nului, ceea ce permite reducerea la şl fîneţe, în ridicarea randamentului scă bine situaţia bazei furajere în : INDUSTRIALE PETROŞANI \
din domeniul zootehnici, specialişti lor. minimum a pierderilor de substanţe lor, îl joacă executarea corespun­ fiecare unitate, pentru a putea diri­
din G.A.S., G.A.C. şi siaf/u/i/ ex/jc- Numeroşi vorbitori împărtăşind nutritive. In ultimii 3 ani, la acea­ zătoare a lucrărilor de întreţinere ja competent acţiunea dc producere,
rimcntalc, preşedinţi ai unor gospo­ din experienţa unităţilor în care lu­ stă gospodărie s-au obţinut în me­ (curăţare de arboret dăunător, de păstrare şi administrare a nutreţu­ anunţă publicul consum ator că
dării colective ttunluse In crcşteieu crează, au subliniat însemnătatea die, peste 7.000 kg de fin la ha. in mărăcini, buruieni etc.) Deoarece rilor. Este foarte important ca acum
animalelor — au analizat cu compe­ păstrării şi creşterii în bune condi­ cultură neirigată. Vorbind despre o mare parte dîn pajiştile naturale să se întocmească raţii corespunză­ l între 27 februarie şi 8 martie 1964, ♦
tentă şi spirit de răspundere princi­ ţii a animalelor tinere — baza spo­ avantajele balotării finului de lu­ din această zonă se află aşezate pe toare. ţinîndu-se seama de sortimen­
palele probleme de a căror rezolvare ririi efectivelor matcă. Tov. ion cernă. ing. A. Conduratu a spus: terenuri în pantă, degradate, lucră­ tele şi de cantitatea de furaje de
depinde dezvoltarea continuu a accv- Stanciu, Erou al Muncii Socialiste, „Consider acest sistem excepţional rile de îngrijire trebuie însoţite de care dispune fiecare gospodărie, ca ; vor li puse în vînzare la toate magazinele ;
; lei rumuri de producţie a agriculturii. preşedintele G.A.C. din comuna de bun, uşor de realizat şi foarte măsurile cerute de îmbunătăţirea ele să ajungă pînă la noua recolta.
In cudrul şedinţei ou prezentat rc- Baba Ana, regiunea Ploieşti a ară­ econoihie. Baloţii, o dată făcuţi cu covorului ierbaceu, combaterea ero­ Ne mai desparte puţin timp de ■ de specialitate, un bogat sortim ent şi :
Icrate iov. mq. Emil Bulomiri, vice­ tat că realizările obţinute de gospo­ ajutorul preselor de paie cînd lu­ ziunii şi mărirea fertilităţii solului. începerea campaniei agricole de pri­
preşedinte al Consiliului Superior al dărie în dezvoltarea sectorului zo­ cerna are 30—35 la sută umiditate, Pe pajiştile erodate s-au obţinut re­ măvară, etapă hotârîtoare pentru : m odele noi de a rtico le pentru CADOURI t
Aqricullurii, despre „Situaţia creşte­ otehnic sînt rezultatul grijii pentru se pun cîte 2—6 in formă de pira­ zultate bune prin suproînsămînţiin asigurarea producţiei de furaje din t Z
rii animalelor şi măsuri privind spo­ crearea celor mai bune condiţii de midă şi se lasă la soare si vînt 5—6 eu amestecuri de plante furajere anul 1964. In acest timp se impune : c a :
rirea electivelor şi mărirea produc­ creştere a animalelor tinere, fn pre­ ziie pînă ce se usucă complet. Tran­ adaptate condiţiilor specifice zonei să se termine revizuirea şi repara­ ♦ ^
ţiei acestora"; prof. Nicolue Hulpoi zent s-au şi obţinui miei de la toate sportul celor 1.000 tone de lucerna respective. Experienţa unităţilor rea întregului utilaj, să se asigure
— despre „Sporirea producţiei <a oile gospodăriei. Datorită îngrijirii balotată se face cu ajutorul, a nu­ fruntaşe a dovedit că. îndeosebi în seminţe de bună calitate, cu putere : — p a r f u m e r i e ; ’ z
plantele de mitrei cultivate“ şi prof. atente, eî sînt foarte bine dezvoltaţi, mai două tractoare cu remorci. Pre­ zonele de deal şi de munte, este ne­ mare de germinaţie. Tot acum tre­
Gheorqhe Anqhel — despre „Spori­ nernregistrinclii-.se nicî o pierdere. ţul de cost al finului de lucernă cesar să se folosească cît mai chib­ buie continuate curăţarea $i defrişa­ — c o s m e t i c e ; :
rea producţiei păşunilor şi tinetelor Unii vorbitori au subliniat însem­ balotat este mai mic cu 21 de lei zuit pe păşuni şi fîneţe toate resur­ rea unor suprafeţe de păşuni acope­
naturale4'. Referatele si discuţiile la nătatea creşterii şi îngrăşârii ani­ pu tonă decît al celui strlns în mod sele de îngrăşăminte existente si in rite cu mărăcini şi arborate dăună­ — m a r o c h i n ă r i e ;
cure ai/ participat numeroşi vorbitori malelor la o greutate d t mai mare obişnuit. Principalul avantaj al primul rînd cele organice (gunoiul toare, transportul îngrăşămintelor,
nu subliniat experienţa valoroasă do- ceea ce constituie o principală re­ acestei metode îl constituie desigur de grajd, urina etc.) Un mijloc prac­ îndeosebi al gunoiului de grajd şi — g a l a n t e r i e ;
bindită de multe unităţi agricole so­ zervă pentru sporirea producţiei de evitarea pierderii frunzelor de lu­ tic şi foarte economic, la îndemîna al urinei etc., lucrări deosebit de
cialiste In orqaniz.urcu lermc/or de câine şi, totodată, pentru mărirea cernă care conţin cel mai mare pro­ fiecărei gospodării colective, este fer­ importante pentru ridicarea produc­ — c o n f e c ţ i i d e s e z o n ; ?
animale, a selecţiei şi reproducţiei veniturilor băneşti ale gospodării­ cent de substanţe nutritive". Vorbi­ tilizarea pajiştilor prin tîrlire. Re­ ţiei.
acestora, fn asiqurarea unor cantilăli lor colective şi ale producătorilor. torul a arătat pe larg si realizările zultatele ceixtetărilor ştiinţifice, con­ * — t r i c o t a j e ;
cil mai mari de turale de bună cn- Un calcul efectuat de specialişti obţinute prin însilozatea în amestec firmate de practică, arată că în felul In încheierea lucrărilor şedinţei 1 Z
litale, executarea de construcţii bune arată că, dacă numai gospodăriile a porumbului cu lucernă. Ca un re­ acesta se poate spori cu uşurinţă lărgite a secţiei de creştere a ani­
şi iettinc, alimeniurCQ cu apă u ier- colective din regiunea Iaşi ar fi 11- zultat al metodelor aplicate în culti­ producţia dc pajişti de la 4 000-5.000 malelor. a luat cuvîntul tovarăşul — l e n j e r i e ;
melor, ridicarea continuă a califică­ Vrat anul trecut bovinele din cali­ varea şi recoltarea fără pierderi a kg, iarbă la ha., la 15-20.000 kg. la Mihai Dalea, secretar al CC. al
rii îngrijitorilor. stimularea lor In tatea 11T-a la calitatea Il-n, ele ar lucernei şi a altor plante furajere ha. Tov. ing. P. Giurgiu, de la Con­ P.M.R., preşedintele Consiliului Su­ — aparate de uz casnic etc.
mărirea producţiei de curne, lapte, li primit în plus 4.650.000 lei. Mari valoroase, la gospodăria Afumaţi s-a siliul agricol raional Reghin, prof. perior al Agriculturii. Vorbitorul a *- T
Unu, ouă. Tmind seama că sporirea cistiguri băneşti ar fi putut realiza asigurat o bună hrăniie a întregului Zaharia Samoilă, de la Staţiunea sub'iniat principalele sarcini care ♦*"4 ♦-♦♦4444'*44 4 4444*4 4-4444 4444-44 4 ♦♦ 4 4 444 ♦♦♦♦♦♦»♦ »»
producţiei de furate constituie bora Si gospodăriile colective din regiu­ efectiv de animale. înregîstrîndu-se experimentală Lovrin — Banat, şi revin oamenilor muncii din agricul­
dezvoltării zootehniei, participanţii nea Mureş Autonomă Maghiară, o producţie de peste 4 000 litri de alţi vorbitori au insistat asupra tură in vederea îndeplinirii preve­
la şedinţă au analizat temeinic pro­ dată ar fi fost îndrumate să folo­ lapte de fiecare vacă furajată. aplicării în mod organizat a aces­
blemele privind extinderea celor mai sească suprafeţele întinse de păşuni Muîţî vorbitori au scos in evidenţă tei metode, folosindu-se porţi de tîr­ derilor de mărire a şeptelului şi de Exploatarea minieră Muncelul Mic
valoroase plante luruiere, aplicorca puni in îngrăsnrea animalelor şi li­ rezervele mari de sporire a produc­ lire sau alte proredee eficace de soorire a producţiei de carne, lapte,
dilcrenfiată a întregului complex de vrarea lor la o greutate mai mare. ţiei la hectar la porumbul cultivat îngrăşare a pajiştilor. lină şi ouă în 1964 Prezentînd unele
metode aqrolehnlce corespunzător ce­ Paralel cu creşterea efectivelor pentru boabe, siloz si masă verde Pei-spective ivnrî în ridicarea aspecte ale activităţii desfăşurate tn a n g a j e a z ă :
rinţelor liecărel culturi, îmbunătăţi­ este necesar ca în fiecare gospodărie si îndeosebi însemnătatea completă­ producţiei păşunilor şi fineţelor au anul trecut in această importantă la­
mură a agriculturii, vorbitorul
rea păşunilor şi a tinetelor naturale, să se folosească toate posibilităţile rii raţiilor bazate pe porumb cu nu­ ingrăşâmintele chimice, care vor fi arătat că pentru realizarea prevede­ a un contabil principal;
precum şi folosirea raţională a tutu­ pentru creşterea rapidă a producţiei treţuri bogate în proteine. In acest folosite acolo unde pot da maximum rilor planului pe anul 1964 unităţile f i o dactilografă;
ror resurselor de nutreţuri In hrana animale. Heferindu-se la această scop, în planul de măsuri adoptat se de eficienţă.
animalelor. problemă, numeroşi participanţi la prevede extinderea suprafeţelor cul­ Tn ce priveşte ameliorarea păşu­ agricole socialiste vor trebui să acor­ r ; mineri;
de o grijă deosebită folosirii condi­
Pe baza rezultatelor cercetărilor discuţii au relatat pu lurg realiză­ tivate cu porumb pentru siloz în nilor din zona de şes, majoritatea ţiilor mai bune din acest an pentru
ştiinfilice, a experienţei unităţilor rile multor gospodării de stat şi co­ amestec cu leguminoase ca mazăre, celor care au luat cuvîntul în ca­ creşterea în continuare a efectivelor § ajutori mineri;
Iruntaşe In creşterea animalelor $i a lective în obţinerea de producţii soia, fasole, bob etc. drul dezbaterilor au insistat asu­
propunerilor lucide de participanţii mari de lapte, lină sî ouă. Pe baza cercetărilor efectuate de pra necesităţii cultivării lor cu plan­ de animale în toate sectoarele pro­ f i electricieni;
ducţiei agricole. Pentru aceasta este
lo şedinţă s-a adoptat un pion de Tov. ing. Ion Prodan, directorul către Institutul de cercetări pentru te de nutreţ productive (lucernă, po­ necesar sâ se dea toată atenţia or­ #= lăcătuşi;
măsuri, In care se prevăd principa­ G.A.S. Mihai Viteazu, regiunea Cluj, cereale si plante tehnice de la Fun- rumb masă verde, spareetâ, sorg, ganizării temeinice a reproducţiei C fie ra ri calificaji;
lele sarcini pentru murirea elective­ a subliniat că anul trecut gospodă­ duloa, s-a recomandat, între altele, iarbă de Sudan ş a ) în sistemul con- în fiecare gospodărie, luării măsuri­
lor şt a producţiei animate in 100-t ria a obţinut în medie peste 4.000 1. cultivarea in cîte două lînduri alter­ veerului verde. Acest mod de folosi­ lor necesare pentru realizarea planu­ f i un fîm plar;
şi. îndeosebi, măsurile ce se impun lapte de la un efectiv de 370 vaci, native a porumbului cu soia. la re, aplicat în complex cu celelalte lui demontaşi fătării măririi pro­
pentru asigurarea bazei lurujere. cîie 6 kg. lină de In fiecare oaie din distanţe de BO—100 cm sau însămîn- metode recomandate de ştiinţă si S un sudor;
rasa tigaie si cile 16,5 purcei dc fie­ ţnreu pe acelaşi rînd a acestor plan­ practica agricolă, s-a dovedit a fi centului de natalitate la toate speciile
de animale.
Organizai ea tot mai
• Pentru creşterea r i re scroafă. El a arătat că aceste si 30—40 kg soia furajeră — în func­ calea cea mai eficace de sporire a bună a reţelei de insămînţăii a rtifi­ M şoferi auto.
te, dindu-se la ha 15—18 kg porumb
măsurilor
realizări sînt rezultatul
luate pentru sporirea producţiei de ţie de greutatea absolută a boabe­ producţiei pajiştilor naturale afla­ ciale, care permite folosirea intensă Lăm uriri suplimentare se dau la sediul exploa­
şeptelului şi a producţiei furaje şi folosirea lor raţională, or­ lor si de condiţiile pedoclimatice din te în zona de şes a ţârii. a reproducătorilor de mare valoare tă rii din Muncelul Mic, raionul llia.
ganizarea selecţiei si creşterii în regiunea respectivă. In acest fel In cadrul dezbaterilor s-a insistat zootehnică, repartizarea judicioasă a
animale bune condiţii a animalelor tinere, se obţin ia hectar. în plus, cîte ca toate măsurile de care depinde reproducătorilor in staţiunile de
ridicarea an de an a calificării tu­ 200—300 kg proteine, faţă de cît se ridicarea randamentului păşunilor şi montă naturală, ţinerea unei eviden­
Anul trecut, ca urmare a masuri­ turor îngrijitorilor care. .aplică cu realizează cînd porumbul se cultivă lîneţelor (defrişări, supraînsămîn- ţe cît mai exacte a produşilor re­
zultaţi, va contribui atit la sporirea
lor stimulatorii luate de partid şi priceperesi conştiinciozitate un singur. tări, irigaţii, folosirea îngrăşăminte­ efectivelor, cit şi la îmbunătăţirea
de stat pentru creşterea şeptelului mare număr de metode zootehnice Rezultatele obţinute de staţiunile lor etc. să aplicate acolo unde raselor.
şi a producţiei zootehnice, efectivele avansate. experimentale ale institutului central dau randamentul cel mai mare si Sporirea şeptelului depinde în O .O .L. ALIMENTARA - DEVA
de animale au sporit faţă de anul Cu mult interes a fost ascultat de cercetări agricole si experienţa necesită cheltuieli cît mai mici. In
1002. Rezultate remarcabile in creş­ cuvîntul tov. ing. Mihai Cura seu, unităţilor fruntaşe arată că pentru acţiunea de îmbunătăţii^ a pajişti­ mare măsură şi de felul cum se ur­ 1
măreşte şi se realizează creşterea
terea numărului de animale au ob­ vicepreşedintele Consiliului agricol diferite tipuri de sol si condiţii pe­ lor o contribuţie însemnată pot să în cele mai bune condiţii a animale­ g deschis
ţinut gospodăriile de stat şi gospo­ regional Banat, care, pe baza re­ doclimatice trebuie extinse culturile aducă membrii gospodăriilor colec­ lor tinere, de reţinerea acestora pen­ i
dăriile colective. Sporind efectivele, zultatelor obţinute pînă acum în re­ furajere care asigură maximum de tive. îndrumarea lor in executarea tru asigurarea mă teii necesară repro­
a crescut şi densitatea animalelor giune, a arătat rezervele mari exis­ producţii la hectar. In zonele mai unui volum cit mai mare de lucrări jd*
la suta de hectare, s-a îmbunătăţit tente pentru creşterea numărului de secetoase de cîmpie, ca şi pe solu­ de întreţinere si ameliorare a păşu­ ducţiei şi, mal ales de scroafe de
structura şeptelului. La sfîrşilul anu­ animale şi a producţiei de corne, rile sărăturoase sau nisipoase se nilor trebuie să constituie obiective prăsilă. Organizarea hrănirii şi în­
lui trecut, numărul de vaci si ju­ lapte, lînă, ouă. El Q spus că există poale cultiva cu bune rezultate sor­ ale specialiştilor consiliilor agricole g rijirii în cele mai bune condiţii
ni r,ci ce reveneau la sula de hecta­ numeroase gospodării colective care gul hibrid, care dă producţii mari regionale şi raionale. In cuvîntul a animalelor tinere trebuie sâ con­
re in gospodăriile colective a fost în aceleaşi condiţii obţin rezultate de boabe şi masă verde însilozabilă. său, ing. Virgil Podani, preşedintele stituie una din preocupările princi­
aproape dublu faţă de efectivul exis­ mult dilerite. G.A.C. Şandra, raionul Pe Ungă porumb si lucernă, in zona Consiliului agricol raional Vatra pale ale conducerilor unităţilor agri­
tent la începutul aceluiaşi an. Re­ Sinivolau Mare, a realizat anul tre­ de cîmpie e necesar să se acorde Doinei ,a arătat că anul trecut, da­ cole socialiste.
zultate bune în creşterea efective­ cut peste 3.500 1. lapte de fiecare atentia cuvenită culturilor de iarbă torită antrenării masei largi de co­ In continuare, vorbitorul s-a ocu­
lor au obţinut numeroase gospodâ- vacă furajată în timp ce la G.A.C. de Sudan, soarcelă, borceag. iarbă lectivişti în acţiunea de ameliorare pat pe larg de unele probleme pri­
vind asigurarea bazei furajere. In
rii colective din regiunile Hucu- Lovrin din acelaşi raion, producţia grasă, pepeni fura joii, dovleci în a păşunilor, s-au putut executa lu­ ţara noastră, păşunile şi fîneţele, îm­
reşti, Dnbrogen, Galaţi, Suceava si a fost de 2.J0O litri. Dacă la prima cultură intercalată etc. O mare re­ crări de îmbunătăţire pe 17 000 ha
altele. Multe gospodării colective au gospodărie producţia este superi­ zervă o constituie extinderea lucer­ din totalul de 44 000 ha, lucrări a că­ preună cu suprafaţa arabilă desti­ Dt* CVARTALUL 24AUCUS
nată producerii de furaje, reprezintă
cumpărat un marc număr de ani­ oară, aceasta se datoreste în mare nei irigate precum §i a culturilor ror valoare însumează aproape
male de producţie, dar au dat o măsură preocupării conducerii gos­ duble. 1.000 000 lei. 24 la sută din suprafaţa agricolă. o u x ul 5
atenţie sporită şi creşterii în cele podăriei şi a inginerilor ei de a asi­ Tn zonele de dealuri şi in zona Sporirea şi îmbunătăţirea produc­ Principalul mijloc pentru asigurarea
mai bune condiţii a efectivelor pro­ gura furajele şi utilizarea lor pe submuntoasă a Caipaţilor, în afară ţiei de nutreţuri depind in mare furajelor necesare numărului de
venite din prâsilâ proprie. Folosind bază de raţii ştiinţifice, organizării de lucernă, porumb, spaicetă, bor- măsură de producerea cantităţilor animale în continuă creştere este SORTIMENT BOGAT Dt CAFEA Ş' DUICIUTU
judicios, cu spirit gospodăresc, spri­ minuţioase a reproducţiei şi selec­ reag, care se cultivă si in zona de necesare de seminţe de plante fu­ sporirea producţiei la hectar, la toate
jinul acordat de stat şi posibilităţile ţiei, urmăririi zilnice u producţiei de cîmpie. trebuie sâ se ia măsuri pen­ rajere In această privinţă, unele re­ plantele de nutreţ. In acest sens
proprii, numeroase gospodării co­ lapte obţinute de către fiecare mul­ tru a se asigura sporirea producţiei giuni au căpătat o bună experien­ există o serie dc posibilităţi la in-
lective au realizat şi au depăşit gător, înlăturării operative a lipsu­ de trifoi, sfeclă de zahăr şi fura­ ţă. Vorbind despre organizarea Io­ deinîna fiecărei gospodării cum ar &ESLRVIBE EXEMPLARA
efectivele de animale prevăzute in rilor, aplicării pe bază de program jeră, gulii furajere, rapiţă, bob, lu- turilor semincere de plante de nu­ fi extinderea celor mai valoroase
planurile de producţie. Aşa cum a a metodelor învăţate la cursurile pin, varză furajeră şi altele. treţ, ing. Cazimir Moldovan, vice­ culturi furajere, amplasarea lor ju­
arătat în cuvîntul său iov. Ion Gîi- zootehnice, sporirii cointeresării ma­ In loute regiunile se pot obţine preşedinte al Consiliului agricol re­ dicioasă pe cele mai potrivite te­ D E S C H I S
ceag, preşedintele G.A.C. Murmur, teriale a îngrijitorilor prin retribu­ producţii mari de furaje prin am­ gional Dobrogea, a arătat că în renuri, folosirea posibilităţilor locale
regiunea Braşov, în prezent, gospo­ ţia după producţie, cit si altor mă­ plasarea judicioasă a culturilor fu­ regiune suprafaţa acestora a crescut de fertilizare a solului, aplicarea ce­ 13 17 * 21
dăria are peste 1 200 de taurine, re­ suri care la G.A.C. Lovrin su apli­ rajere. folosirea tuturor posibilită­ an de an. Anul trecut au fost obţi­ lor mai înaintate metode agrotehni­
venind 61,6 capele la suta de hec­ că numai parţial. ţilor de fertilizare a tei emirilor, nute 245 tone sămînţâ de iarbă de ce, recoltarea şi conservarea fără
tare şi 585 vaci. ceea ce înseamnă In scopul sporirii şeptelului şi a aplicarea unui complex de rriăsuri Sudan, care a fost repartizată gospo­ pierderi a furajelor. Vorbitorul a
o densitate de 30 capete Ia suta de producţiei animale, planul de mă­ organizatorice şi agrotehnice adec­ dăriilor colective, 355 de tone se­ relevat însemnătatea extinderii ex­
hectare, precum şi un număr mare suri adoptat la şedinţă prevede ac­ vate condiţiilor Ixale. minţe de iarbă grasă şi diferite ier­ perienţei G.A.S. Afumaţi în cultiva­
de oi, porcine, păsări. Gospodăria a ţiuni pentru mărirea procentului de Vorbind despre posibilităţile de buri perene Sub îndrumarea specia­ rea şi conservarea lucernei sub for­
dobîndit o bună experienţă în ce natalitate, creşterea in bune condi­ asigurare a bazei furajere, Nicolae liştilor consiliilor agricole şi pe bază mă de baloţi, si a altor gospodării Întreprinderea comerţului cu ridicata
*> priveşte mărirea efectivelor pe baza ţii a animalelor tinere, înlăturarea Barbu, Ine. zootehnist la Trustul de schiţe de amplasare a culturilor care obţin producţii mari de fu­
reţinerii si creşterii in cele mai pierderilor de animale, o mai bună Gostat Sibiu şi alţii au subliniat ne­ au fost înfiinţate in gospodarii co- raje de bună calitate. pentru produse alimentare Deva
bune condiţii a animalelor tinere, organizare a selecţiei în vederea cesitatea folosirii tuturor mijloace? lective loturi semincere de plante Gospodarii pricepuţi se îngrijesc
provenite din prăsilă proprie. Ca ameliorării raselor, generalizarea pe lor pentru generalizarea experien­ furajere pe 14.700 ha. Problema asi­ de la începutul anului, din perioada
urmare a vînzăiii pe bază de con­ scaiă largă a experienţei unităţilor ţei dobîndite în gospodăriile de stat gurării seminţelor de plante de nu­ întocmirii planurilor de producţie, anunţă ocuparea următoarelor posturi
tract cu statul a unor cantităţi mari fruntaşe spre a se obţine producţii şi in gospodăriile colective care ob­ treţ csie rezolvată în întregime pe de stabilirea şi luarea măsurilor ne­
de carne, lapte, lină şi alte produse, cit mai mari de câine, lapte, lină. ţin recolte superioare de furaje. In­ plan local. cesare pentru echilibrarea balanţei vacante prin:
o bună parte din veniturile bânesii tre acestea se numără G A S. Sibiu, Consiliile agricole din toate regiu­ furajere şi nu toamna, nsn cum încă
ale gospodăriei provin din sectorul Producţii mari de furaje, care a obţinut între 60 000—80 000 nile ţării trebuie să îndrume gospo­ mai procedează unele unităţi.
zootehnic. Aceasta a creat posibili­ kg. lucernă masă verde la ha. în dăriile colective să-şi organizeze pe In legătură cu asigurarea furaje­ C O N C U R S
tatea ca de mai mulţi ani gospodă­ de bună calitate cultură neirigată, G.A.S. Agnita, plan local loturi semincere. Deo­ lor, vorbitorul a arătat că o sar­ Pentru localitatea Deva
ria să împartă colectiviştilor avan­ care a realizat 61 000 kg. gulii fura­ sebit de instructivă este experienţa cină importantă este crearea loturi­
suri băneşti lunare Asigurarea buzei furajere repre­ jere la ha.. G.A.C. Diniaş, regiunea dobindită de unele gospodării colec­ lor semincere la cele mai valoroa­
Creşterea efectivelor de animale zintă cea mai importantă condiţie Banat, care a obţinut 50.000 kg po­ tive din raionul Tg. Neamţ, unde s-a se plante de nutreţ. In acest fel se (f^ Un post de inginer chimist principal pentru
si îmbunătăţirea lor calitativă sini pentru sporirea efectivelor de ani­ rumb siloz la ha.. G.A.C Tăut, re­ izbutit să se asigure seminţe de va putea trece la îmbunătăţirea sub­
condiţionate in mare măsură de male, a producţiei zootehnice şi giunea Crisana, care, de pe un te­ plante furajere în cantităţi îndes­ stanţială a unor păşuni cu o slabă preduse alim entare
buna organizare a reproducţiei şi se­ pentru reducerea preţului de cost al ren îngrăşat prin tîiiire şi cultivat tulătoare productivitate, de la care s-ar putea j Două posturi de m erceologi
lecţiei. In ultimii ani au fost luate produselor animale. Tocmii de aceea cu porumb în amestec cu mazăre, ooţine producţii de masă verde mult
măsuri pentru asigurarea număru­ marea majoritate a participanţilor 6org şi soia, a realizat 68.500 kg. sporite prin cultivarea lor cu plante
lui necesar de reproducători de la discuţii au subliniat necesitatea masă verde la ha., G.A.C. Coteana, Măsuri organizatorice, furajere de mare randament. Aten- Pentru localitatea Petroşani
mare valoare zootehnică. O extin­ luării unui complex de măsuri rare regiunea Argeş, care, organizînd un ţ ia pr'ncipnlă trebuie îndreptată
dere tot mai marc a luat reţeaua să contribuie la sporirea substanţială conveer verde pe o suprafaţă întin­ operative, concrete spre asigurarea seminţelor de legu­ © Două posturi de m erceologi
de însămînţăii artificiale, care face a producţiei de furaje, atît cantita­ să, a obţinut cite 21.000 kg. masă minoase si îndeosebi de lucernă, pre­ @ Un post de m erceolog principal
posibilă folosirea la maximum a re­ tiv cit şi calitativ. Referindu-se la verde la ba. Consiliilor agricole regionale şi cum şi de sorg hibr id, spareeiâ ele,
producătorilor cu însuşiri producti­ această problemă, tov. prof. Emil Nu- Asemenea exemple pot fi întîlnl- raionale le revin sarcini însemnate Vorbind despre rezervele mari pe
ve superioare. Numai în cursul anu­ gruţiu, Rectorul Institutului agrono­ te in fiecare regiune, şi ele demon­ in organizarea si îndrumarea acţiu­ ai re le reprezintă cele peste 4 mi­ Pentru localitatea Lupenl
lui trecut au fost însămînţate arti­ mic din Cluj, Ion Aldulea, inginer cu strează grăitor rezervele mari de nilor menite sâ ducă la mărirea nu­ lioane ha păşuni si fîneţe naturale
ficial 7G8.000 vaci şi juninci. Fecun­ baza furajeră la Consiliul agricol re­ rare dispune agricultura ţării noas­ merică a efectivelor de animale, la vorbitorul a subliniat că la efectua­ @ Un post de m erceolog
ditatea vacilor aparţinînd gospodă­ gional Braşov. Paula Oiştea, ingi­ tre pentru mărirea producţiei la ridicarea continuă a producţiei lor. rea lucrărilor de îmbunătăţire şi în­
riilor colective in care s-au practicat ner cu baza furajeră la Consiliul hectar la plantele de nutreţ. Pune­ La şedinţa secţiei r.-a vorbit pe treţinere a acestora trebuie antre­ Pentru localitatea Hunedoara
însăminţănle artificiale a depăşit agricol raional Feteşti, Ion Popa, rea in valoare a acestor importante larg despre rolul si răspunderea tu­ nate masele largi de colectivişti, toţi
procentul de 85 la sută, ajungînd la pieşedintcle G.A.C. Băleaeiu, raio­ rezerve necesită din partea consi­ turor specialiştilor din agricultură crescătorii de animale.
P0 la sulă în regiunile Dobrogea şi nul Tîrnăveni, Alexandru Lnca, liilor agricole, a conducerilor unită­ în organizarea pe baze ştiinţifice a La realizarea sarcinilor mari tra­ Un post de merceolog
Galaţi şi la 87 la sută în regiunea vicepreşedinte al Consiliului agricol ţilor agricole socialiste, a specialiş­ sectorului zootehnic, despre contri­ sate de partid privind creşterea sep- Un post de chimist sau fefonician~chimisf
Ploieşti. In multe gospodării colec­ regional laşi. Ion Talomir, inginer tilor, studierea atentă a situaţiei buţia lor tot mai mare la realizarea ic)ului. a producţiei animale, sînt
tive din aceste regiuni procentul du zootehnist la G.A.C. Vâdeni. raionul existente în fiecare gospodărie, lua­ sarcinilor trasate de partid pentru chemaţi să-si dea o puternică con­ pen«ru produse alim entare
natalitate al vacilor însăminţate ar­ Brăila, şi alţii au arătat că sporirea rea unor măsuri hotărîte pentru pro­ dezvoltarea acestui important sector tribuţie consiliile agricol regionale
tificial a depăşit 05 la sută. producţiei la tonte plantele de nu­ movarea culturilor şi a soiurilor de de producţie al agriculturii. Vorbi­ ş raionale, conducerile unităţilor Concursul va avea loc în ziua de 16 m art?e
Aşa cum a reieşit din cuvîntul treţ, recoltarea lor la timpul optim plante furajere valoroase, precum torii au arătat cA ingineri» agronomi, aiiiicole socialiste, toţi specialiştii 1964, ora 15, la sediul întreprinderii I. C. R. A.
unor participanţi la discuţii, cu toa. şi conservarea lor fără pierderi re­ şi a celor mai înaintate metode de inginerii zootehnişti, medicii veteri­ din agricultură. Vorbitorul a subli­
te că au fost obţinute rezultate mai prezintă (alea sigură oentiu a asi­ cultivare, recoltare şi conservare a nari sînt chemaţi să participe cu niat totodată necesitatea folosirii tu­ Deva, strada 23 August Nr. 14.
bune decît în alţi ani în organizarea gura animalelor raţii complete, po­ acestora. toate cunrvştinţele, entuziasmul şi turor formelor de propagandă agro­
reproducţiei şi selecţiei, totuşi exis'â trivit cerinţelor diferitelor specii şi zootehnică pentru generalizarea ex­ Condi} ile de angajare sînt ce'e prev?zufe de
deficienţe caie.pct si trebuie să fie categorii de animale. îmbunătăţirea păşunilor puterea de muncă la rezolvarea com­ perienţei unităţilor fruntaşe si a re­
grabnic lichidate în vederea creş­ Ce culturi furajere să extindem ? petentă a problemelor privind dez­ zultatelor cercetărilor ştiinţifice, cu­ M.C.M. 105311963.
terii numerice şi a îmbunătăţirii La această întrebare au dat răspuns voltarea sectorului zootehnic. noaşterii de către masa largă a spe­ In) or maţii suplimentare se pol obţine Ia se­
efectivelor de animale. In regiuni numeroşi participanţi la discuţii, şi fineţelor naturale O atenţie deosebită va trebui acor­ cialiştilor şi îngrijitor ilor de anima­
ca Hunedoara, Suceava, Mureş Au­ care au arătat că principalul il con­ dată încă de pe acum întocmirii unor le a prevederilor cuprinse în planul diul întreprinderii, serviciul personal, telefon
tonomă Maghiară si Maramureş nu stituie cultivarea acelor plante fura­ Este cunoscut că in ţara noastră de măsuri, antrenarea lor la tradu­
s-a făcut o repartizare judicioasă a jere care. in condiţiile de climă si păşunile şi fîneţele naturale consti­ balanţe furajere corespunzătoare po­ cerea în viaţă a sarcinilor ce le 1 8 3 6 .
reproducătorilor pe raioane şi uni­ soi ale fiecărei gospodării, dau cca tuie o sursă de furaje dintre cele sibilităţilor fiecărei gospodării, în- revin. .