Page 67 - 1964-02
P. 67
Nr. 2845 Drumul socialismului Pag. 3
— i
Fiecare cumpărător să fie mul.tumit
R
nivelul cerinţelor se desfăşoară si restaurantul „Dacia", magazinul fc-
In ultimul limp au sosii la redacţia ziarului nostru mai multe
A scrisori semnate de către cctâleni, in care erau cuprinse aspecte din la unitatea nr. G2, un fel de bufet rometal şi la altele unde există cu
expres. Consumatorii au notat în
răţenie. Din alte unităţi însă cură
activitatea comercială din Orăşlic. Unii aduccuu cuvinte (Ic laudă condica de sugestii si reclamaţii, ţenia lipseşte, sint neprimitoare. Cel
unor unităli pentru modul cum sini deserviti, uliii criticau o sene faptul că deservirea se face greoi. mai rău se prezintă magazinul ali
De asemenea aici sint puţine pre mentar nr. 17. Pereţii sînt negii de
dc magazine unde se manifestă încă deficiente. Toate acestea nc-au
D determinat să organizăm un ruhl prin unităţile comerciale aparţi- parate solicitate de consumatori. De fum şi praf. Curăţenia lasă de do
ntnd cooperativei orăşeneşti din O/ăşlic. cîtva timp cetăţenii din Orăştie sînt rit şi in majoritatea unităţilor de
nemulţumiţi si de felul cum func
alimentaţie publică. La bufetul nr.
ţionează magazinul cu autoservire. G 2 caic are un bun vad comercial,
vînzătorii fac şi uncie ilegalităţi. intîlneşti la tot pasul hirtii, resturi
A provizionare şi deservire Mai multa curăţenie de ţigări si dc alimente.
Unele produse sînt cumpărate de la
c îl mai bună unităţile alimentare şi vîndute la în unităţile com erciale Curăţenia este cartea de vizită a
bufet cu preţ de bai. De asemenea fiecărui bun gospodar, lată de ee
La Orăslie funcţionează multe responsabila pune în vînzare cas Fără îndoială că Ia Orăştie exis responsabilii unităţilor comerciale Fotografia noas
unităţi de desfacere, majoritatea lor traveţi aduşi de acasă, iar unii con tă multe magazine bine întreţinute. din Orăştie, conducerea cooperaţiei, tră prezintă echi
aprovizionate cu un bogat sorti sumatori nu primesc restul. Despre Este plăcut să intri în magazinul dc au datoria să manifeste mai multă pa complexă dc
ment de mărfuri. De exemplu, ma bufetul lacto-bar s-au purtat multe preocupare pentru buna întreţinere Ia reparaţii cil ri
gazinele fero-melal, tricotaje nr. 0, discuţii dar se vede că nu s-a găsit încălţăminte nr. 9, la cofetărie, la a localurilor. dicarea de pe osii,
alimentar nr. 17 şi altele, sînt bine încă soluţia cca mai bună pentru ☆ * condusă dc Mo
aprovizionate. In magazinele amin activitatea de viitor a acestei uni
tite există permanent afluenţă de tăţi destul de necesare. Vizi tind o marc parte din magazinele comerciale din Orăştie, sc rarii Joan, de la
cumpărători. La rindul lor, vânză Un aspect neplăcut poate fi in- poate spune că există interes pentru aprovizionarea unităţilor şi deser depoul C.F.R. Tc-
torii se străduiesc să facă o deser tîlnit şi la magazinul mixt de la virea cetăţenilor. Dar, aşa după cum a reieşit şi din exemplele date mai iuş, executind ul
verificări
timele
vire exemplară. Pot fi evidenţiaţi fabrica chimică tinde este gestio sus sc mai manifestă şi unele deficienţe. Şi acesta este unul din moti după proba dc
vînzâtorii Antonie Eufrosina, An- nară tov. Stisuna Fleşeru. In incin vele pentru care o parte din unităţi nu şi-au îndeplinit planul dc
ghelina Duda, Maria Zdrenghea şi ta acestui magazin se consumă bău desfacere pc luna ianuarie a.c.. şi în prima jumătate a lunii februarie, parcurs a locomo
alţii, care deservesc prompt, c iv ili turi alcoolice. rezultatele sînt asemănătoare. Pentru remedierea lipsurilor, un sprijin tivei 57745.
zat. Cu ocazia raidului întreprins Intrînd la crama din Orăştie, ges mai substanţial trebuie să acorde conducerea Uniunii raionale a co
s-au constatat insă şi unele deficien tionarul loon Med rea te întîmpină operaţiei de consum Orăştie. Pc lingă controlul permanent, conduce
ţe pe care conducerea cooperativei ospitalier. Din păcate însă el nu rea uniunii arc datoria să ia măsuri dc dezvoltare a reţelei comerciale
orăşeneşti şi gestionarii au datoria prea are cu ce te servi deoarece în aşa fel ca să fie satisfăcute toate cerinţele Nu este bine ca intr-un
să le înlăture. Iată citeva dintre ele. sînt puţine sortimente de prepara oraş ca Orăştie să existe mai multe bufete şi numai o singură cofetă
Printre unităţile recent deschise se te şi băuturi. Pentru a face totuşi rie. In oraş nu există dc asemenea un magazin specializat în desfacerea
află si bufetul Incto-bar. Vizitatorii impresie, în vitrina frigorifică erau produselor dc panificaţie. Conducerea U R.C C. a luat măsuri dc ame
localului amintit si‘ mai ales cei ce şi citeva bucăţi de şniţel, vechi de najare şi utilare a unor magazine, in sectorul alimentar insă nu s-a
nu sînt de prin partea locului, sînt rîtcva săptămîni, alterate. Crama amenajat nici un magazin deşi m ulic dintre ele sint nccorespunzâ-
convinşi că găsesc aici, aşa după clin Orăslie este cu totul necores- toare. La Orăştie sînt toate posibilităţile pentru realizarea unei acti
cum arată firma, produse lactate. punzâtoare iar vînzârile care se vităţi comerciale la nivelul cerinţelor! Trebuie să existe însă mai multă
Intrînd insă in bufet întilnesti cu fac aici nu constituie un argument pasiune şi interes.
lotul altceva. La bufet se găsesc pentru care nr aven motive să func *
preparate de carne, prăjituri, bău ţioneze în continuare. Şi fiindcă 8
turi de tot felul si din eînd în cînd... veni vorba de unităţile de alimenta
produse lactate Consumatorii îşi ţie publică, se constată că la Orăs- PE TEME ŞCOLARE
pun pe bună dreptate întrebarea : tie sînt prea multe bufele. In ace iî
de ce acest magazin poarta firma laşi timp în oraş există o singură a
l2do-bar ? Dai- pe lingă faptul cu cofetărie, ce-i drept bine aprovizio
unitatea respectivă nu desface pro nată, dar întotdeauna aglomerată. In timpul liber al elevilor
dusele pentru care a fost profilară, O deservire care nu se ridică la O noapte de februarie în „ Lira
Comitetul U.T.M. de la Şcoala me ln încheierea programului a avut
die din Miercurea şi-a propus ca in loc un concurs „Cine ştie, răspunde"
Rezultf& iele Miraeî ÎBitfEreceri trimestrul al 11-lea să se ocupe mai pc probleme de matematică. Elevii
mult de organizarea timpului liber
al elevilor. Conform planului activi care au dat cele mai bune răspun I^ \ dată cu lăsarea nopţii, nln- rea partidei de manevră în două drăgit această muncă. Alei, in m ij
locul veteranilor ceferişti, a avut
echipe şi lucrul simultan cu două
soarea a început să cadă in
s a n s f i i M E l l e tăţilor, recent a fost organizată o şe suri au lost premiaţi în obiecte şi lulqi mari, uşori şi deşi. Peste sa locomotive a sporit productivitatea multe de fnvdfof. '<
zătoare pe teme ştiinţifice. La reali cărţi. lut Tîmpa sc aşfernu o linişte adin- cu aproape sută la sută. S-a tins ln timpul lucrului dc multe ori |
Pînă In sfh’.şiTnl anului mai râmă ducţie şi folosirea mai deplină a zarea acestei şezători si-au dat con AIJSIE EMILI AN că. Numai dtnspte partea staţiei vestea că in tura lui Petru Brici nici privea cu admiraţie, la şeful de ma
sese o lună si jumătate. Colectivul capacităţilor de producţie. Prin exem cursul elevii clasei a IX-a. In con C.F.R. Simcria-lr iaj, continuau să un tren nu pleacă intirziat. Price nevră şi sc mita cum poale diri/a [
de muncitori, tehnicieni şi ingineri ai plul personal la locul de muncă, tinuare a mai fost prezentat un pro ŢUGUI EUSIONIE se audă. in diluzoarc, comenzile perea, energm şi entuziasmul cu întreaga uctivitate lără a se încurca
Întreprinderii orăşeneşti de indus membrii si candidaţii de partid au gram artistic, alcătuit din poezii, etn- profesori la Şcoala medie din pia/a de manevră. care lucrează, punctualitatea in în în şutele de vagoane cu încărcă
trie locală din Deva, îndepliniseră constituit factori mobilizatori ai în — Sabot la linia... Pleacă un grup deplinirea sarcinilor, i-au adus un tură felurită şi destinaţii dilcritc.
însă încă din ziua de 12 noiembrie tregului colectiv. tece şi momente vesele. Miercurea, raionul Sebeş (le vagoane pe linia... Atenţie la Punea întrebări la care primea răs
sarcinile planului anual. Perioada Sî în ce priveşte ridicarea conti lima.,., vagon cu încărcătură lr(/Jilă punsuri cu dragoste şi căldură pă
ce a urmat a cunoscut noi succese. nuă a calităţii producţiei s-au luat Olimpiada de matematică şi chimie rintească. Mult ar mai li dat cl sd '
Mai ales s-au pregătit condiţiile pen unele măsuri. S-a pus îndeosebi ac ctc., etc. se măsoare cu şeful dc manevră, să [
tru ca încă din primele zile ale n- cent pc întărirea răspunderii perso Recent la Şcoala medie din Simb Elevii participanţi la Olimpiada La un capăt al picţii de manevră, tic in locul lui măcar un ceas. '
milui 19t>4 planul să fie îndeplinit nale a echipelor si a fiecărui mun ria a avut loc etapa locală a Olim de chimie au trebuit să rezolve o in locul denumit „lira * se auzeau Pentru aceasta, ştia insă cd trebuie
si depăşit. Aceasta ru atit mai mult cilor în parte, mai ales la secţiile piadei dc» matematică şi chimic, or problemă teoretică şi una practică. alte comenzi. Pe linia... trenul spre să mui înveţe. Asllcl a devenit un
cu cit faţă de realizările obţinute producătoare de bunuri de larg con ganizată de Societatea de fizică-ma- Un luciu ce merită subliniat este Arad este gala. Să vină lăcătuşii dc prieten apropiat ai bibliotecii teh
in anul trecut, sarcinile pe 19C4 sum. Astfel au fost reorganizate şi tc-maliră din R.P.R. rcvi/.ic pentru proba frinci la tre nice din staţie. Cu aceeaşi rivnă a
prevăd o creştere cu 8,711 la sută. O instruite echipele de autocontrol pe La Olimpiada de matematică au numărul mare de elevi participanţi nul dc Sibiu. Freamătul muncii nu inccput să studieze metodele noi dc
creştere importantă, insă pe deplin faze. Drept rezultat a crescut exi luat parte 9G de elevi din clasele la olimpiadă, fapt ce dovedeşte contenea nici un moment. Vocile compunere şi descompunere a tre- I'
realizabilă, lucru ilustrat si de an genţa in ce priveşte execuţia unor inteiesul pentru aceste discipline. ceferiştilor care lucrau de zor ia nurilor, reducerea staţionărilor şi »
gajamentele sporite pe care colecti produse de-a lungul întregului pro V III—XI ale şcolii medii clin loca compunerea şi descompună ea tre multe altele. 1 (
vul de muncă al întreprinderii si ces tehnologic. litate. Ei au trebuit să rezolve cîte HOftVAT AUGUST nurilor. se pierdeau in noapte in Perseverenţa ln muncă şi invăţd- {
l-a luat in întrecerea socialistă în Primele măsuri aplicate în proce o problemă de algebră-guometrie si elev în clasa a X-a tr-un ecou prelung. Munco dc ma /ura i-au adus curind şi primele sa- |
cinstea celei de a XX-a ani vei sări sul de producţie, cît şi entuziasmul ti igonometric. 9 Şcoala medie Simeria nevrare a vagoanelor pe o ustlel tislacţii. Apreciind munca şi price- \
a eliberării patriei. din rîndul colectivelor de muncitori de noapte este ioartc anevoioasă. pe rea sa, conducerea staţiei l-u )
In vederea atingerii acestor obiec din cadrul secţiilor întreprinderii nu întîlnire cu absolvenţi ai şcolii Vintui care începuse să viscolească promovat ln tuncţiu dc scl dc tură. J
tive. încă din anul trecut sub în făcut posibil înregistrarea primelor zăpada, biciuia lără cruţare Ielele Lui Petru Brici nu-i venea să crea- j
drumarea organizaţiei de partid, succese. La capătul lunii ianuarie A intrat în tradiţia Şcolii de 8 ani rentă, prin studiu zilnic, poţi deveni celor din schimbul de noupte. Su- du că-şi vede v/.sul împlinit. Cum l
conducerea întreprinderii, a luat li întreprinderea orăşenească de in ceea ce doreşti — un oni folositor llareu de gheaţă a iernii nu Inwic- pitica el să mulţumească colcd i- ^
nele măsuri. Printre altele s-au lur- dustrie locală din Deva a realizat o din GuraSada ca in ficcăi e an să dica insă pc feroviari să-şi Iacă vu/t/i tare i-a încredinţat această ?
“git spaţiile dc producţie la atelie depăşire a planului producţiei glo organizeze înlilniri între elevi şi societăţii. datoria. Munca sc desfăşura nor muncă dc marc răspundere,, dccil s
rul de bobinaj, de reparaţii radio, bale cu 9 la sută, iar la producţia absolvenţi — azi muncitori, colec Ca la orice întîlnire de genul a- mal. muncind cu şi moi multă ubnequ- '
fabrica de nasturi si altele. La ca marfă cu G.42 !a sută. In aceeaşi pe tivişti, învăţători, studenţi ele. O cesta, n-au lipsit nici întrebările: I os, în parle>a opusă cocoaşei, (ic şi conştiinciozitate. N-a trecut j
rierele de piatră s-au luat măsuri rioadă productivitatea muncii reali ce i»-au determinat pe absolvenţi ^ un om dc statură potrivită muit şi ln viaţa lui Petru Brici s-a »
pentru deseoperiă încă din luna de zată a întrecut nivelul celei plani asemenea întîlnire a avut loc zilele era numai ochi şi urechi. Semnali- petrecut un eveniment dc marc in- J
cembrie, ereindu-se condiţii de lucru ficate eu 2.2 la sută. Oontinuind şi acestea cu absolvenţi din primele să-şi aleagă meseriile respective, zu cu felinarul sj dădea indicaţii semna/a/e: comuniştii J-au primit 4
din primele zile ale anului acesta, rul succeselor si în luna februarie trei promoţii ale şcolii. Printre cei cum învaţă mai departe, ce inten precise munevranţilor. Comenzile binemeritat prestigiu în rinditrilc alături dc ci, in partid. »
iar la secţia bentogel s-ă construit sarcinile au fost depăşite. Ca urma prezenţi la întîlnire au fost Presă- ţionează să realizeze în viitor, etc. veneau una după alia, scurte şi tovarăşilor săi de muncă. Fotogra ☆
al patrulea cuptor care va fi dat în re de la începutul anului s-au dat rnn Rodica, în prezent bibliotecară In planul comun al munrii edu concise. Intr-un moment de rugaz, fia su e nelipsită dc ta panoul dc ţ
eurînd în exploatare. peste sarcina de plan două garni cative din şcoala noastră sint pre unul dintre monevranti zise către onoare. Pelin Brici şi-a făcui o | n/uncricti/ nopţii a început să
Cu prilejul dezbaterii sarcinilor turi de mobilă de bucătărie tip în comuna noastră, Dretotean Vio- a ltu l: profesiune dc credinţă din respec se destrame. La ivirea dimi
de plan, o dală cu asumarea angaja „I L. H. I". 3G0 groşi nasturi stî- rel, student la Institutul de gaze si văzute şi alte activităţi cu caracter — Şelul nostru de manevră e su tarea strictă a procesului tehnolo neţii geroase, partida \2 ma
mentului in întrecerea socialistă, plex,53 duzini piepteni corn, 9.629 petrol din Bucureşti şi Nicula M ir- educativ ca : în lilniri cu activişti netul „Lirei". Se pricepe de minune gic de compunere şi descompune nevră condusă de comunism! Petru
s-au făcut noi propuneri de măsuri litri sifon, 0,3 tone jgheaburi, 47 m p. cea, student la Institutul de mine de partid şi de stat, cu fruntaşi dîn re a trenurilor. Brici, era dornică să-şi cunoască )
.tehnico-oiganizaîoriee, rare au fost prelate pentru autocamioane si s-au din Petroşani. gospodăria colectivă, concursuri la manevră. Nu era nimic exagerat „In munca noastră — obişnuieşte rezultatele muncii dc peste noapte. |
cuprinse în planul M.T.O. întocmit executat reparaţii metalice cu 3.000 Intilnirea a fost nu numai emo „Cine ştie, răspunde" etc. în această apreciere Intr-adevăr, cl adesea să spună, nu există lu Operatorul Vnsilc Dragomir Ic-a t
în cadrul întreprinderii. In cca mai lei mai mult şi reparaţii bobinaj cu omul dc statură mi/locic. şc- cruri importante 'j mai puţin im înlesnit accsi lucru. Din rapoartele |
mare parte ele au termene de pu 8 000 Ici mai mult Dc asemenea, la ţionantă dar şi plină de învăţăminte. VBRGINICA DOBROTA lul dc manevră Petru Brici, e portante. Aici fotul este important încheiate se putea c iti: 2 256 osii- ţ
nere în aplicare în prima jumătate cariera de bentonită s-au extras cu Pionierii şi şcolarii şi-au dat scama directoarea Şcolii de 8 ani stupin pe meserie. Numai împărţi- şi trebuie făcut cu cca mai marc vagon manevrate, pentru direcţiile : »
a anului, iar altele nu un caracter 1 959 tone în plus iar moara dc ben- că numai printr-o muncă perseve- din Gurasada, raionul I)ia răspundere". Arad, Caransebeş, Sibiu, Ploieşti... 2
permanent. Unele clin ele şi-au gă logel a livrat beneficiarilor cu 22 totnhzind 28.619 tone expediate. >
sit aplicarea chiar in aceste zile. A- tune mai mult bentogel si 44 tone u 12 ani in urmă, tinărul Pe Programul dc lucru j lost respee- )
şa de pildă pentru a asigura condi bentosept. Totuşi în unele secţii şi tru Brici a coborit din comu tal întocmai, rcaliz.îndu-xc In plus S
ţii cit mai optime de lucru secţiei de In unele sortimente planul nu a fost Şi lucrărilor „mărunte" sa li se acorde atentie na Albac, părăsitul meleagurile tui două trenuri, unul pentru uzina )
mobilă fină, unde sarcinile de plan realizat în întregime. S-a rămas în » Avram lancu. Visase de mult să „Victoria" Călan, altul pentru Arad. \
au crescut, a fost mutată in localul urmă la unele sortimente de mobi devină ceferist. Aşa că atunci cînd Ca întotdeauna, Petru Brici Im- I
secţiei de mobilă albă. De asemenea, lă fină, în ramura alimentară şi ex Pe lingă luorările mari, centraliza poală respecta termenul de execu executa reparaţii capitale la şcoala a luat hotărî rea de a se înscrie la preună cu partida sj şi-a respectat \
secţia rondelat a fabricii de nasturi tractivă. Pentru recuperarea rămi te, Trustului regional de construc ţie planificat. tehnică profesională. şcoala de calificare gradul I M din angajamentul. In noaptea aceea dc )
s-a mutat înti-un local nou orgnni- nerilor în urmă s-au luat însă măsu ţii Hunedoara-Dcva i-a revenit sar in general insă, neexecutarea lu In acest an va trebui ca din par Teiuş, şth ce il aşteaptă. In şcoală februarie in phţa de manevră i
zindu-se astfel lucrul in nci schim rile necesare. cina ca în anul 19G3 sa execute si crărilor se datoreşte neglijenţei ma tea conducerilor şantierelor să exis s-a dovedit un elev sirquincios, „Lira", oamenii au înfruntat cu )
buri. Rezultatele obţinute în prima lună obiective de valori mai mici. Va nifestată de conducerile şantierelor, te mai multă preocupare pentru rea dornic să cunoască cit mai hîne străşnicie gerul, învingi ml intern- I
loarea globală a lucrărilor ,.mărun
In vederea executării unor repa demonstrează că întreg colectivul te" reprezenta circa 25 la sulă clin care, subestimînd importanţa aces lizarea obiectivelor de valori mici. munco dc cele r ist. periile naturii.
raţii de calitate si în termen cît mai întreprinderii este hntărît să-si res planul pe anul 19G3. Şantierul din tor lucruri, n-au urmărit ritmul în Efectuarea lucrărilor asa-zis „mă După terminarea şcolii a lost re EMIL CRKŢU 1
scurt a utilajelor întreprinderii, e- pecte angajamentul asumat în între Deva a executat grajduri la G A S. care se lucrează la obiectivele res runte" trebuie plivită cu maî multă partizat să lucreze in complexul impiegat dc mişcare (
elnpa de întreţinere a fost comple cerea socialistă. O garanţie în plus Bîrcca, şi tot aici două blocuri cu pective, n-au tras la răspundere pe atenţie. C.F.R. Simeria Dc la început a in- staţia C.F.R. Simeria >
tată cu muncitori bine pregătiţi pro la acest lucru sînt şi măsurile cu cîte 8 apartamente fiecare ; la Juba cei cărora le-a fost încredinţată e- A. OARGA ------------------------------------------------------------)
fesional. prinse în planul M.T.O. si care îşi s-a construit căminul cultural, o baie xecuţla lor. Tot datorită acestui
Pentru ridicarea continuă a pro vor găsi aplicarea în continuare în populară, două locuinţe şi un ma fapt au rămas neterminate lucrări
ductivităţii muncii s-a pus un ac procesul de producţie. gazin rural. In raioanele Alba şi Ia pepiniera din Vinerea, instalaţia
cent deosebit pc disciplina în pro- V. FURIR electrică a morii de nutreţuri com Lucrări obşteşti prin contribuţia cetăţenilor
Sebeş, şantierul nr. 5 a executat re
paraţii capitale la Şcoala medie din binate din Orăştie, staţia de epurare
a apei uzate de la G.A S. Orăştie,
Alba Iulia, la reţelele electrice ru atelierul mecanic de Ia S.M.T, Mobilizaţi dc sfaturile populare, trecut, s-a pavat 1,6 km. din strada pc plan local 80 m.e. piatră, 30 mc,
rale, reţeaua electrică de la G AS. Miercurea, baia populată din Sebeş sub îndrumarea organizaţiilor dc principală a satului Boz. Prin folo nisip, 4.000 leg. var, 35.000 bucăţi că
Petreşti. Lucrări asemănătoare s-nu ctc. partid, cetăţenii de la sate participă sirea resurselor locale si a muncii rămidă şi altele. S-a economisit ast
efectuat la Orăştie, Brad şi în alte La unele lucrări planificate a le prin emu: ihuţîc voluntară şi muncă patriotice s-au realizat economii faţă fel o importantă sumă de bani. A-
localităţi. executa, T.R.C.H. a îniimpinat şi patriotică la diferite lucrări edilita dc devizul iniţial de 123.Q00 lei. La cuni această lucrare este ridicată in
Multe din lucrările începute n-au uncie greutăţi clin partea beneficia re şi gospodăreşti. Sc construiesc realizarea acestor succese un aport roşu,
fost însă terminate. Şantierul din rilor. Aşa. de pildă, S.M.T. Orăştie astfel şcoli, cămine culturale, sc în important l-au adus deputaţii Ion
Deva n-a executat la Bîreea două n-a pus la dispoziţia şantierului nr. treţin vtiă/.i, parcuri şi alte lucrări
blocuri cu 8 apartamente, la Min 7 din Haţeg proiectul de execuţie Cuiîrlea, Matei Dengcl, I. Cristea, Bilan} Boga!
tia nu s-a turnat dccît fundaţia clă ta care sint folosite pc scară targa f. Sitbu şi alţii.
ai instalaţiei de încălzire a sediului De eurînd deputaţii în sfatul popu
dirii cu 8 apartamente ce trebuia S.M.T din localitate. Tor aici, dato resursele locale Pentru a generaliza experienţa lar al comunei Balşa, raionul Orăs-
predată in anul 1963 ; la luba a ră rită faptului că nu s-nu primit toate lală doar citeva aspecte din care acumulată aici, sfatul popular raio
mas neexecutaiă o locuinţă cu două aprobările necesare, nu s-a putut reiese entuziasmul cu care cetăţenii nal a organizat un schimb de expe tic au analizat în sesiune felul în
apartamente. Deşi primele lucrări ataca localul pentru cantină, Nici,* rienţă. In urma învăţămintelor des caic s-au îndeplinit sarcinile din
la laboratorul veterinar din Deva au B R E F. Hunedoara nu s-a achitai!' participă <a înfrumuseţarea satelor prinse s-a trecut In executarea unor pianul economic pe anul 1963. Fă-
început în anul 1962, construcţia n-a în întregime de sarcinile atribuite lor. cînd bilanţul realizărilor obţinute a
fost încă dată în folosinţă. Construc beneficiarilor. Şantierului din Cu- asemenea lucrări si în comunele reieşit că datorită muncii depuse de
torii din Deva nu pot spune că au gir nu i-au fost asigurate la timp, Pavarea sirăziî principale Miercurea, Şpring, Ungurei, Roşia şi sfatul popular, la diferitele lucrări
întâmpinat greutăţi. Beneficiarii de construcţii obşteşti, la acţiuni gos
le-au asigurat din timp documenta conform obligaţiilor contractuale, Cu ocazia alegerilor de deputaţi in aliele. podăreşti şi de înfrumuseţare a par
conductele pentru execuţia reţelei
ţiile tehnice şi finanţarea lucrării. dc alimentare cu apă. Sfatul popular comunii Doştat, ce
Stadiul înapoiat dc execuţie, moti tăţenii clin satul aparţinător Boz au Folosind resursele locale ticipat un mare număr de cetăţeni.
vat prin lipsa forţei de muncă, nu X crea li/.a rea obiectivelor „mărun După un calcul făcut reiese eă fie
este justificat pe deplin. La aceste te'', planificate a se construi în 1963, ridicat în cadrul în i î I ni i iî or proble Cînd au stabilit să înceapă cons care locuitor a efectuai in anul tre
obiective au fost repartizaţi să mun a avut un dublu efect negativ : a ma pavârii sirăziî principale, care trucţia noului local pentru şcoala de cut cîte 29 ore de muncă patriotică.
cească oameni, însă fiind lipsiţi de rămas nereelizntă de către T.H.C.H. în timp ploios devenea aproape 4 ani, cetăţenii din satul Bărăşli, ra Printre lucrările la care au parti
îndrumare şi control, ei nu au fo o valoare de plan de 10 la sută, iar inaccesibilă circulaţiei. S-au făcut cu ionul Haţeg, au venit cu o scrie de cipat cetăţenii, sc numără : construc
losit raţional timpul de muncă, au beneficiarii nu şî-nu putut începe ere::l prilej o serie de propuneri pri propuneri privind valorificarea re ţia magazinului cooperativei dc
lucrat cu o productivitate scăzută
şi, ca minare, intr-un ritm lent. activitatea planificata în 19G4. vind mijloacele şî sursele de reali surselor locale astfel incit lucrările consum din satul Voia care a fost
Şi în anul 1964 constructorii din zare a acestor lucrări. Comisia per să se realizeze eu cheltuieli minime. deja acoperit, ridicarea unui grajd
Şantierul nr. 5 din Alba Iuîia a manentă de gospodărie comunală a
contractat cu fabrica de încălţă cadru! trustului regional au de e- Pentru înfăptuirea acestor propu pentru 50 capete vite mari în satul
minte „Ardeleana" din localitate, fectuat unele lucrări asa-zis mai propus printre altele să se folosească neri comitelui dc cetăţeni a mobili jMada, procurarea de nisip, piatră
executarea unei reţele de alimenta mărunte. Vor trebui să termine o- nisip dinlr-o carieră locală de unde zat colectiviştii la procurarea unor sî lemne pentru arsul cărămizii nece
ţie cu apă potabilă. Termenul de bicctivele începute anul trecut si să s-au extras şi folosit circa 4.500 materiale dîn resurse locale. Astfel sare construirii grajdurilor din salc
predare era stabilit pentru sfîrşi- m c. De asemenea, prin munca pa s-au confecţionat pe plan local ie Voia şi Stăuini.
tul anului 19G3. Lucrarea Insă n a execute altele noi. In primul rînd triotică s-n transportat din staţia 50.000 bucăţi cărămidă, din care cir In fruntea acţiunilor întreprinse
fost terminată nici pînă acum. vor trebui continuate pentru trus C.F.R, Cunţa, care sc află la o dis ca 30.000 au şi fost arse. In acelaşi
La ferma G AS. din Galda, şan tul Gostat lucrările de alimentare s-au situat deputaţii Avram Parau,
cu apă a grupului propriu de lo tanţă de 7 lem de sat, cele 1.500 to timp la diferitele lucrări efectuate la Elena Todca, Victoria Costea, Mana
tierul nr. 5 trebuia să execute un cuinţe din Deva, apoi alimentarea ne piatră brută. noua şcoală au fost mobilizaţi peste
drum de acces. Fiindcă serviciul de cu apă şi locuinţele pentru G.A'.S. Pentru ca lucrările să decurgă în .‘<00 cetăţeni care au efectuat circa Todor, D. Adămescu şi alţii.
Pentru anul acesta denutntii nu hn-
aprovizionare al trustului a încurcat Bîreea. drumul de acces la fermi cît mai bune condiţiuni deputaţii au 7.500 ore de muncă patriotică. lărit să mobilizeze cetăţenii la ac
comenzile, s-a trimis în loc de pia din G.A.S.. Galda, staţia de clorizare fost programaţi prin rotaţie să răs O bună experienţă în această di ţiuni de muncă patriotică în vederea
tră brută, piatră concasntâ, care şi instalaţiile electrice de la moara
Rabotoru) Ghcorghc Gliguţă, de la Atelierele centrale Gurabarza, n-a putut li folosită. Expedierile de nutreţ combinat din Orăştie etc. pundă de mobilizarea cetăţenilor recţie a acumulat si comitetul de amenajării diurnului Stănini-Bo/cş,
îşi depăşeşte lunar planul cu 25—27 la sută. In luna ianuarie cl a primii ulterioare de materiale, făcute cu Se prevăd de asemenea, lucrări la din circumscripţii la muncă patrio cetăţeni pentru construcţia căminului curăţarea a 150 ha năsnr^.
titlul dc evidenţiat in întrecerea socialistă mare înlîrziere, i-mi determinat pe secţiile de panificaţie din Haţeg, tică pen'tu pavarea străzii. cultural din satul Dăbîca, oraşul re rea unui grajd în satul Voia şi alte
Foto : V, ONOIU constructorii din Alba Iulia să nu Călan, Lupeni, iar la Sebeş se vor Datorită muncii depuse în anul gional Hunedoara. Aici $ au procurat lucrări.